Hotărâre nr.14 din 06.04.2023 cu privire la Raportul auditului performanţei "Progresele atinse în cadrul implementării Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014-2030)"

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Â R E

cu privire la Raportul auditului performanţei "Progresele

atinse în cadrul implementării Strategiei de alimentare

cu apă şi sanitaţie (2014-2030)"

nr. 14  din  06.04.2023

 (în vigoare 26.04.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 141-144 art. 8 din 26.04.2023

* * *

Curtea de Conturi, cu participarea dnei Iordanca-Rodica Iordanov, Ministra Mediului; dnei Natalia Eremia, Secretară de Stat a Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale; dlui Sergiu Gherciu, Secretar general al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare; dnei Aurelia Spataru, directoare generală adjunctă a Biroului Naţional de Statistică; dlui Andrei Antonevici, directorul Agenţiei "Apele Moldovei"; dnei Maria Prisacari, directoarea Agenţiei de Dezvoltare Nord; dlui Pavel Trofin, directorul Agenţiei de Dezvoltare Centru; dnei Olga Zlati, directoare interimară a Agenţiei de Dezvoltare Sud; dlui Alexandru Mija, şeful Departamentului aprovizionare cu apă şi canalizare din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, inclusiv din cadrul întreprinderilor operatoare ale serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie, în cadrul şedinţei video, călăuzindu-se de art.3 alin.(1) şi art.5 alin.(1) lit.a) din Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova¹, a examinat Raportul auditului performanţei "Progresele atinse în cadrul implementării Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014-2030)".

_____________________________

¹Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 07.12.2017 (în continuare – Legea nr.260 din 07.12.2017).

Misiunea de audit a fost efectuată în temeiul art.31 alin.(4), art.32 din Legea nr.260 din 07.12.2017 şi în conformitate cu Programele activităţii de audit ale Curţii de Conturi pe anii 2022 şi 2023², având drept scop evaluarea dacă factorii de decizie au întreprins măsuri suficiente pentru implementarea cu succes a acţiunilor incluse în Strategia de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014-2030) şi dacă acţiunile respective s-au axat pe cele mai stringente probleme ale domeniului, astfel încât să fie asigurată dezvoltarea durabilă şi sustenabilă a acestuia.

_____________________________

²Programul activităţii de audit pe anul 2022, aprobat prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.75 din 28.12.2021, şi Programul activităţii de audit pe anul 2023, aprobat prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.65 din 22.12.2022.

Auditul public extern s-a desfăşurat potrivit Cadrului Declaraţiilor Profesionale ale INTOSAI, aplicat de Curtea de Conturi³, cadrului de reglementare intern, precum şi bunelor practici în domeniu.

_____________________________

³Aprobat prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.2 din 24.01.2020; ISSAI 100 "Principii fundamentale ale auditului sectorului public"; ISSAI 300 "Principii fundamentale ale auditului performanţei" şi ISSAI 3000 "Standardul auditului performanţei".

Examinând Raportul de audit prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente la şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

problema aprovizionării cu apă potabilă şi a canalizării este recunoscută la toate nivelurile ca prioritate naţională, fiind considerată, în acelaşi timp, drept factor de îmbunătăţire a calităţii vieţii şi de reducere a sărăciei.

Sectorul alimentării cu apă şi de canalizare din Republica Moldova a suferit transformări în ultimele decenii, uneori cu impact negativ asupra calităţii vieţii şi sănătăţii utilizatorilor. În acest scop a fost elaborată o politică de redresare naţională a acestui sector prin preluarea bunelor practici europene. Acţiunile incluse în Strategia de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014-2030) (în continuare – SAAS) vizează îmbunătăţirea politicilor naţionale şi armonizarea cadrului legal în conformitate cu acquis-ul comunitar şi standardele europene.

Investiţiile în serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare reprezintă o componentă esenţială a serviciilor publice, având menirea de a contribui la buna funcţionare a serviciilor în colectivităţile locale.

SAAS este principalul document de politici în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei, reprezentând o foaie de parcurs detaliată pentru dezvoltarea sectorului de alimentare cu apă şi sanitaţie, atât pe termen mediu (până în anul 2018), cât şi pe termen lung (până în anul 2030) şi pentru asigurarea accesului populaţiei la apă potabilă ca un drept fundamental.

În vederea implementării SAAS, au fost aprobate Planul de acţiuni pentru perioada 2014-2018, care include 30 de activităţi, şi Planul de acţiuni pentru perioada 2020-2024⁴, care include 28 de activităţi.

_____________________________

⁴Prin Hotărârea Guvernului nr.442 din 01.07.2020.

În anii 2014-2022, în sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare au fost investite 4.678,5 mil.lei. Ca rezultat al acestor investiţii, au fost construite apeducte noi, au fost reconstruite şi reabilitate cele existente, a fost extinsă reţeaua de distribuţie a apei etc.

La evaluarea implementării acţiunilor din ambele Planuri de acţiuni, precum şi a situaţiei per ansamblu în ţară în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei, s-au constatat următoarele deficienţe:

• implementarea politicilor sectoriale aplicate în anii precedenţi s-a dovedit de o eficienţă redusă, nefiind elaborate şi aprobate mecanisme corespunzătoare pentru supravegherea, gestionarea şi monitorizarea domeniului alimentării cu apă şi sanitaţiei, precum şi ţinerea unui registru unic al infrastructurii aferente domeniului;

• implementarea parţială a activităţilor din Planul de acţiuni. Din 30 de acţiuni incluse în Planul de acţiuni pentru anii 2014-2018, au fost implementate integral 18 acţiuni, din care 15 acţiuni – în termen, şi 3 acţiuni – cu depăşirea termenului, parţial implementate – 5 acţiuni, şi neimplementate – 7 acţiuni, nivelul de implementare constituind 68,3%; din Planul de acţiuni pentru anii 2020-2024, au fost implementate integral 16 acţiuni, toate fiind implementate în termen, parţial implementată – o acţiune, şi 6 acţiuni nu au fost implementate, nivelul de implementare constituind 58,9%;

• SAAS nu corespunde nici structural, nici sub aspectul monitorizării şi raportării noilor cerinţe normative. În anul 2020 a fost modificat cadrul normativ care reglementează planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea documentelor de politici publice, în acest context, reieşind din noile prevederi, nu există o certitudine în privinţa continuării implementării măsurilor incluse în SAAS din cauza faptului că Strategia nu mai corespunde noului cadru normativ, introdus în anul 2020, care reglementează politicile publice;

• nu au fost stabilite ţintele concrete pentru regionalizarea serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie. Numărul operatorilor regionali a crescut de la 8, în anul 2014, la 9, în anul 2022, regionalizarea fiind efectuată exclusiv în cadrul unor proiecte cu finanţare externă, nefiind întreprinse acţiuni concrete care să stimuleze crearea noilor operatori regionali;

• lipsa unor date complete privind resursele alocate pentru implementarea Strategiei în anii 2014-2021. Factorii de decizie (Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului/Ministerul Mediului), deşi au fost responsabili de implementarea Strategiei, nu au organizat colectarea, prelucrarea şi evaluarea datelor privind investiţiile totale efectuate în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei;

• indicatorii de evaluare a accesului populaţiei la apeducte şi sisteme de sanitaţie sigure, stabiliţi de SAAS, diferă de cei aprobaţi de Strategia Naţională de Dezvoltare "Moldova Europeană 2030". La aprobarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare "Moldova Europeană 2030"⁵, au fost stabiliţi noi indicatori de progres⁶, nefiind ajustaţi cei din SAAS;

_____________________________

⁵Legea nr.315 din 17.11.2022 pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030".

⁶Obiectivul general 2 "Îmbunătăţirea condiţiilor de trai" conţine Obiectivul specific 2.3 "Asigurarea accesului universal la apeducte şi la sisteme de sanitaţie sigure".

• factorii de decizie responsabili de implementarea Strategiei nu au efectuat evaluarea indicatorilor pe termen mediu. Deşi Strategia determină atât indicatorii de evaluare pe termen mediu, cât şi cei finali, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului/Ministerul Mediului nu a asigurat monitorizarea şi raportarea acestora în cadrul rapoartelor anuale privind procesul de implementare a Strategiei, raportarea fiind axată exclusiv pe gradul de implementare a Planurilor de acţiuni;

• lipseşte un Plan de acţiuni unic privind dezvoltarea domeniului de alimentare cu apă şi sanitaţie la nivel naţional, dezvoltarea domeniului respectiv fiind inclusă în mai multe Strategii⁷, incorporând obiective şi indicatori aferenţi domeniului de alimentare cu apă şi sanitaţie şi fiind stabilite ţinte diferite pentru realizarea indicatorului aferent ponderii populaţiei conectate la serviciile de alimentare cu apă şi sanitaţie;

_____________________________

⁷Strategia de alimentare cu apă şi sanitaţie 2014-2030, Strategiile de dezvoltare regională pentru anii 2013-2015, 2016-2020 şi 2022-2024, Strategia de mediu pentru anii 2014-2023.

• incapacitatea unor unităţi administrativ-teritoriale de valorificare a resurselor Fondului Ecologic Naţional (FEN) a condiţionat excluderea din Lista proiectelor finanţate din Fond a proiectelor deja iniţiate. Pe parcursul anilor, o parte din proiectele finanţate din FEN, deşi au fost iniţiate, au fost excluse din finanţare de către FEN, ca urmare a insuficienţei sau lipsei contribuţiei, nerespectării clauzelor contractului de finanţare etc., acestea până în prezent nefiind finalizate, persistând riscul sporit de deteriorare şi degradare a lucrărilor deja executate, de risipă de bani şi utilizare neeficientă a banilor publici;

• divizarea finanţării proiectelor investiţionale implementate din FEN în mai multe etape a cauzat extinderea termenului de realizare a unor proiecte şi nefinalizarea altora. În anii 2014-2022, din totalul de 580 de proiecte finanţate din FEN, au fost încheiate 1.471 de contracte de finanţare (etape), la care au fost încheiate 1.126 de acorduri adiţionale, iar pentru 216 contracte privind executarea lucrărilor încheiate între antreprenor şi beneficiar, au fost încheiate 328 de acorduri privind extinderea termenului de implementare a proiectelor şi 303 acorduri privind modificarea valorii contractelor de antrepriză. În consecinţă, valoarea iniţială a contractelor a fost majorată, per total, cu 338,8 mil.lei, iar unele proiecte până în prezent nu sunt finalizate;

• ponderea proiectelor aferente alimentării cu apă şi sanitaţiei finanţate din Fondul Naţional de Dezvoltare Regională (FNDR), realizate în cadrul Documentelor Unice de Program (DUP), este în creştere. Ponderea proiectelor de alimentare cu apă şi sanitaţie în DUP pe anii 2010-2024, realizate prin intermediul FNDR, a crescut de la 21,4% în cadrul DUP 2010-2012 până la 56,5% în cadrul DUP 2022-2024. La fel, şi numărul acestora a înregistrat o creştere, de la 12 proiecte în DUP 2010-2012 până la 26 de proiecte în cadrul DUP 2022-2024;

• pragurile minime şi maxime ale valorilor contractelor de investiţii considerate eligibile au înregistrat tendinţe neuniforme, cele minime fiind în creştere, iar cele maxime – în diminuare. Pragurile minime pe parcursul anilor au fost revizuite spre majorare, de la 1,0 mil.lei în cadrul DUP 2013-2015 până la 10,0 mil.lei în cadrul DUP 2022-2024, iar pragurile maxime au fost diminuate, de la 100,0 mil.lei în cadrul DUP 2013-2015 până la 50,0 mil.lei în cadrul DUP 2022-2024;

• implementarea unor proiecte de aprovizionare cu apă şi canalizare durează în ani, neavând o finalitate şi previzibilitate. Astfel, reţelele construite în cadrul a 3 proiecte⁸, în valoare totală de 87,4 mil.lei, deşi au fost construite, nu sunt exploatate. Pregătirea necalitativă a documentaţiei tehnice în cadrul unui proiect⁹, în valoare totală de 20,8 mil.lei, a determinat tergiversarea realizării în termen a acestuia, iar extinderea termenelor de realizare a 4 proiecte¹⁰, în valoare de 122,05 mil.lei, a dus la includerea lor în mai multe DUP;

_____________________________

⁸"Aprovizionarea cu apă potabilă şi canalizare a locuitorilor satelor Risipeni şi Bocşa şi a instituţiilor de menire social-culturală (Făleşti)" – 11,95 mil.lei; "Asigurarea or. Făleşti cu apă din râul Prut II" – 35,14 mil.lei; "Aprovizionarea cu apă potabilă şi canalizare a localităţilor din lunca Prutului (Balatina, Cuhneşti, r-nul Glodeni)" – 37,6 mil.lei.

⁹Proiectul "Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei rurale prin construcţia sistemelor de apă potabilă şi de canalizare, regionalizarea serviciilor comunale în satele din lunca râului Lapuşniţa, raionul Hânceşti", iniţiat în 2014, în valoare de 20,8 mil.lei.

¹⁰"Construcţia staţiei raionale de epurare şi dezvoltare a sistemului public de canalizare şi epurare a apelor uzate la nivel intercomunitar" – 26,03 mil.lei; "Construcţia apeductului magistral Leova-Iargara" – 63,99 mil.lei; "Aprovizionarea cu apă potabilă şi canalizare a locuitorilor satelor Risipeni şi Bocşa şi a instituţiilor de menire social-culturală" – 11,95 mil.lei; "Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei rurale prin construcţia sistemelor de apă potabilă şi de canalizare, regionalizarea serviciilor comunale în satele din lunca râului Lapuşniţa, raionul Hânceşti" – 20,8. mil.lei.

• nicio structură din ţară nu deţine informaţii complete şi ample cu privire la obiectele de infrastructură tehnico-edilitară aferente domeniului de alimentare cu apă şi sanitaţie, ceea ce face imposibilă sau dificilă evaluarea situaţiei în domeniu. Astfel, Biroul Naţional de Statistică (în continuare – BNS) colectează doar datele aferente sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, iar Inspectoratul pentru Protecţia Mediului (în continuare – IPM), în anuarele sale include datele deţinute de oficiile teritoriale ale acestuia, care conţin informaţiile cunoscute de angajaţii oficiilor. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (în continuare – ANRE), prin prisma responsabilităţilor delegate, colectează un set de date numai de la prestatorii licenţiaţi;

• nu toate staţiile de epurare dispun de documentaţia de proiect şi de avizele IPM şi corespund Normativului Deversării Limitat Accesibile/Concentraţiei maxim admisibile. Astfel, conform datelor IPM, din totalul de 270 de staţii de epurare a apelor uzate existente la finele anului 2021, doar 117, sau 43,3%, dispuneau de documentaţia de proiect şi de avizele IPM, iar 101, sau 37,4%, corespundeau Normativului Deversării Limitat Accesibile/Concentraţiei maxim admisibile;

• o mare parte a staţiilor de epurare a apelor uzate nu asigură epurarea la nivel normativ. Din totalul celor 209 staţii de epurare a apelor uzate funcţionale, doar 29, sau 13,9%, funcţionează cu epurare normativă, 160 de staţii, sau 76,5%, funcţionează cu epurare insuficientă¹¹ şi 19 staţii funcţionează cu epurare parţială;

_____________________________

¹¹Epurare insuficientă – staţiile construite încă în timpul sovietic, care nu au fost prevăzute cu toate treptele de epurare necesare procesului tehnologic.

• o mare parte a staţiilor de epurare a apelor uzate şi a sondelor exploatate funcţionează în lipsa autorizaţiilor de mediu de folosinţă specială a apei. Marea parte a operatorilor de servicii publice de alimentare cu apă şi de canalizare activează în lipsa autorizaţiei de folosinţă specială a apei, care se eliberează în cazul corespunderii tuturor cerinţelor şi se acordă beneficiarului cu dreptul de utilizare a apelor, de deversare a apelor uzate în receptori, precum şi la alte activităţi cu influenţă negativă asupra apelor. Din totalul de 270 de staţii de epurare a apelor uzate, 213, sau 78,9%, funcţionează în lipsa autorizaţiilor de mediu de folosinţă specială a apei. La fel, din totalul de 2.687 de sonde exploatate, 2.197, sau 81,8%, funcţionează în lipsa autorizaţiilor de mediu de folosinţă specială a apei;

• ca urmare a reformei efectuate în anul 2018, la situaţia de azi nici IPM, nici Agenţia de Mediu nu dispun de informaţii ample privind numărul autorizaţiilor de mediu pentru folosinţă specială a apei care sunt valabile/active;

• capacitatea de epurare a apelor uzate prin sisteme de epurare este sub 30% din nivelul proiectat. Conform datelor BNS¹², în anii 2016-2018, capacitatea de captare a apelor uzate (m³ în 24 ore), de către staţiile de epurare, este cu mult sub capacitatea lor proiectată, volumul real captat, faţă de volumul proiectat, variind între 32,2%, în anul 2016, şi 28,6%, în anul 2018;

_____________________________

¹²Sunt utilizate datele BNS disponibile pentru anii 2016-2018. Datele pentru alte perioade nu sunt disponibile. Pentru anii 2019-2021 datele lipsesc. BNS a schimbat formatul raportului şi nu mai colectează asemenea date. IPM nu deţine astfel de date.

• sistemul de date aferente domeniului alimentării cu apă şi sanitaţiei, colectat de BNS, deşi a fost revizuit de mai multe ori, nu acoperă întregul spectru de date relevante şi nu asigură plenitudinea lor. Deşi BNS anual colectează datele aferente domeniului de alimentare cu apă şi sanitaţie, acesta este insuficient pentru a evalua situaţia în domeniu, datele fiind ajustate şi modificate pe parcursul anilor;

• deşi conceptul Sistemului informaţional Registrul obiectelor infrastructurii tehnico-edilitare a fost aprobat în anul 2014, acest sistem nu a fost creat până în prezent. În anii 2019-2021 activităţile aferente creării Registrului obiectelor infrastructurii tehnico-edilitare au fost axate pe elaborarea actelor normative aferente implementării acestuia, în anul 2022 fiind definitivate specificaţiile tehnice, iar în anul 2023 fiind lansată procedura de achiziţie a serviciilor de elaborare a acestui soft;

• tarifele pentru prestarea serviciilor de aprovizionare cu apă şi sanitaţie la o mare parte de operatori nu au fost modificate pe parcursul mai multor ani, ceea ce a dus la acumularea pierderilor de către întreprinderile gestionare a infrastructurii de apeduct şi canalizare. Astfel, în anul 2014, 27 de întreprinderi, din 36 analizate, au înregistrat pierderi de 225,7 mil.lei. În anul 2021, numărul întreprinderilor care înregistrează pierderi a crescut până la 32, valoarea pierderilor acumulate fiind în creştere de peste 5 ori, la finele anului 2021 constituind 1.330,2 mil.lei;

• din 36 de întreprinderi prestatoare de servicii de alimentare cu apă şi canalizare, 8, pe parcursul mai multor ani, înregistrează valori negative la capitalul propriu. În comparaţie cu anul 2014, în anul 2021 numărul întreprinderilor care au înregistrat capital propriu negativ a crescut de la 1 la 8, iar valoarea capitalului propriu negativ – de la 3,8 mii lei până la 400,4 mil.lei;

• gradul de îndatorare al întreprinderilor operatoare de servicii de alimentare cu apă şi sanitaţie este în creştere continuă. În comparaţie cu anul 2014 (1.119,8 mil.lei), datoriile au înregistrat o creştere de 1.142,4 mil.lei, sau cu 102%, constituind la finele anului 2021 suma de 2.262,2 mil.lei, iar 11 întreprinderi sunt în procedură de insolvabilitate;

• operatorii serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie înaintează ANRE spre aprobare Planurile anuale de investiţii neacoperite de resurse financiare reale. În consecinţă, în anii 2016-2021, ANRE a aprobat/avizat Planurile de investiţii ale titularilor de licenţe care furnizează serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare în valoare totală de 3.507,5 mil.lei, a aprobat pentru includere în tarif 351,6 mil.lei, sau 10% din valoarea lor planificată, pentru a fi realizate în anii bugetari respectivi;

• contractele de gestiune delegată nu includ mărimea redevenţei sau altor plăţi, redevenţa nu este încasată la buget, rămânând la dispoziţia operatorilor pentru crearea fondului de dezvoltate, iar unii operatori nu au creat fondurile de dezvoltate prevăzute de cadrul regulator;

• mecanismele de evidenţă, monitorizare şi raportare a amenzilor şi prejudiciilor cauzate mediului, instituite în cadrul IPM, nu permit evaluarea valorii obligaţiunilor faţă de bugetul de stat;

• IPM nu are pârghii de colectare integrală a obligaţiunilor faţă de buget privind plăţile pentru amendă şi prejudicii, activităţile sale fiind axate pe monitorizarea încasărilor la buget. În consecinţă, din totalul estimativ al obligaţiunilor pentru plata amenzilor acumulate în anii 2014-2021, care a constituit per total 962,1 mii lei, 72,3%, sau 695,3 mii lei, reprezintă valoarea obligaţiunilor faţă de stat la care termenul de prescripţie de 3 ani a expirat. Aceeaşi situaţie se atestă şi la prejudicii: din valoarea estimată a obligaţiunilor faţă de buget de 60,3 mil.lei, estimativ 1,4 mil.lei sunt cu termenul de prescripţie expirat¹³. Nivelul de încasare a prejudiciilor este foarte redus. Din totalul de 60,3 mil.lei, calculate în anii 2014-2021, la buget au fost încasate 0,4 mil.lei, sau 0,7%.

_____________________________

¹³Până în anul 2019, termenul de prescripţie pentru prejudiciile cauzate mediului era de 3 ani, iar urmare a republicării Codului civil în redacţie nouă în 01.03.2019, acesta a fost extins până la 10 ani.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.14 alin.(2) şi art.15 lit.d) din Legea nr.260 din 07.12.2017, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului performanţei "Progresele atinse în cadrul implementării Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014-2030)", conform Anexei.

2. Prezenta Hotărâre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Parlamentului Republicii Moldova, pentru informare şi examinare, după caz, în cadrul Comisiei parlamentare de control al finanţelor publice;

2.2. Preşedintelui Republicii Moldova, pentru informare;

2.3. Guvernului Republicii Moldova, pentru informare privitor la responsabilităţile fragmentate ale actorilor implicaţi în implementarea proiectelor investiţionale în domeniul asigurării populaţiei cu apă şi sanitaţie, precum şi pentru luare de atitudine în vederea monitorizării asigurării implementării recomandărilor de audit;

2.4. Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, Ministerului Mediului, Ministerului Finanţelor, Biroului Naţional de Statistică, Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, Instituţiei Publice "Oficiul Naţional de Implementare a Proiectelor în Domeniul Mediului", pentru informare şi luare de atitudine, şi se recomandă examinarea rezultatelor auditului, conform competenţelor, cu aprobarea unui plan de măsuri privind remedierea situaţiilor constatate şi implementarea recomandărilor din Raportul de audit;

2.5. Consiliilor municipale Chişinău şi Bălţi, Consiliilor locale Cahul, Ştefan Vodă, Basarabeasca, Donduşeni, Ocniţa, Şoldăneşti, Soroca, Căuşeni, Floreşti, Hânceşti, în comun cu S.A. "Apă-Canal Chişinău", Î.M. Regia "Apă-Canal Bălţi", S.A. "Apă-Canal Cahul", Î.M. "Direcţia de producţie Apă-Canal" or. Ştefan Vodă, Î.M. "AQUA Basarabeasca", Î.M. "Apă-Canal Donduşeni", Î.M. "Apă-Canal Ocniţa", Î.M. "Regia Apă Şoldăneşti", S.A. "Regia Apă-Canal Soroca", S.A. "Servicii Comunale Floreşti", S.A. "Operator Regional Apă-Canal Hânceşti", Î.M. "Apă-Canal Căuşeni", pentru informare şi luare de atitudine, şi se recomandă remedierea situaţiilor constatate şi implementarea recomandărilor din Raportul de audit;

2.6. Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, pentru informare, luare de atitudine şi posibilă utilizare a informaţiilor la implementarea politicii statului în domeniul de reglementare a sectorului de alimentare cu apă şi sanitaţie;

2.7. Cancelariei de Stat, în comun cu Oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat, prin prisma responsabilităţilor delegate de art.46 din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern, pentru informare şi luare de atitudine, şi se recomandă monitorizarea şi asigurarea implementării recomandărilor din Raportul de audit de către autorităţile publice locale gestionare de obiecte ale infrastructurii tehnico-edilitare aferente alimentării cu apă şi sanitaţiei şi de operatorii serviciilor publice de alimentare cu apă şi sanitaţie.

3. Prin prezenta Hotărâre, se exclud din regim de monitorizare:

- Hotărârea Curţii de Conturi nr.1 din 4 februarie 2014 "Privind Raportul auditului performanţei în domeniul mediului "Protecţia şi utilizarea durabilă a apelor în râuri şi fluvii" şi Hotărârea Curţii de Conturi nr.29 din 22 iulie 2016 "Cu privire la Raportul auditului Proiectului "Programul de Dezvoltare a Companiilor de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare", ca urmare a irelevanţei recomandărilor, în contextul cadrului nou de reglementare a domeniului, elaborat de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, în perioada 2016-2020, în vederea punerii în aplicare a prevederilor art.7 din Legea nr.303 din 13.12.2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare;

- Hotărârea Curţii de Conturi nr.71 din 20 decembrie 2017 "Privind Raportul auditului performanţei asupra gestionării Fondului ecologic naţional în exerciţiul bugetar 2016", cu nivelul de realizare de 19,2%, şi Hotărârea Curţii de Conturi nr.39 din 26 iunie 2018 "Privind Raportul auditului conformităţii gestionării mijloacelor Fondului Ecologic Naţional în anul 2017", cu nivelul de realizare de 24,3%, ca urmare a irelevanţei recomandărilor neimplementate în contextul în care Fondul Ecologic Naţional a fost lichidat şi creat Fondul Naţional pentru Mediu.

4. Prezenta Hotărâre intră în vigoare din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi poate fi contestată cu o cerere prealabilă la autoritatea emitentă în termen de 30 de zile din data publicării. În ordine de contencios administrativ, Hotărârea poate fi contestată la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani (MD-2068, mun. Chişinău, str. Kiev nr.3), în termen de 30 de zile din data comunicării răspunsului cu privire la cererea prealabilă sau din data expirării termenului prevăzut pentru soluţionarea acesteia.

5. Curtea de Conturi va fi informată, cu raportare trimestrială, în termen de 12 luni din data publicării Hotărârii în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, despre acţiunile întreprinse pentru executarea recomandărilor 1-3 şi 5-10 din Raportul de audit şi, respectiv, în termen de 24 de luni, despre acţiunile întreprinse pentru executarea recomandării 4 din Raportul de audit.

6. Hotărârea şi Raportul auditului performanţei "Progresele atinse în cadrul implementării Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014-2030)" se plasează pe site-ul oficial al Curţii de Conturi (https://www.ccrm.md/ro/decisions).