Decizie nr.95 din 28.07.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.63g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 285 alineatele (1) şi (2) din Codul de procedură penală şi a articolului 6 lit.a) din Legea nr.1545 din 25 februarie 1998 cu privire la modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti (lipsa dreptului la repararea prejudiciului în cazul încetării urmăririi penale)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 63g/2025 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolului  285 alineatele (1) şi (2) din

Codul de procedură penală şi a articolului 6 lit.a) din Legea

nr. 1545 din 25 februarie 1998 cu  privire la modul de

reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite

ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii

 şi ale instanţelor judecătoreşti

(lipsa dreptului la repararea prejudiciului

în cazul încetării urmăririi penale)

nr. 95  din  28.07.2025

 (în vigoare 28.07.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 498-501 art.119 din 24.09.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Cristian Rotaru, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 6 martie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 28 iulie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 285 alineatele (1) şi (2) din Codul de procedură penală şi a articolului 6 lit.a) din Legea nr.1545 din 25 februarie 1998 cu privire la modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, ridicată de dl avocat Vasile Pruteanu, în interesele dnei Ina Negruţă, în dosarul nr.2-1305/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecătoare Mihaela Scripliuc, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Circumstanţele litigiului principal, aşa cum au fost prezentate de autorul excepţiei, pot fi rezumate după cum urmează.

4. Printr-o sentinţă din 29 decembrie 2020, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a dispus achitarea SRL "Visapina-Impex", învinuită de comiterea infracţiunii prevăzute de articolul 248 alin.(5) lit.b) din Codul penal, pe motiv că fapta nu întruneşte elementele infracţiunii. Prin aceeaşi sentinţă, a fost încetat procesul penal în privinţa dlui Victor Negruţă şi dnei Ina Negruţă, învinuiţi de comiterea infracţiunii prevăzute de articolul 361 alin.(2) lit.b) din Codul penal, din motiv că ,,există alte circumstanţe care exclud sau condiţionează tragerea la răspundere penală, şi anume acţiunile acestora formal conţin semnele unei fapte prevăzute de prezentul cod, dar, fiind lipsită de importanţă, nu prezintă gradul prejudiciabil al unei infracţiuni."

5. La 10 ianuarie 2023, SRL "Visapina-Impex", dl Victor Negruţă şi dna Ina Negruţă au formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova, avându-i ca intervenienţi accesorii Procuratura Generală şi pe dl Lilian Bacalîm, prin care au solicitat repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, precum şi compensarea cheltuielilor de judecată.

6. La 10 aprilie 2024, dl avocat Vasile Pruteanu a ridicat, în interesele dnei Ina Negruţa, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 285 alineatele (1) şi (2) din Codul de procedură penală şi a articolului 6 lit.a) din Legea nr.1545 din 25 februarie 1998 cu privire la modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti.

7. Printr-o încheiere din 25 februarie 2025, Judecătoria Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"(1) Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

(2) Forma de guvernământ a statului este republica.

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

"(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

"Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

9. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 275

Circumstanţele care exclud urmărirea penală

"Urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, şi va fi încetată în cazurile în care:

[...]

4) a intervenit termenul de prescripţie sau amnistia;

4¹) fapta constituie contravenţie;

5) a intervenit decesul făptuitorului;

6) lipseşte plângerea victimei în cazurile în care urmărirea penală începe, conform art.276, numai în baza plângerii acesteia sau plângerea prealabilă a fost retrasă;

7) în privinţa unei persoane există o hotărâre judecătorească definitivă în legătură cu aceeaşi acuzaţie sau prin care s-a constatat imposibilitatea urmăririi penale pe aceleaşi temeiuri;

8) în privinţa unei persoane există o hotărâre neanulată de neîncepere a urmăririi penale, de scoatere de sub urmărire penală, de încetare a urmăririi penale sau de clasare a procesului penal pe aceleaşi acuzaţii;

9) există alte circumstanţe prevăzute de Codul penal care condiţionează excluderea sau, după caz, exclud urmărirea penală."

Articolul 285

Încetarea urmăririi penale

"(1) Încetarea urmăririi penale este actul de liberare a persoanei de răspunderea penală şi de finalizare a acţiunilor procedurale, în cazul în care pe temei de nereabilitare legea împiedică continuarea acesteia.

(2) Încetarea urmăririi penale are loc în cazurile de nereabilitare a persoanei, prevăzute la art.275 pct.4)–9) din prezentul cod, precum şi dacă există cel puţin una din cauzele prevăzute la art.53 din Codul penal sau dacă se constată că:

1) plângerea prealabilă a fost retrasă de către partea vătămată, a fost încheiată o tranzacţie în cadrul procesului de mediere sau părţile s-au împăcat – în cazurile în care urmărirea penală poate fi pornită numai în baza plângerii prealabile sau legea penală permite împăcarea;

2) persoana nu a atins vârsta la care poate fi trasă la răspundere penală;

3) persoana a săvârşit o faptă prejudiciabilă fiind în stare de iresponsabilitate şi nu este necesară aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter medical.

[...]"

10. Prevederile relevante ale Legii nr.1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti sunt următoarele:

Articolul 6

"Dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul:

a) devenirii definitive şi irevocabile a sentinţei de achitare.

[…]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. Cu referire la articolul 285 alineatele (1) şi (2) din Codul de procedură penală, autorul sesizării pretinde că încetarea urmăririi penale, în cazurile prevăzute la articolul 275 punctele 7)-9) din Codul de procedură penală, ar trebui să constituie un motiv de reabilitare a persoanei, deoarece în aceste cazuri instanţa de judecată nu poate constata vinovăţia persoanei inculpate. Prin urmare, faptul că cele trei situaţii nu sunt considerate motive de reabilitare contravine articolelor 23 din Codul de procedură penală şi 53 din Codul penal.

12. Referitor la articolul 6 lit.a) din Legea nr.1545 din 25 februarie 1998, autorul sesizării afirmă că legislatorul trebuia să reglementeze apariţia dreptului la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilite de lege, inclusiv în cazul în care sentinţa de încetare a procesului penal devine definitivă şi irevocabilă.

13. Autorul susţine că prevederile contestate contravin articolelor 1, 4, 20 şi 21 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală şi din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepţia este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 285 alineatele (1) şi (2) din Codul de procedură penală şi articolul 6 lit.a) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti. Curtea observă că prevederile contestate au mai făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate, însă din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate (a se vedea Deciziile nr.10 din 19 ianuarie 2017, nr.20 din 6 martie 2018, nr.108 din 25 septembrie 2018, nr.20 din 17 februarie 2020, nr.115 din 8 septembrie 2022, nr.185 din 20 decembrie 2022, nr.68 din 13 iunie 2024 şi nr.86 din 25 iulie 2024).

18. Curtea reiterează că o altă condiţie pentru formularea unei excepţii de neconstituţionalitate o constituie aplicabilitatea prevederilor contestate în cauza în care a fost ridicată excepţia. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză civilă privind repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti. În aceste condiţii, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate la soluţionarea cauzei.

19. O altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.193 din 21 decembrie 2023, § 16).

20. Autorul excepţiei susţine că normele contestate contravin articolelor 1 (statul Republica Moldova), 4 (drepturile şi libertăţile omului), 20 (accesul liber la justiţie) şi 21 (prezumţia nevinovăţiei) din Constituţie.

21. Referitor la articolul 6 lit.a) din Legea nr.1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, Curtea notează că autorul sesizării s-a referit, de fapt, la omisiunea legislatorului de a include alte motive de apariţie a dreptului la repararea prejudiciului pe baza Legii în discuţie. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că omisiunea legislativă poate constitui obiect de examinare dacă prin aceasta este afectat un drept fundamental (a se vedea DCC nr.53 din 19 aprilie 2022, § 19; DCC nr.86 din 25 iulie 2024, § 18).

22. Curtea observă că, deşi autorul susţine incidenţa articolelor 1, 4, 20 şi 21 din Constituţie, acesta nu argumentează caracterul contradictoriu al prevederilor contestate cu normele constituţionale invocate. Examinarea unei astfel de sesizări ar presupune ca Curtea să se substituie autorului în prezentarea argumentelor de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. Prin urmare, sesizarea trebuie să fie motivată, să cuprindă obiectul şi împrejurările pe care subiectul îşi bazează cerinţele, să prezinte normele legale şi argumentele care justifică faptul că prevederea contestată contravine Constituţiei, precum şi legătura cauzală directă între norma contestată şi argumentele invocate (a se vedea DCC nr.51 din 2 mai 2023, § 15; DCC nr.137 din 24 octombrie 2024, § 22).

23. Totodată, prin solicitarea de a exercita controlul constituţionalităţii articolului 285 alineatele (1) şi (2) din Codul de procedură penală şi a articolului 6 lit.a) din Legea nr.1545 din 25 februarie 1998, autorul nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci pretinde, de facto, includerea în sfera de aplicare a Legii nr.1545 din 25 februarie 1998 a dreptului la repararea de către stat a prejudiciului, inclusiv în cazul încetării urmăririi penale, în cazurile de nereabilitare a persoanei prevăzute la articolul 275 punctele 7)-9) din Codul de procedură penală. Astfel, autorul sesizării a formulat, mai curând, o propunere de lege ferenda, cu privire la care Curtea nu se poate pronunţa. Competenţa de a modifica articolele criticate îi revine Parlamentului.

24. În acest context, Curtea a notat în jurisprudenţa sa că reglementarea cazurilor şi a condiţiilor de reparare a prejudiciului pentru erorile sărvârşite de către organele de urmărire penală, procuratură şi instanţele judecătoreşti ţine de competenţa Parlamentului, care este împuternicit, prin dispoziţiile articolului 53 alin.(2) din Constituţie, să reglementeze prin lege mecanismul răspunderii patrimoniale a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvârşite în procesele penale (a se vedea DCC nr.108 din 25 septembrie 2018, § 23; DCC nr.20 din 17 februarie 2020, § 21; DCC nr.86 din 25 iulie 2024, § 26).

25. Pe baza celor menţionate, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea nr.63g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 285 alineatele (1) şi (2) din Codul de procedură penală şi a articolului 6 lit.a) din Legea nr.1545 din 25 februarie 1998 cu privire la modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, ridicată de dl avocat Vasile Pruteanu, în interesele dnei Ina Negruţă, în dosarul nr.2-1305/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.