Hotărîre nr.1 din 04.02.2014 privind Raportul auditului performanţei în domeniul mediului "Protecţia şi utilizarea durabilă a apelor din rîuri şi fluvii"

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului performanţei în domeniul mediului

“Protecţia şi utilizarea durabilă a apelor din rîuri şi fluvii”

nr. 1  din  04.02.2014

 (în vigoare 07.03.2014) 

Monitorul Oficial nr.53-59 art.8 din 07.03.2014

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa ministrului mediului dl Gh.Şalaru, viceministrului mediului dna V.Ţapiş, şefului adjunct al Inspectoratului Ecologic de Stat dl V.Stîngaci, directorului Serviciului Hidrometeorologic de Stat dl A.Puţuntică, directorului adjunct al Agenţiei “Apele Moldovei” dl I.Şavga, precum şi a altor persoane responsabile, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului performanţei în domeniul mediului “Protecţia şi utilizarea durabilă a apelor din rîuri şi fluvii”.

____________________

¹ M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

Misiunea de audit s-a desfăşurat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2013².

____________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.54 din 04.12.2012 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2013” (cu modificările ulterioare).

Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, ca ghid servind Manualul de audit al performanţei, elaborat de Curtea de Conturi în baza Standardelor Internaţionale de Audit. În vederea susţinerii opiniilor, constatărilor, formulării concluziilor şi recomandărilor, probele de audit s-au obţinut prin desfăşurarea procedurilor specifice auditului, în funcţie de domeniul auditat.

În cadrul auditului s-au analizat activităţile ce ţin de protecţia şi utilizarea durabilă a apelor din rîuri şi fluvii, s-au identificat dificultăţile şi cauzele acestora la realizarea politicilor în domeniu, precum şi s-a analizat îndeplinirea angajamentelor în conformitate cu Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.

Obiectivul auditului a fost: Mecanismele existente şi cele aplicate permit realizarea unei politici de gospodărire durabilă a apelor din rîuri şi fluvii?

Reieşind din interesul statelor riverane fluviului Dunărea şi din necesitatea revizuirii progreselor în conformitate cu Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, auditul a avut ca subobiectiv: Instrumentele aplicate şi activităţile realizate sînt suficiente şi adecvate pentru îndeplinirea angajamentelor în conformitate cu Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea?

Auditul s-a efectuat la Ministerul Mediului şi la 4 instituţii din subordinea acestuia: Inspectoratul Ecologic de Stat, Agenţia “Apele Moldovei”, Fondul Ecologic Naţional, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, fiind colectate probe, efectuate intervievări/înaintate chestionare la 27 autorităţi ale administraţiei publice locale şi agenţii economici responsabili de poluarea apelor din rîuri şi fluvii, precum şi solicitate informaţii de la autorităţile centrale de specialitate.

Examinînd rezultatele auditului, audiind Raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Pentru Republica Moldova problemele de mediu privind protecţia apelor din rîuri şi fluvii prezintă o provocare şi necesită politici şi măsuri de protecţie, situaţiile vulnerabile ale apelor din rîuri fiind obiect de discuţie la diverse foruri naţionale şi internaţionale. În vederea realizării politicii statului, legislaţia naţională a fost şi continuă să fie racordată la acquis-ul comunitar, Republica Moldova aderînd la Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea şi la Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale. De asemenea, a fost adoptată Legea apelor, care creează un cadru legal oportun pentru aplicarea directivelor europene privind stabilirea unei politici comunitare în domeniul resurselor de apă.

Domeniul gestionării resurselor acvatice este unul vulnerabil, auditul constatînd situaţii problematice şi deficienţe în managementul gospodăririi apelor de suprafaţă. Astfel,

♦ lipseşte o strategie naţională de dezvoltare a domeniului, ceea ce condiţionează neasigurarea relevantă a gestionării durabile a apelor din rîuri şi fluvii;

♦ pentru prevenirea poluării şi refacerea ecologică a rîurilor şi fluviilor, este necesară consolidarea eforturilor tuturor factorilor de decizie responsabili de buna guvernare a domeniului;

♦ administraţiile publice de toate nivelurile nu au stabilit şi sistematizat activităţi şi măsuri bine determinate privind asigurarea protecţiei apelor din rîuri şi fluvii prin diminuarea efectelor negative, precum şi activităţi suficiente de prevenire a poluărilor, de implicare şi coordonare a acţiunilor în domeniu, ceea ce nu a asigurat obţinerea rezultatelor scontate;

♦ autorităţile de competenţă nu au întocmit balanţa apelor din rîuri şi fluvii, fapt ce a condiţionat lipsa informaţiei privind fluxul apelor de suprafaţă;

♦ întru asigurarea gestionării durabile a apelor din rîuri şi fluvii, organul central de specialitate nu dispune de informaţii centralizate privind necesitatea şi situaţia alocaţiilor financiare în domeniu;

♦ autoritatea centrală de specialitate nu a asigurat o monitorizare eficientă a alocaţiilor financiare efectuate în domeniu, ceea ce a determinat nerealizarea în unele cazuri a obiectivelor stabilite, fiind create situaţii care implică utilizarea mijloacelor publice în mod fragmentar, cu risc de fraudă, astfel neasigurîndu-se o continuitate a scopurilor determinate;

♦ pentru diminuarea riscurilor, autorităţile din domeniu nu au stabilit proceduri analitice şi nu dispun de o evaluare a costurilor în cazul poluării apelor din rîuri şi fluvii, precum şi a beneficiilor în cazul protecţiei lor.

Potrivit Convenţiei ratificate privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, care are drept scop protecţia şi îmbunătăţirea de durată a fluviului Dunărea şi a apelor din bazinul său hidrografic, auditul a constatat unele imperfecţiuni, ce pot influenţa respectarea angajamentelor stabilite. În acest context, se relevă lipsa unui plan de lucru, nedetalierea activităţilor necesare şi a intenţiilor stabilite pentru îndeplinirea angajamentelor, a costurilor implementării acestora, nefiind determinate punctele forte şi punctele slabe instituţionale şi legale la acest capitol.

Grupul de lucru responsabil de coordonarea activităţilor în cadrul Convenţiei nu dispune de reglementări, iar experţii grupului desfăşoară activităţile în mod separat, nu se întrunesc în şedinţe în vederea consolidării rezultatelor obţinute, situaţia dată neasigurînd evaluarea progreselor înregistrate şi stabilirea obiectivelor pentru perioadele viitoare.

În contextul celor menţionate, se expune următoarea concluzie generală a auditului:

Mecanismele actuale privind gestionarea resurselor de apă din rîuri şi fluvii nu asigură o implementare eficientă a politicilor de sector, instrumentele în acest sens nefiind definitivate. În aceste circumstanţe, gestionarea resurselor acvatice nu are un caracter durabil, avînd un impact major asupra ecosistemelor acvatice şi societăţii în întregime.

Realizarea eficientă a obiectivelor necesare în procesul de protecţie şi utilizare durabilă a apelor din rîuri şi fluvii reprezintă o condiţie vitală în procesul asigurării obţinerii unor rezultate benefice domeniului. Deşi Ministerul Mediului a întreprins unele măsuri privind protecţia apelor de suprafaţă, acesta, prin prisma competenţelor şi responsabilităţilor ce îi revin, nu în toate cazurile a realizat activităţi pentru o bună gospodărire a domeniului vizat.

Reieşind din angajamentele asumate de Republica Moldova în cadrul Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, este imperativă stabilirea unor obiective naţionale şi identificarea priorităţilor, iar actorii implicaţi urmează să dezvolte acţiuni relevante pentru asigurarea realizării obiectivelor stabilite.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului performanţei în domeniul mediului “Protecţia şi utilizarea durabilă a apelor din rîuri şi fluvii”, care se anexează la prezenta hotărîre.

2. Hotărîrea şi Raportul de audit se remit:

2.1. Ministerului Mediului şi se cere:

2.1.1. să ia atitudine referitor la rezultatele auditului, cu întreprinderea măsurilor de rigoare, conform competenţelor, şi implementarea recomandărilor expuse în Raport;

2.1.2. să elaboreze reglementări şi acţiuni în vederea consolidării activităţilor instituţionale întru îndeplinirea angajamentelor Convenţiei ratificate de Republica Moldova privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea;

2.2. Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor şi se cere să asigure coordonarea cu Ministerul Mediului a activităţilor de extragere a nisipului din albia rîurilor şi fluviilor;

2.3. Primăriei municipiului Chişinău, pentru informare şi luare de atitudine în vederea prevenirii şi excluderii situaţiilor care creează premise de poluare a apelor din rîul Bîc, avînd în vedere neregulile şi problemele constatate de audit;

2.4. Guvernului, pentru informare privind rezultatele auditului şi luare de atitudine;

2.5. Preşedintelui Republicii Moldova, pentru informare;

2.6. Parlamentului Republicii Moldova şi Comisiei permanente mediu şi schimbări climatice a Parlamentului, pentru documentare;

2.7. Procuraturii Generale, cu anexarea materialelor aferente situaţiilor constatate de audit la finanţarea şi implementarea proiectului cu obiectivul “Reconstrucţia staţiei de pompare şi de reabilitare a reţelelor de canalizare din oraşul Străşeni”, pentru examinare după competenţă.

3. Se ia act că materialele auditului privind faptele ce presupun risc de fraudă la utilizarea resurselor alocate din Fondul Ecologic Naţional în cadrul implementării proiectelor “Dislocarea şi reparaţia digului de protecţie în satul Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni”, “Reparaţia digului de protecţie în s.Ustia, raionul Dubăsari” şi “Reconstrucţia şi reparaţia digului de protecţie a rîului Răut în s.Ustia, raionul Dubăsari, şi s.Zolonceni, raionul Criuleni” au fost remise, în perioada efectuării auditului, la Procuratura Generală, pentru examinare după competenţă.

4. Despre măsurile întreprinse pentru executarea pct.2.1.-2.3. din prezenta hotărîre, precum şi pentru implementarea recomandărilor auditului se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

5. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.1 din 4 februarie 2014

RAPORTUL

auditului privind protecţia şi utilizarea durabilă a apelor din rîuri şi fluvii

Abrevieri

SUMAR EXECUTIV

Problemele de mediu au devenit o sensibilizare globală, preocuparea majoră mondială crescînd rapid avînd în vedere relaţia om-mediu. După perioade în care acţiunile omului au neglijat mediul, s-a reuşit a se înţelege că dezvoltarea şi afirmarea personalităţii umane se pot realiza numai într-un context natural, economic şi social adecvat, în care asigurarea unui mediu sănătos este esenţială pentru prosperitatea şi calitatea vieţii. Poluarea apelor din rîuri şi fluvii prezintă ameninţări asupra mediului, ecosistemele rîurilor continuînd să degradeze, iar implementarea managementului integrat al bazinelor se află la o etapă incipientă. Dificultăţile ce ţin de managementul rîurilor sînt obiectul de discuţie la conferinţele internaţionale, apele din rîuri fiind vulnerabile şi puţin protejate. Totodată, necesitatea abordării poluării apelor din rîuri reiese din impactul major pe care îl are omul asupra acestora şi care se face resimţit asupra întregului ecosistem.

Dezvoltarea coordonată, gestionarea resurselor de apă şi a terenurilor conexe în scopul de a maximiza bunăstarea economică şi socială, fără a compromite sustenabilitatea ecosistemelor şi a mediului, reprezintă misiunea a numeroase organizaţii de mediu, guverne şi instituţii internaţionale, or apele din fluvii reprezintă una dintre resursele naturale limitate cantitativ. Dat fiind că problema capătă o importanţă internaţională în cazul fluviilor care curg pe teritoriile mai multor state, precum şi avînd în vedere faptul că apa nu este un oarecare bun comercial, ci un patrimoniu care trebuie protejat şi tratat ca atare, sensibilizarea asupra înţelegerii protejării apelor din rîuri şi fluvii devine evidentă.

Amploarea şi diversitatea distrugerilor cauzate de poluarea şi gestionarea necorespunzătoare a apelor din rîuri şi fluvii ameninţă sănătatea omului, activităţile economice şi resursele acvatice, cu consecinţele de rigoare. Astfel, este necesar să se cunoască mai bine aceste pericole, inclusiv efectele pe care le pot avea, identificarea şi analiza problemelor importante de gospodărire a apelor din rîuri şi fluvii fiind semnificative.

Curtea de Conturi a iniţiat auditul de mediu, pentru a determina măsura în care sînt realizate activităţile ce ţin de protecţia şi utilizarea durabilă a apelor din rîuri şi fluvii, de identificarea dificultăţilor şi cauzelor acestora în realizarea politicilor de domeniu, precum şi de îndeplinirea angajamentelor în conformitate cu Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.

Constatările şi concluziile din Raportul de audit indică situaţia actuală în domeniu, efectul acţiunilor, dar şi al inacţiunilor privind protecţia apelor din rîuri şi fluvii, cauzele care provoacă piedici, precum şi dificultăţile la implementarea politicilor de mediu.

Politicile privind protecţia şi utilizarea durabilă a apelor din rîuri şi fluvii în Republica Moldova sînt stabilite prin racordarea cadrului normativ la normele europene, avînd tendinţa de a fi elaborate şi implementate în spiritul practicilor Uniunii Europene. Astfel, Legea apelor creează cadrul necesar pentru aplicarea directivelor europene privind stabilirea unei politici comunitare în domeniul resurselor de apă, tratarea apelor urbane reziduale şi protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. Această lege a fost adoptată în decembrie 2011, intrat în vigoare în iunie 2013, la sfîrşitul anului 2013 fiind aprobate 16 acte normative pentru implementarea acesteia.

Sarcinile politice de protecţie a rîurilor şi fluviilor sînt diferite şi complexe, principala răspundere revenind Ministerului Mediului, precum şi altor autorităţi publice centrale şi locale, organizaţii neguvernamentale, cadrul legislativ atribuind acestora competenţe şi roluri în definirea, pregătirea şi implementarea politicilor. Odată cu intrarea în vigoare a Legii apelor, a fost stabilită o nouă abordare sistemică a problemelor de gestiune a apelor de suprafaţă, prin crearea unui cadru pentru gestionarea, protecţia şi folosinţa eficientă a apelor din rîuri şi fluvii. Elaborarea şi implementarea mecanismelor aferente acestei legi vor permite dezvoltarea unui management al apelor din rîuri şi fluvii în baza principiului de bazin hidrografic.

Analiza datelor şi informaţiilor acumulate în cadrul misiunii de audit denotă unele deficienţe, probleme şi cauze ale acestora, care au o conotaţie negativă asupra bunei implementări a politicilor de protecţie şi utilizare durabilă a apelor din rîuri şi fluvii şi care implică necesitatea unor acţiuni/măsuri corespunzătoare. Astfel,

• Sectorul resurselor de apă în Republica Moldova nu are stabilită o bază relevantă pentru o gospodărire durabilă a acestora, domeniul nedispunînd de o Strategie de dezvoltare.

Neprioritizarea politicilor, cum ar fi conceptul, Strategia, Programul şi Planul de activităţi, invocă lipsa de uniformitate şi coerenţă la elaborarea documentelor de politici ale statului. Necesitatea de elaborare a Strategiei este determinată de un şir de premise, care se datorează condiţiilor actuale în domeniu, precum nestabilirea sarcinilor relevante-cheie, argumentate cu evaluări ale necesităţilor financiare, planificări detaliate ale măsurilor care să stabilească condiţii adecvate sectorului acvatic şi să determine principii şi metode caracteristice unui management integrat al resurselor de apă.

• Sînt necesare eforturi suplimentare pentru prevenirea poluării, precum şi refacerii ecologice a ecosistemelor rîurilor şi fluviilor.

Infrastructura în domeniul colectării şi epurării apelor uzate necesită reconstrucţii şi reparaţii capitale, în condiţiile în care AAPL nu dispun de capacităţi suficiente de proiectare, finanţare şi executare pentru implementarea acestor proiecte. Gestionarea factorilor poluatori amplasaţi în zonele de protecţie a rîurilor şi fluviilor necesită aplicarea unor măsuri sporite de prevenire şi reducere a riscurilor de poluare a acestora, astfel amplasarea depozitelor de fertilizanţi în zonele de protecţie în condiţii necorespunzătoare implicînd riscuri sporite de contaminare a apelor.

• În unele cazuri, nu s-au realizat activităţi şi măsuri bine determinate privind asigurarea protecţiei apelor din rîuri şi fluvii (diminuarea efectelor negative, prevenirea poluărilor, implicarea şi coordonarea acţiunilor în domeniu), în rezultat nefiind obţinute rezultatele scontate.

AAPL nu implică suficient populaţia la luarea deciziilor privind protecţia şi utilizarea apelor din rîuri şi fluvii, dar şi a mediului înconjurător în general, astfel societatea civilă nefiind informată despre riscurile aferente poluării apelor. Nu în toate cazurile responsabilii au iniţiat activităţi comune suficiente şi relevante, care ar viza informarea şi educarea populaţiei privind riscurile de poluare a apelor, dar şi participarea la activităţi în domeniul mediului.

• Pentru o gestiune efectivă a apelor din rîuri şi fluvii, este necesar de a elabora şi a implementa unele planuri privind gospodărirea acestora.

Autorităţile de specialitate deocamdată nu au finalizat elaborarea unor planuri de gestionare a bazinelor hidrografice, care reprezintă instrumentele-cheie pentru punerea în aplicare a Directivei-cadru privind apa. Astfel, actorii din domeniu trebuie să organizeze consultări pe scară largă cu publicul şi părţile interesate, să identifice problemele şi soluţiile, care să fie parte a planurilor de gestionare a bazinelor hidrografice.

• Nu este întocmită balanţa apelor din rîuri şi fluvii, astfel încît nu se cunoaşte fluxul total al apelor acestora.

Nu există o bază fundamentală privind distribuţia apei din rîuri şi fluvii, nefiind identificat regimul hidrologic, care este esenţial pentru calitatea şi cantitatea acestora, ţinîndu-se cont de conceptul protecţiei şi utilizării durabile a apelor. Utilizarea apelor de suprafaţă nu este gestionată adecvat, astfel încît acestea să nu fie epuizate sau să ajungă la un prag critic care să afecteze ecosistemele şi posibilitatea generaţiilor viitoare de a le utiliza.

• Lipsesc unele informaţii centralizate care ar asigura monitorizarea adecvată a alocaţiilor financiare în domeniu.

Ministerul Mediului nu deţine date sistematizate şi complete privind finanţarea activităţilor privind protecţia şi utilizarea durabilă a apelor din rîuri şi fluvii. Deşi Programul Naţional de asigurare a securităţii ecologice pentru anii 2007-2015 prevede activităţi privind apele de suprafaţă, precum protecţia şi utilizarea acestora, în acesta nu sînt indicate sursele, necesarul şi modalităţile de finanţare, prin ce se reduce eficienţa măsurilor care urmează a fi întreprinse.

• Nu sînt efectuate prognoze în bază de calcule privind necesarul de resurse financiare pentru Ministerul Mediului, întrucît lipseşte o informaţie generalizată, divizată pe regiuni şi pe domenii de finanţare.

În domeniu nu sînt stabilite evaluări riguroase ale activităţilor realizate, care ar permite planificări financiare pe termen mediu şi pe termen lung. În acelaşi timp, caracterul negarantat şi neregulat al mijloacelor care urmează a fi utilizate la gestionarea apelor din rîuri şi fluvii limitează durabilitatea proiectelor şi eficienţa acestora.

• Nu sînt stabilite obiective şi nici elaborate planuri privind realizarea angajamentelor în conformitate cu Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.

În vederea respectării obligaţiunilor Convenţiei, Ministerul Mediului nu a determinat mecanismele de coordonare şi organizare, priorităţile şi obiectivele, iar coordonarea implementării prevederilor Convenţiei de către Grupul de lucru nu are un caracter clar stabilit, activitatea acestuia nefiind reglementată exhaustiv.

INTRODUCERE

Rîurile reprezintă un component al mediului, cu o importanţă deosebită pentru societatea umană, resursele acestora fiind utilizate drept apă potabilă, în industrie, pentru irigaţii, recreaţie, producerea energiei electrice şi transportul fluvial. În acelaşi timp, sînt importante şi funcţiile naturale ale rîurilor, acestea avînd rolul de habitat pentru flora şi fauna acvatică. Rolul rîurilor se manifestă şi prin funcţiile de reţinere a sedimentelor, autoepurare a apei prin stocarea şi reciclarea nutrienţilor şi transformarea poluanţilor organici şi anorganici, funcţia de biodiversitate (pădurile de luncă), precum şi prin funcţia socială (ecoturismul, recreerea şi educaţia).

Sursă: Imagine realizată de echipa de audit

Dată fiind natura apei ca element universal, provocările cu care se confruntă managementul resurselor de apă şi necesitatea cooperării în acest domeniu, anul 2013 a fost declarat de către ONU drept Anul Internaţional al Naţiunilor Unite, dedicat cooperării în domeniul apei. Totodată, prevenirea poluării şi protecţia resurselor de apă reprezintă unele dintre acţiunile prioritare pe termen lung în contextul Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, care urmează a fi realizate de Republica Moldova pînă în 2015¹.

____________________

¹ Hotărîrea Guvernului nr.288 din 15.03.2005 “Cu privire la aprobarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului în Republica Moldova pînă în 2015 şi a Primului Raport Naţional “Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului în Republica Moldova””.

În comparaţie cu alte state din Europa, Republica Moldova este o ţară cu resurse reduse de apă. Deşi se constată numeroase acumulări, volumul apelor de suprafaţă şi debitul rîurilor sînt mici. Densitatea reţelei hidrografice, în medie pe republică, constituie 0,48 km/km², variind de la 0,84 km/km² (la nordul ţării) pînă la 0,2 km/km² (în partea stîngă a Nistrului), reţeaua hidrografică a Republicii Moldova fiind reprezentată de 3621 cursuri de apă² cu lungimea totală de circa 16000 km.

____________________

² Hotărîrea Guvernului nr.662 din 13.06.2007 “ Pentru aprobarea Strategiei privind aprovizionarea cu apă şi canalizare a localităţilor din Republica Moldova”.

Principalele cursuri de apă ale ţării sînt reprezentate de următoarele rîuri:

Republica Moldova, la extremitatea sudică (Giurgiuleşti), are acces pe o distanţă de 569 metri la fluviul Dunărea, acest loc fiind unul navigabil pentru navele maritime. În această regiune este amplasat Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti”, unicul port din Republica Moldova accesibil pentru navele maritime. Amplasarea acestuia este pe direcţia traseelor internaţionale de comerţ şi transport, precum Canalul navigabil Rhin-Main-Dunăre, care uneşte Marea Neagră, 14 state europene şi Marea Nordică.

Apele rîurilor şi fluviilor din Republica Moldova sînt regulat afectate, în special, de factorul antropic, prin deversări ale deşeurilor menajere, efecte negative avînd şi salubrizarea nesatisfăcătoare a teritoriilor, ceea ce face posibilă pătrunderea prin apele pluviale a poluanţilor organici. În rezultat, se modifică proprietăţile organoleptice, chimice şi componenţa biologică din ape.

Problemele ecologice ale rîurilor sînt legate şi de folosirea iraţională a apei la irigare, de lipsa fîşiilor forestiere de protecţie din lunca rîurilor şi a regularizării apei.

Apele rîurilor sînt o parte indispensabilă şi extrem de preţioasă a mediului natural al Republicii Moldova. Degradarea avansată a acestora, exprimată prin micşorarea debitelor, poluarea puternică, uscarea în perioada caldă a anului, scăderea drastică a abundenţei sau chiar dispariţia unor plante sau specii acvatice, precum şi alte aspecte negative confirmă dereglarea echilibrului ecologic şi prezintă un pericol real pentru mediul înconjurător.

În unele cazuri, populaţia contribuie inconştient la agravarea situaţiei prin amenajarea unor fîntîni de captare a apelor de izvor, construirea iazurilor în albiile rîurilor mici, depozitarea deşeurilor solide pe malurile rîurilor, deversarea apelor menajere uzate în apele curgătoare, păşunatul animalelor în zonele de protecţie, alte acţiuni dăunătoare mediului acvatic. Zonele umede, practic, au dispărut din luncile rîurilor, regimul hidric al solurilor s-a modificat radical, iau amploare procesele de deşertificare³.

____________________

³ Anuarele IES : “Protecţia mediului în Republica Moldova”.

Sînt fixate tendinţe privind înrăutăţirea calităţii apelor rîului Nistru potrivit unor parametri, precum aciditatea şi conţinutul de substanţe organice⁴.

____________________

⁴ Studiul “Diminuarea vulnerabilităţii la schimbări climatice în bazinul r. Nistru”, Chişinău-Kiev 2012.

Situaţia privind apa captată şi utilizată în perioada 2010-2012 se prezintă în Tabelul nr.2.

Potrivit datelor din tabel, cea mai semnificativă sursă de apă în Republica Moldova o reprezintă apele de suprafaţă, cota cărora în anul 2012 a constituit 84,8% din totalul apei captate, nivelul de utilizare a acestora fiind de 85,9%. Cea mai mare parte a apelor de suprafaţă (74%) au fost utilizate pentru necesităţile de producţie (tehnologice), urmate de necesităţile menajere (15%) şi necesităţile de irigaţie (5,5%).

Politicile statului şi cadrul juridic

Politica de stat privind utilizarea şi protecţia apelor din fluvii şi rîuri prin prisma competenţelor ce le revin autorităţilor delegate legal se axează pe folosirea durabilă şi protecţia acestora, precum şi pe amenajarea zonelor de protecţie a ecosistemelor acvatice. Implementarea politicii în domeniu presupune realizarea unor măsuri de gospodărire durabilă a apelor prin asigurarea protecţiei cantitative şi calitative a apelor, apărarea împotriva acţiunilor de distrugere a apelor, precum şi prin valorificarea potenţialului apelor în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în acord cu actele internaţionale la care Republica Moldova este parte, inclusiv cu acquis-ul comunitar în domeniu. Totodată, în conformitate cu Acordul de Asociere⁵, Republica Moldova s-a angajat în abordarea unei măsuri cooperante privind gestionarea calităţii resurselor de apă, armonizînd legislaţia sa cu actele legislative ale Uniunii Europene şi instrumentele internaţionale.

____________________

⁵ Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte.

Ţinînd cont de abordările cooperative complexe prin care resursele de apă transfrontaliere sînt gestionate, Republica Moldova a devenit parte la mai multe acorduri bilaterale şi multilaterale, în scopul asigurării unei “bune” guvernări a apei. Astfel, avînd în vedere formarea unei baze juridice a cooperării transfrontaliere în bazinele fluviului Nistru, rîului Prut şi fluviului Dunărea, formarea şi aplicarea politicii naţionale în scopul protecţiei mediului, utilizării eficiente şi durabile a resurselor acvatice, dar şi alte prevederi ce prezintă interes comun pentru state, Republica Moldova a ratificat Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea⁶ şi Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale⁷.

____________________

⁶ Hotărîrea Parlamentului nr.323-XIV din 17.03.1999 “Despre ratificarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea”.

⁷ Hotărîrea Parlamentului nr.1546-XII din 23.06.1993 “Pentru aderarea Republicii Moldova la unele convenţii în domeniul protecţiei mediului înconjurător şi ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologic”.

Reieşind din obligaţiile internaţionale asumate, precum şi din imperativul promovării unei politici eficiente, în anul 2001 a fost adoptată Concepţia politicii de mediu a Republicii Moldova⁸, care are drept scop prevenirea şi îmbunătăţirea calităţii resurselor de apă, precum şi restabilirea ecosistemelor acvatice prin elaborarea unor planuri regionale, locale şi sectoriale de prevenire a poluării resurselor de apă, crearea unor zone de protecţie a bazinelor acvatice şi a cursurilor de apă, precum şi a unor zone sanitare ale surselor de alimentare cu apă, respectarea regimului acestor zone şi înverzirea lor.

____________________

⁸ Hotărîrea Parlamentului nr.605-XV din 02.11.2001 “Privind aprobarea Concepţiei politicii de mediu a Republicii Moldova”.

Ulterior a fost adoptat Programul de dezvoltare a gospodăririi apelor şi a hidroamelioraţiei în Republica Moldova pentru anii 2011-2020⁹, care prevede crearea unui management eficient al resurselor de apă, armonizat cu standardele Uniunii Europene privind normele tehnologice în domeniul gospodăririi apelor şi managementul durabil al apelor de suprafaţă.

____________________

⁹ Hotărîrea Guvernului nr.751 din 05.10.2011 “Cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare a gospodăririi apelor şi a hidroamelioraţiei în Republica Moldova pentru anii 2011-2020”.

În scopul creării unui cadru legal armonizat cu acquis-ul european, gestionării, protecţiei şi utilizării eficiente a apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, precum şi convergenţei treptate şi sistematice a protecţiei şi a gestionării lor cu cerinţele europene, a fost adoptată Legea apelor¹⁰, care stabileşte fortificarea capacităţilor structurilor administrative şi procedurilor de asigurare a planificării strategice, precum şi participarea publicului la adoptarea deciziilor de mediu.

____________________

¹⁰ Legea apelor nr.272 din 23.12.2011.

Pentru protecţia rîurilor şi bazinelor de apă împotriva poluării, impurificării, epuizării şi înnămolirii, precum şi pentru folosirea terenurilor aferente lor, întru executarea Legii cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă¹¹, Guvernul prin Hotărîrea nr.32 din 16.01.2001¹² a prevăzut măsurile privind stabilirea zonelor şi fîşiilor riverane de protecţie a apelor din rîuri.

____________________

¹¹ Legea nr.440-XIII din 27.04.1995 “Cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă”.

¹² Hotărîrea Guvernului nr.32 din 16.01.2001 “Cu privire la măsurile de stabilire a zonelor şi fişiilor riverane de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă”.

Protecţia apelor este parte şi a obiectivelor administrării şi gospodăririi fondului forestier, în acest sens, în conformitate cu Codul silvic¹³, fiind distinse subgrupe funcţionale de păduri cu funcţii de protecţie a apelor.

____________________

¹³ Codul silvic, adoptat prin Legea nr.887-XIII din 21.06.1996.

Cadrul instituţional

Realizarea managementului gestionării durabile a apelor din rîuri şi fluvii, protecţia acestora, precum şi implementarea măsurilor în acest sens urmează să se efectueze în mod integrat, prin luarea în calcul a problemelor integrale de mediu în ansamblul celorlalte politici ale statului, implicînd toate părţile interesate, inclusiv societatea civilă. Eficienţa măsurilor de protecţie şi utilizare durabilă a apelor din rîuri şi fluvii este influenţată în mod direct de colaborarea dintre structurile guvernamentale naţionale şi organizaţiile internaţionale sau regionale specializate în acest domeniu. Astfel, în conformitate cu cadrul juridic, actorii responsabili de realizarea sarcinilor şi responsabilităţilor se prezintă a fi:

Sursa: Cadrul legislativ-normativ

Sfera şi abordarea de audit

Tema auditului evidenţiază categorii importante ale cadrului de gospodărire durabilă a apelor din rîuri şi fluvii, ceea ce presupune analiza cantităţii şi calităţii acestora. Totodată, devin importante interdependenţele hidrologice, sociale, economice şi de mediu în contextul apelor transfrontaliere, scopurile urmărite în acest caz purtînd un caracter de cooperare şi fiind de o manieră care merită atenţie sporită.

Reieşind din problemele identificate privind realizarea obiectivelor şi sarcinilor stabilite în domeniu, a fost determinat următorul obiectiv de audit: Mecanismele existente şi cele aplicate permit realizarea unei politici de gospodărire durabilă a apelor din rîuri şi fluvii?

Abordarea de audit a fost orientată spre evidenţierea problemelor în domeniu, cu identificarea neajunsurilor şi disfuncţionalităţilor, precum şi spre obţinerea rezultatelor, avînd în vedere nivelul de realizare a obiectivelor şi respectarea angajamentelor internaţionale şi cerinţelor legale.

Dat fiind obiectivul determinat, a fost supus auditului Ministerul Mediului, ca autoritate centrală de specialitate, colectîndu-se probe şi de la alte autorităţi cu atribuţii în acest domeniu.

Totodată, reieşind din interesul statelor riverane fluviului Dunărea şi din necesitatea revizuirii progreselor în conformitate cu Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, s-a analizat realizarea prevederilor Convenţiei, rezultatele obţinute la acest capitol, impactul participării Republicii Moldova la Convenţie. Totodată, au fost identificate unele dificultăţi în implementarea prevederilor Convenţiei prin prisma politicii în domeniu, precum şi cauzele acestora.

Domeniul de aplicare şi metodologia de audit sînt expuse în Anexa nr.1 la prezentul Raport.

Constatările auditului

Managementul resurselor de apă din rîuri şi fluvii este pus în dificultate, calitatea apelor fiind afectată de diverse forme de poluare

În Republica Moldova asigurarea protecţiei şi calităţii apelor din rîuri şi fluvii nu au efectele scontate, deşi cadrul legislativ naţional şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte presupun utilizarea apelor acestora în baza unor principii de protecţie şi utilizare durabilă a resurselor, diminuarea semnificativă a nivelului de poluare, prevenirea degradării şi restabilirea ecosistemelor, conservarea biodiversităţii, prevenirea şi diminuarea consecinţelor impactului nociv al apelor, provocat de factori naturali şi antropogeni. Astfel, salubrizarea nesatisfăcătoare a teritoriilor, scurgerile apelor reziduale ale întreprinderilor industriale şi agrozootehnice, folosirea iraţională a apei în diferite procese economice, regularizarea apei au impact direct asupra calităţii apelor din rîuri şi fluvii.

Sursă: Imagine realizată de echipa de audit

Informarea şi implicarea insuficientă de către AAPL a populaţiei reprezintă o deficienţă în procesul de protecţie a rîurilor şi fluviilor, fiind necesară o conlucrare mai constructivă între părţile implicate în domeniul protecţiei şi utilizării apelor din rîuri şi fluvii.

Participarea activă a populaţiei la asigurarea protecţiei rîurilor este un criteriu important pentru soluţionarea problemelor din domeniu, dat fiind că educaţia şi informarea cetăţenilor sînt foarte esenţiale pentru obţinerea rezultatelor scontate. Lipsa progresului în protecţia apelor din rîuri şi fluvii sugerează probleme privind nivelul de informare şi popularizare asupra necesităţii protecţiei apelor, în foarte multe localităţi nefiind desfăşurate activităţi de educaţie şi sprijin al iniţiativelor creative de mobilizare a resurselor locale.

Analiza răspunsurilor din chestionarele remise către AAPL relevă un sistem de informare şi o implicare redusă a populaţiei. Respectiv, este modestă şi participarea publicului la luarea deciziilor privind protecţia şi utilizarea apelor din rîuri şi fluvii.

În unele localităţi, AAPL nu au pus la dispoziţie publicului date privind starea apelor din rîuril şi fluvii, nefiind mediatizate suficient programele şi politica de protecţie a mediului. În acelaşi timp, potrivit informaţiilor din chestionarele primite de la 27 AAPL, nu sînt identificate date privind informarea publicului asupra riscurilor generate de lipsa sau nefuncţionarea obiectivelor pentru protecţia mediului. AAPL nu în toate cazurile au iniţiat activităţi comune cu IES, suficiente şi relevante, care ar viza informarea şi educarea publicului cu privire la riscurile de poluare a apelor din rîuri şi fluvii.

Totodată, auditul denotă că unele autorităţi de competenţă se implică în activitatea de domeniu cu anumite măsuri. Astfel, IES, în conformitate cu planurile sale anuale de acţiuni, organizează măsuri de informare a publicului şi de atragere a societăţii civile în activităţi privind protecţia apelor (“Rîu curat de la sat la sat”, “Apa – izvorul vieţii”), precum şi acordă suport consultativ-metodologic în activităţile de mediu. Ministerul Mediului şi instituţiile din subordine plasează cu regularitate pe paginile web oficiale comunicate de presă, activităţi ale grupurilor de lucru. Pe o perioadă de 3 ani, este elaborat şi publicat Raportul privind starea mediului în Republica Moldova, care conţine un compartiment aparte ce reflectă situaţia resurselor de apă din ţară. Inspectoratul Ecologic de Stat şi Serviciul Hidrometeorologic de Stat, de asemenea, elaborează anual rapoarte de activitate, care sînt plasate pe paginile oficiale ale instituţiilor.

Conlucrarea AAPL cu comunitatea se atestă şi în cazul rîului Cubolta, care traversează 16 localităţi şi se revarsă în rîul Răut. Iniţial, lipsa unei politici adecvate de mediu în domeniul gestionării apelor a afectat starea bazinului acestui rîu, însă, prin implicarea activă a unei asociaţii neguvernamentale, în bazinul rîului Cubolta au fost realizate diferite măsuri şi proiecte în colaborare cu partenerii locali din localităţile Maramonovca, Mîndîc, Şuri şi Chetrosu. S-au lichidat gunoiştile de pe malurile rîului Cubolta, s-a deschis un centru ecologic, s-au realizat campanii de informare şi educaţie ecologică pentru tineret, dezbateri şi audieri publice, proiecte demonstrative, precum şi un festival ecologic al rîului Cubolta. Acest exemplu este unul elocvent, fiind implicaţi populaţia, AAPL, asociaţii de mediu, agenţi economici, operatori ai sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă şi sisteme de canalizare, cu formarea Consiliului de Bazin Cubolta.

În urma realizării acestui proiect, a fost stabilit un traseu ecoturistic al bazinului rîului Cubolta, pentru a proteja monumentele naturale şi istorice din bazin, membrii Consiliului de Bazin demonstrînd o colaborare eficientă la desfăşurarea activităţilor ecologice.

Nu sînt clar determinate la nivel regulator mecanismele de conlucrare, de evaluare şi de asistenţă complexă, bazată pe necesităţile şi vulnerabilităţile de mediu specifice localităţilor. Multe dintre aspectele privind protecţia rîurilor ţin de responsabilitatea AAPL, care nu dispun de capacităţi tehnice, resurse financiare şi umane necesare pentru a le face faţă.

Problemele constatate de audit sînt condiţionate şi de alte aspecte. Astfel, analiza rezultatelor din chestionarele remise AAPL denotă o abordare insuficientă a problemelor ecologice în programele şi activităţile acestora. În acelaşi timp, AAPL nu au în componenţă subdiviziuni sau specialişti cu responsabilităţi în domeniul mediului, în special al protecţiei şi utilizării apelor din rîuri şi fluvii. Potrivit datelor primite de la AAPL, doar în 4 cazuri (din 27) s-a constatat că există o subdiviziune sau o persoană cu atribuţii ce ţin de mediu. Deşi Ministerul Mediului promovează o cooperare sub formă de întruniri cu ONG-urile de mediu, consultări cu populaţia asupra aspectelor legislative, audieri publice, nu există mecanisme clare şi exhaustive de generare şi susţinere a iniţiativelor locale. Din lipsa subdiviziunilor specializate, dar şi a unor programe locale de mediu şi, implicit, de protecţie a apelor din rîuri şi fluvii, nu sînt asigurate la un nivel calitativ exploatarea şi protecţia apelor.

Conlucrarea insuficientă a IES cu AAPL în vederea soluţionării problemelor existente, precum şi neinformarea de către AAPL a IES privind măsurile ce urmează a fi întreprinse determină iresponsabilizarea factorilor poluatori. În acest sens, în unele cazuri se relevă lipsa reacţiei din partea AAPL, operatorilor apă-canal şi a agenţilor economici la prescripţiile înaintate de către IES. Astfel, nu a fost dat curs solicitării IES referitor la soluţionarea de către Primăria municipiului Chişinău a situaţiilor privind amplasarea agenţilor economici în zona de protecţie a rîului Bîc, ceea ce nu permite IES să cunoască situaţia reală, iar amplasarea acestora în imediata apropiere a rîului Bîc provoacă daune acestuia (vezi foto).

Sursă: Foto realizate de echipa de audit

De asemenea, colaborarea neeficientă a IES cu S.A. “Apă-Canal Chişinău” invocă imposibilitatea cunoaşterii situaţiei reale, IES nedeţinînd sistemul informaţional centralizat privind consumatorii de apă, fapt ce ar facilita depistarea deversărilor ilicite de ape reziduale. În acest sens, se impune informarea IES privind agenţii economici înregistraţi care reprezintă factorii potenţiali de poluare a apelor de suprafaţă. Conform datelor Agenţiei Ecologice Chişinău, aceasta deţine informaţia cu referire la circa 1000 agenţi economici din circa 14000 potenţiali poluatori. În acest context, se menţionează că primăria oraşului Rezina nu a îndeplinit indicaţiile obligatorii înaintate de către IE Rezina şi nu a întreprins măsuri suficiente privind stoparea acumulării deşeurilor menajere, care se află la o distanţă de cca 0,7 km de rîul Nistru. Urmare ploilor abundente, apele pluviale poluate se revarsă în apele de la suprafaţă. În acest caz, deşi IE Rezina a calculat prejudiciul cauzat mediului şi a înaintat spre achitare valoarea acestuia către serviciul comunal din localitate, problema a rămas nesoluţionată.

O situaţie defectuoasă a fost constatată în or.Străşeni, unde apele reziduale sînt acumulate într-un lac improvizat, provocînd un miros neplăcut, iar caracterul impermeabil al “lacului” permite apelor menajere să polueze apele subterane şi nemijlocit rîul Bîc. Această situaţie este cauzată şi de necolaborarea eficientă între IE Străşeni şi Consiliul raional Străşeni, ultimul neprezentînd informaţia solicitată de IE Străşeni despre mersul lucrărilor la staţia de pompare (lungimea reţelei de canalizare şi numărul abonaţilor la apă şi canalizare), care urma să fie dată în exploatare în anul 2011. Deşi IE Străşeni a calculat suma prejudiciului şi a perfectat procese-verbale cu privire la contravenţiile constatate, la acest capitol situaţia rămîne a fi neschimbată (vezi foto).

Sursă: Foto realizate de echipa de audit

Prin actele de inspecţie ecologică, IES a prescris indicaţii obligatorii privind poluarea apelor de suprafaţă, dar acestea nu în toate cazurile au fost executate. Datorită conlucrării ineficiente între AAPL, FEN şi IE Străşeni, ultima nu a participat la recepţia lucrărilor în cadrul proiectelor (rîuleţul Străşeni şi staţia de pompare) în domeniul apelor, astfel încît nu a fost luată în calcul importanţa criteriilor de mediu.

În cadrul Primăriei mun.Chişinău există o subdiviziune specializată de mediu, însă activităţi în domeniul de protecţie a rîurilor nu sînt efectuate, primăria menţionînd lipsa unui serviciu responsabil de protecţia apelor de suprafaţă. Cu funcţii de răspundere în acest domeniu sînt împuternicite Întreprinderea Municipală Regia “Exdrupo” şi Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi¹⁴. În urma vizualizării de către audit a zonei de protecţie a rîului Bîc în regiunea mun.Chişinău, s-au constatat ţevi pluviale înnămolite, suprafeţe acvatice cu copaci, crengi aflate direct în taluzul rîului, care înrăutăţesc cursul rîului, ceea ce, în cazul ploilor abundente, va duce la inundarea străzilor oraşului cu apele acestui rîu. Situaţia dezastruoasă în această regiune reiese şi din procesele-verbale întocmite de către IE (vezi foto).

____________________

¹⁴ Atribuţii stabilite prin Regulamentul cu privire la salubrizarea teritoriului şi menţinerea ordinii sanitare în mun.Chişinău, aprobat prin Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.4/11 din 05.12.2000.

Sursă: Foto realizate de echipa de audit

Recomandări:

1. Ministerul Mediului şi instituţiile din subordine:

1.1. să identifice şi să valorifice oportunităţi privind conlucrarea cu operatorii apă-canal în vederea obţinerii informaţiilor despre consumatorii de apă, debitul de apă livrat şi captat, precum şi privind luarea la evidenţă a agenţilor economici poluatori ai apelor de suprafaţă;

1.2. să întreprindă măsuri comune cu AAPL privind stoparea acumulărilor de deşeuri în zonele de protecţie a rîurilor şi fluviilor din localităţi şi să asigure monitorizarea continuă a respectării de către AAPL a indicaţiilor obligatorii, inclusiv a normelor legale privind protejarea apelor de suprafaţă;

1.3. să intervină cu recomandări (inclusiv prin acordarea suportului metodologic) privind elaborarea de către AAPL (de nivelul I şi nivelul II) a planurilor locale de mediu, cu stabilirea activităţilor concrete pentru implementarea acestora, inclusiv prin avizarea de către IES a autorizaţiilor eliberate agenţilor economici amplasaţi în zonele de protecţie a apelor de suprafaţă;

1.4. să elaboreze proceduri şi activităţi continue de informare a populaţiei despre protecţia şi utilizarea apelor din rîuri şi fluvii, inclusiv despre riscurile şi măsurile de protecţie, bazate pe principiul participării, implicînd populaţia şi actorii responsabili.

Lipsa avizului IES la eliberarea de către administraţia publică locală¹⁵ agenţilor economici a autorizaţiilor de funcţionare a unităţilor comerciale are ca impact neasigurarea protecţiei mediului şi a apelor în zonele de protecţie a rîurilor şi fluviilor.

____________________

¹⁵ Direcţia generală comerţ, alimentaţie publică şi prestări servicii din cadrul Primăriei mun.Chişinău.

Auditul a identificat faptul că AAPL gestionează separat problemele economice şi cele ecologice, neexistînd o sinergie a acestora. Astfel, în zona de protecţie¹⁶ a rîului Bîc îşi desfăşoară activitatea agenţi economici (spălătorii auto, comercializarea materialelor de construcţie) amplasaţi în preajma fîşiei riverane¹⁷ a rîului, deşi cadrul legal¹⁸ interzice amplasarea şi exploatarea punctelor de deservire tehnică, de spălare a tehnicii şi a mijloacelor de transport, acestea fiind zone cu regim economic limitat. Deşi AAPL, în comun cu autoritatea pentru mediu, urmează să asigure păstrarea unui mediu sănătos¹⁹, cadrul normativ privind condiţiile şi cerinţele faţă de autorizaţiile de funcţionare eliberate²⁰ (în special, agenţilor economici amplasaţi în zonele de protecţie a obiectivelor acvatice) nu prevede avizarea acestora de către IES, precum şi prescrierea cerinţelor obligatorii de întreţinere în perimetrul amplasării unităţilor industriale a perdelelor forestiere de protecţie şi a spaţiilor verzi.

____________________

¹⁶ Teritoriul aferent obiectivului acvatic cu dimensiuni stabilite, destinat pentru protecţia apelor de suprafaţă împotriva poluării, epuizării şi înnămolirii, în care se instalează un regim special de activitate economică.

¹⁷ Teritoriul separat din zona de protecţie a apelor în hotarele căruia activitatea economică este strict limitată.

¹⁸ Art.13 din Legea nr.440-XIII din 27.04.1995.

¹⁹ Art.10 din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993 “Privind protecţia mediului înconjurător”.

²⁰ Regulamentul privind eliberarea autorizaţiilor de funcţionare a unităţilor comerciale şi de prestare a serviciilor sociale pe teritoriul municipiului Chişinău, aprobat prin Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.13/4 din 27.12.2007.

Recomandări:

2. Primăria municipiului Chişinău să opereze modificări în Regulamentul “Cu privire la eliberarea autorizaţiilor de funcţionare a unităţilor comerciale şi de prestare a serviciilor sociale pe teritoriul municipiului Chişinău” referitor la avizarea de către IES a autorizaţiilor eliberate agenţilor economici amplasaţi în zonele de protecţie a apelor de suprafaţă şi stabilirea de condiţii speciale, cu obligaţia privind amenajarea teritoriilor adiacente şi protecţia zonelor aferente.

Staţiile de epurare a apelor uzate sînt exploatate şi întreţinute fără a asigura epurarea eficientă a acestora, în unele cazuri deversarea apelor uzate în rîuri şi fluvii efectuîndu-se fără epurare.

Infrastructura în domeniul colectării şi epurării apelor uzate necesită investiţii, capacităţile de funcţionare ale acesteia fiind destul de limitate. În prezent, AAPL nu dispun de calcule privind evaluarea costurilor lucrărilor necesare în domeniu, de capacităţi suficiente de proiectare, finanţare şi executare a unor proiecte de investiţii. Avînd în vedere efectele negative ale apelor uzate asupra mediului, provenite de la diferite categorii de utilizatori, auditul apreciază ca fiind necesară o abordare integrală şi unitară a acestora, în condiţiile unei utilizări prudente şi raţionale a resurselor de apă, acest lucru presupunînd un efort financiar important şi constant la acest capitol.

Majoritatea staţiilor de epurare din ţară realizează indici foarte reduşi şi necesită reconstrucţie capitală, astfel încît apele reziduale neepurate se deversează în rîuri. În anii 2010-2013, numărul staţiilor care funcţionează eficient continuă să scadă, situaţie redată în Tabelul nr.4.

Astfel, staţiile de epurare din oraşele Soroca şi Rezina deversează apele uzate, fără epurare, direct în rîul Nistru, iar în or.Străşeni deversarea apelor uzate are loc într-un bazin de acumulare în aer liber, provocînd un miros specific şi prezentînd un eventual pericol epidemiologic.

Conform informaţiei IES, şi staţia de epurare a S.A. “Apă-Canal Chişinău” epurează insuficient apele uzate, fapt ce se datorează volumelor insuficiente de ape reziduale recepţionate şi concentraţiei excesive de substanţe nocive, care dereglează funcţionarea optimă a procesului tehnologic de epurare al staţiei. Astfel, probele prelevate de către IES ale apelor deversate denotă depăşiri ale concentraţiilor maximal admisibile, apele rîului Bîc fiind afectate regulat. La acest capitol, IES a întreprins acţiuni de verificare şi a înaintat prescripţii obligatorii privind înlăturarea neajunsurilor constatate. O sursă de poluare a rîului Bîc este şi staţia de epurare Bulboaca, care captează apele uzate din or. Anenii Noi, aceasta avînd o stare avansată de uzură, ce provoacă numeroase avarieri ale reţelelor, iar ca rezultat apele uzate sînt deversate direct în rîul Bîc. O situaţie similară redată în imaginile de mai jos se atestă, şi la staţia de epurare a oraşului Ungheni, unde avarierea reţelelor provoacă poluarea afluenţilor şi nemijlocit a apelor rîului Prut.

Sursă: Foto realizate de echipa de audit

Lipsa infrastructurii de preepurare a apelor meteorice la unele staţii petroliere implică riscul deversării acestor ape în ţevile pluviale şi ulterior în rîuri. Astfel, conform informaţiei prezentate de IES, din 686 de staţii petroliere existente în republică, 339 deţin staţii de preepurare a apelor meteorice²¹, iar în 347 există acumulatoare speciale pentru colectarea acestora, apele uzate urmînd a fi transportate de către autospeciale la staţiile de epurare a apelor specifice. La acest capitol, IES nu a prezentat informaţii privind monitorizarea procesului de transportare a apelor meteorice uzate.

____________________

²¹ sau pluviale, care provin din precipitaţii atmosferice.

În context, conform datelor SHS, în cazul rîului Prut au fost constatate depăşiri ale concentraţiilor maxime admisibile²² pentru produsele petroliere.

____________________

²² Normativ tehnico-ştiinţific care stabileşte concentraţia maximă, fără efecte negative asupra sănătăţii umane şi a mediului, a poluanţilor în componentele mediului.

Sursă: Serviciul Hidrometeorologic de Stat

O situaţie îngrijorătoare şi specifică se constată în s.Lunga, r-nul Floreşti, unde majoritatea fîntînilor sînt contaminate cu produse petroliere. Astfel, apele freatice din această regiune au fost poluate din cauza unor scurgeri dintr-o reţea prin care se transporta gazul lichid. În conformitate cu proiectul de colaborare între Republica Moldova şi o ţară străină, o companie specializată a iniţiat cercetări locale, în toamna anului 2009, şi a constatat o contaminare intensă cu substanţe petroliere a solului, fiind ameninţată calitatea apelor subterane. Rezultatele cercetărilor geofizice au dovedit “transportarea” petrolului infiltrat în sol prin intermediul apelor subterane, în direcţia albiei rîului Răut. Cantitatea totală de petrol a fost apreciată în volum de circa 200 de tone, fiind recomandate activităţi de remediere a situaţiei.

Sursă: Raportul companiei specializate

La sfîrşitul anului 2012, întru soluţionarea acestei probleme, s-a finalizat prima etapă a proiectului, fiind extrase din sol şi filtrate circa 200 tone de apă poluată. Rezultatele investigaţiilor ulterioare au demonstrat că în sol au mai rămas cantităţi mari de produse petroliere, fiind indicată prelungirea proiectului pînă la sfîrşitul anului 2015.

Recomandări:

3. Ministerul Mediului şi instituţiile din subordine:

3.1. să elaboreze măsuri concrete privind stabilirea modalităţii de asigurare a continuităţii procedurii de transportare a apelor meteorice cu impurităţi petroliere, monitorizarea întregului proces, asigurarea minimizării riscului deversării neregulamentare în receptoarele naturale;

3.2. să evalueze prejudiciile cauzate de lipsa sau de funcţionarea neeficientă a staţiilor de epurare, întru efectuarea unei analize, cu întreprinderea, în comun cu autorităţile publice locale, a unor acţiuni de competenţă, care ar diminua impactul asupra apelor din rîuri şi fluvii şi ar responsabiliza factorii de decizie.

Nu sînt luate în calcul “costurile” de mediu şi cele legate de resursele asociate/aferente impactului negativ asupra rîurilor, nefiind respectat principiul “poluatorul plăteşte”.

Plăţile pentru poluare, precum şi sistemul actual de aplicare a amenzilor pentru încălcarea regimului de protecţie a rîurilor nu sînt suficiente pentru reabilitarea ecosistemelor acvatice. În acest context, se menţionează că, deşi staţiile de epurare achită anual plata pentru poluarea apelor de suprafaţă, încadrată în limitele stabilite²³, deversările apelor poluate excepţional, ca rezultat al nefuncţionării staţiilor de epurare, provoacă pagube mult mai semnificative decît plăţile pentru poluare. În acelaşi timp, IES nu în toate cazurile a înaintat factorilor poluatori calculele privind prejudiciile cauzate ecosistemelor rîurilor, informaţia respectivă nefiind cuprinsă nici în anuarele IES. La solicitarea auditului, pentru unele inspecţii ecologice au fost efectuate calcule preventive (2012-2013) privind prejudiciile cauzate rîurilor.

____________________

²³ Legea nr.1540-XIII din 25.02.1998 “Privind plata pentru poluarea mediului”.

Potrivit informaţiei Institutului de Zoologie al Academiei de Ştiinţe, prejudiciile cauzate apelor din rîuri şi fluvii prin intermediul substanţelor chimice şi suspensiilor în concentraţii depăşite diminuează procesele de autoepurare a apei şi capacitatea ecosistemului, modificîndu-se regimul hidrochimic al rîurilor, fapt care condiţionează concentraţiile foarte mici ale oxigenului dizolvat şi, respectiv, pieirea peştilor. Astfel, o situaţie defectuoasă s-a constatat la 25.04.2013 de către Serviciul Piscicol în cazul pieirii peştelui în regiunea s.Gura Bîcului, ca rezultat al micşorării concentraţiei oxigenului dizolvat. În aşa mod, resurselor piscicole le-au fost cauzate daune în valoare de 3,0 mil.lei, materialele fiind înaintate Procuraturii Generale, ulterior direcţionate Inspectoratului de Poliţie Anenii Noi.

Recomandări:

4. Ministerul Mediului şi instituţiile din subordine să întreprindă măsuri şi să realizeze activităţi în vederea stabilirii şi calculării daunelor provocate apelor de suprafaţă de către factorii poluatori, precum şi să publice aceste informaţii prin intermediul rapoartelor sale anuale.

Gestionarea factorilor poluatori amplasaţi în zonele de protecţie a rîurilor necesită aplicarea măsurilor de prevenire şi reducere a riscurilor de poluare a rîurilor.

Activităţile insuficiente de monitorizare privind infiltrările şi evacuările de ape uzate menajere în canalizarea pluvială determină poluarea apelor din rîuri şi fluvii.

Potrivit informaţiei IES, nu toate apele uzate acumulate în haznalele destinate pentru acestea sînt ulterior transportate către staţiile de epurare, iar lipsa unei evidenţe complexe a consumatorilor de apă pune în dificultate depistarea poluatorilor, care deversează ilicit apele uzate în apele de suprafaţă. Deşi IES, la acest capitol, efectuează controale şi indică necesitatea construcţiei haznalelor impermeabile, neracordarea la sistemele centralizate de canalizare implică deversarea apelor reziduale direct în rîuri sau prin poluarea pînzei freatice şi, ca rezultat, infiltrarea în sol a apelor uzate şi nemijlocit a apelor din rîuri.

În zona de protecţie a rîului Bîc există ţevi pluviale, la care sînt conectate ţevi ascunse, prin care, periodic, se deversează ape uzate direct în rîu. Compensarea daunelor cauzate mediului, prin aplicarea amenzilor nesemnificative, nu reflectă real valoarea prejudiciului cauzat mediului, iar echilibrul ecologic în aceste cazuri este grav afectat. Astfel, întru responsabilizarea poluatorilor, care nu asigură protecţia mediului înconjurător, se impune recuperarea proporţională a daunelor cauzate mediului.

Amplasarea în zona de protecţie a rîurilor a unor depozite de fertilizanţi sporeşte riscul de contaminare a apelor de suprafaţă. Astfel, în cadrul colectării probelor, auditul a constatat păstrarea în condiţii nefavorabile a pesticidelor toxice²⁴ (132,3 tone) în depozitul amplasat pe malul rîului Bîc, or.Călăraşi. Potrivit actelor întocmite de către IES, a fost stabilită starea avariată a depozitului de păstrare, ceea ce implică riscul poluării apelor de suprafaţă. Lipsa condiţiilor de scurgere a apelor meteorice de pe teritoriul acestui depozit afectează apele rîului Bîc. Deşi IE Călăraşi a atenţionat asupra condiţiilor neconforme de păstrare a substanţelor toxice, pe parcursul anilor 2010-2013 nu au fost prelevate probe de ape pentru a monitoriza corespunzător situaţia, IES înaintînd AAPL prescripţii obligatorii privind soluţionarea neregulilor constatate. De asemenea, potrivit datelor IES (acte de inspectare din lunile ianuarie şi aprilie 2013), o situaţie similară s-a constatat şi la staţia (inactivă) de epurare a apelor reziduale din or.Soroca, situată în localitatea Ţekinovka, Ucraina, unde sînt depozitate recipiente cu clor, cantitatea substanţei nefiind cunoscută cu precizie. Recipientele nu sînt însoţite de acte de provenienţă şi se află într-o stare avansată de coroziune, iar modalitatea de păstrare este necorespunzătoare, persistînd un risc sporit de contaminare a rîului Nistru, depozitul aflîndu-se la o distanţă de 150 metri de rîu.

____________________

²⁴ Hotărîrea Guvernului nr.1543 din 29.11.2002 “Cu privire la măsurile suplimentare pentru depozitarea centralizată şi neutralizarea pesticidelor inutilizabile şi interzise” (în continuare - Hotărîrea Guvernului nr.1543 din 29.11.2002).

De asemenea, neasigurarea protecţiei zonei apelor de suprafaţă s-a constatat şi în cadrul activităţii unei cariere de extragere a resurselor minerale din raionul Străşeni, situată în zona de protecţie a rîului Ichel, unde, conform datelor IES, sînt depozitate circa 200-300 mii tone de material rezidual de construcţie (nisip din reziduuri de concasare), acumulate timp de mai mulţi ani direct în fîşia riverană a rîului Ichel. La acest capitol, IES a înaintat către agentul economic indicaţii obligatorii privind evacuarea reziduurilor menţionate, precum şi interzicerea depozitării ulterioare a acestora în zona de protecţie a rîului Ichel.

Totodată, deşi prescripţiile înaintate de către IES sînt obligatorii, executarea acestora nu se monitorizează suficient, datorită lipsei unor activităţi de verificare a executării în termenele stabilite a cerinţelor înaintate, cu aplicarea sancţiunilor pentru iresponsabilitatea agenţilor economici. Elaborarea şi implementarea activităţilor menţionate vor diminua şi preveni impactul negativ al surselor de poluare asupra rîurilor şi fluviilor.

Unele deficienţe se atestă şi la protejarea zonelor de protecţie a fluviului Dunărea şi rîului Prut, care constau în nerecuperarea prejudiciului adus resurselor piscicole, în sumă de 800,0 mii lei (din anul 1998), ca rezultat al construcţiei terminalului petrolier în Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti” (în continuare – Portul “Giurgiuleşti”) şi activităţii sale. Suma spre achitare a fost prevăzută obligatoriu în proiectul terminalului, avizat de IES, aceasta incluzînd şi plăţile anuale (17,8 mii lei anual), care la moment constituie 284,8 mii lei. Suma dată urma a fi achitată pentru compensarea şi restabilirea pagubelor de resurse piscicole în urma nefuncţionării terminalului. Potrivit informaţiei Serviciului Piscicol, neachitarea prejudiciului menţionat nu permite achiziţionarea puietului pentru popularea cu peşti şi restabilirea piscicolei în bazinele acvatice naturale. Astfel, nu au fost restabilite locurile de depunere a icrelor şi, respectiv, nu s-au contractat lucrările şi cercetările ştiinţifice în vederea sporirii resurselor biologice acvatice.

IES menţionează neconformarea agentului economic prin neachitarea prejudiciului cauzat resurselor acvatice, ca rezultat al lucrărilor preconizate de adîncire a albiei rîului, cu extragerea mîlului în dana portuară în lipsa avizului IES, precum şi a construcţiei cheiului Portului.

În viziunea auditului, prevederile cadrului legal²⁵, care reglementează activitatea Portului “Giurgiuleşti”, referitor la faptul că: “pentru toată perioada de acţiune a prezentei legi, Investitorul General şi clienţii acestuia sînt scutiţi de achitarea plăţilor şi taxelor, prevăzute de legislaţia Republicii Moldova, pentru exploatarea şi utilizarea portului şi obiectivelor portuare”, pot condiţiona riscul de neachitare a prejudiciilor cauzate mediului.

____________________

²⁵ Art.4 din Legea nr.8-XV din 17.02.2005 “Cu privire la Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti"” (în continuare – Legea nr.8-XV din 17.02.2005).

Recomandări:

5. Ministerul Mediului şi instituţiile din subordine să elaboreze proceduri obligatorii privind implementarea unui sistem de monitorizare a executării în termen a indicaţiilor obligatorii prescrise în actele de inspectare, inclusiv cu ieşirea la faţa locului şi raportarea de către agentul economic asupra măsurilor întreprinse.

6. Ministerul Mediului să examineze oportunitatea înaintării în modul stabilit a propunerilor de operare a modificărilor în Legea cu privire la Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti”, cu reglementarea exhaustivă a tipurilor de plăţi care urmează să fie achitate de către agenţii economici ce activează pe teritoriul acestui port.

Nerespectarea de către unii agenţi economici a prevederilor cadrului normativ, prin efectuarea unor lucrări în albia rîurilor şi fluviilor, generează daune considerabile resurselor acvatice, reabilitarea ulterioară a acestora fiind dificilă.

Echipa de audit a identificat cazuri cînd, în lipsa coordonărilor necesare, s-au efectuat lucrări de extragere a nisipului din rîul Prut. Astfel, Î.S. “Portul fluvial Ungheni” efectuează periodic lucrări de curăţare şi dragare a şenalului²⁶ rîului Prut, prin coordonări cu I.P. “Căpitănia Portului Giurgiuleşti” şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor. Necoordonarea lucrărilor cu organele de mediu, precum şi lipsa de studii şi proiecte fundamentate privind impactul asupra resurselor acvatice, i-au determinat pe unii agenţi economici, conform informaţiei Serviciului Piscicol şi IES, să efectueze lucrări ilicite de extragere a nisipului. Deşi, în urma depistării extragerilor ilicite de nisip, IES a întocmit procese-verbale şi a înaintat către agenţii economici respectivi prescripţii obligatorii de stopare a extragerilor pînă la obţinerea avizului pozitiv din partea IES, precum şi procese contravenţionale, lucrările respective nu au fost stopate. Totodată, Serviciul Piscicol a sesizat organele de urmărire penală, fiind calculat prejudiciul cauzat resurselor acvatice, care în perioada 2010-2013 a constituit 1,9 mil.lei.

____________________

²⁶ Porţiunea navigabilă a unui rîu.

La solicitarea Curţii de Conturi, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor explică efectuarea lucrărilor date prin înlăturarea pragurilor formate din substanţe aluvionare şi deşeuri acumulate, “lucrările date fiind interpretate eronat drept extrageri de nisip” (vezi foto).

Sursă: Foto realizate de echipa de audit

Conform informaţiei Institutului de Zoologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi Serviciului Piscicol, lucrările neautorizate de extragere a nisipului au urmări grave pentru ecosistemul bazinelor acvatice naturale, condiţionînd dispariţia peştelui. Aceste lucrări pun în pericol construcţiile hidrotehnice existente din rîuri/fluvii din motivul substituirii straturilor solide ale albiilor. Totodată, prin extragerea nisipului şi prundişului, considerate drept filtre naturale ale apei, se reduce capacitatea de autoepurare a apei rîurilor, fapt ce duce la majorarea costurilor de tratare a apelor pentru utilizare în scopuri potabile.

La acest capitol, Acordul încheiat între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României în anul 2012²⁷ prevede că “Nici una dintre părţile contractante nu va executa lucrări pe teritoriul propriu fără o consultare prealabilă a celeilalte Părţi Contractante”. De asemenea, acordul prevede că “Părţile Contractante nu vor efectua lucrări şi nu vor lua măsuri, care ar determina modificarea semnificativă a scurgerii apelor sau înrăutăţirea calităţii acestora”.

____________________

²⁷ Acordul privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor Prutului şi Dunării, încheiat între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României în anul 2012.

Ţinînd cont de prevederile Acordului menţionat, Ministerul Mediului al Republicii Moldova urmează să coordoneze efectuarea lucrărilor de excavare a nisipului din rîul Prut, prin respectarea condiţiilor statuate între părţi.

Recomandări:

7. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor să coordoneze cu Ministerul Mediului efectuarea lucrărilor în zonele de protecţie a apelor, precum şi să elaboreze proceduri şi mecanisme privind monitorizarea exhaustivă a lucrărilor efectuate.

Lipsa unor mecanisme explicite de conlucrare între autorităţile responsabile, în cazul poluării excesive a apelor din rîuri, nu asigură continuitatea şi finalizarea monitorizării apelor pînă la înlăturarea neajunsurilor depistate.

În urma monitoringului efectuat, în cazul depistării concentraţiei critice/ excepţionale de oxigen, SHS emite buletine de alertă, care, conform unei scheme reglementate, se remite organelor abilitate. Pe parcursul anilor 2011-2013, SHS a emis 54 buletine de alertă privind poluarea apelor rîurilor Bîc, Ichel, Botna, Kirghij-Kitai, partea semnificativă a emisiilor (90%) fiind constatată pe rîul Bîc.

Potrivit informaţiei SHS, monitoringul efectuat pe parcursul ultimilor 3 ani a constatat că cele mai multe cazuri de poluare înaltă şi poluare excepţională înaltă au fost înregistrate în anul 2012, şi anume : 98 de cazuri de poluare înaltă şi 22 de cazuri de poluare excepţională înaltă, situaţie redată în Figura nr.6.

Sursă: Serviciul Hidrometeorologic de Stat

Urmare emiterii buletinelor de alertă, IES prelevează probele de apă pentru confirmarea rezultatelor SHS. După prelevarea sistematică a probelor de apă, se denotă poluarea excepţională a apelor din rîuri şi fluvii, fiind înrăutăţită calitatea apei prin depăşirea indicilor de nitraţi, diminuarea concentraţiei oxigenului, depăşirea limitei pentru materiile în suspensie, precum şi a detergenţilor.

În unele cazuri, pe motiv că nu corespunde perioada de prelevare a probelor, se evidenţiază o deviere în rezultatele obţinute de către SHS şi IES, şi anume, a concentraţiei de oxigen, ca rezultat fiind doar stabiliţi potenţialii poluatori. În alte cazuri, cu toate că factorul poluator este stabilit, nu se atestă o rezultativitate în înlăturarea neregulilor. Astfel, se menţionează că, în urma depistării de către IES a poluării excepţionale a rîului Bîc şi identificării sursei de poluare, a fost emis un buletin de alertă către Î.M. “Apă-Canal Străşeni”, cu înaintarea indicaţiilor obligatorii de înlăturare a neajunsurilor depistate, materialele fiind remise spre examinare organelor de anchetă, care au constatat lipsa faptului contravenţional.

Urmare stabilirii poluării excesive şi emiterii unui alt buletin de alertă, IES a constatat poluarea excepţională a apelor cu oxidanţi, materie în suspensie, nitraţi şi detergenţi de către S.A. “Apă-Canal Chişinău”, calculîndu-i-se amenda şi prejudiciul pentru poluarea apelor de suprafaţă.

La emiterea buletinelor de alertă, nu există reglementări de monitorizare complexă a continuităţii procesului de la depistarea poluatorului pînă la înlăturarea cauzei şi a impactului produs. Totodată, avînd în vedere timpul diferit de prelevare a probelor de apă, în special în cazurile de deversări excepţionale ale apelor uzate, se constată devieri ale datelor analitice la probele de apă prelevate de către IES şi SHS, astfel încît, respectiv, IES nu efectuează calcule şi nu înaintează plăţi pentru prejudiciile cauzate apelor din rîuri. Astfel, pentru asigurarea supravegherii poluării surselor de apă, precum şi diminuării impactului deversării apelor uzate asupra mediului, este necesară monitorizarea continuă şi adecvată a acestora.

Recomandări:

8. Ministerul Mediului să elaboreze reglementări interne privind colaborarea dintre SHS, IES, Agenţie, cu asigurarea cunoaşterii situaţiei operative, reale şi cu eficientizarea procesului de depistare şi monitorizare a poluării apelor de suprafaţă.

Tergiversarea stabilirii şi delimitării zonelor şi fîşiilor riverane de protecţie a rîurilor şi fluviilor cauzează impedimente în vederea întreţinerii şi protecţiei acestora.

Deşi cadrul normativ²⁸ prevede întreprinderea măsurilor de stabilire a zonelor şi fîşiilor riverane de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă, pînă în prezent nu au fost delimitate terenurile aferente acestora, Agenţia nemarcînd pe teren hotarele zonelor şi fîşiilor riverane de protecţie prin indicatoare de modelul corespunzător, fapt ce complică executarea lucrărilor de întreţinere a bazinelor acvatice.

____________________

²⁸ Hotărîrea Guvernului nr.32 din 16.01.2001 “Cu privire la măsurile de stabilire a zonelor şi fişiilor riverane de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă”.

Totodată, se menţionează că în perioada 2010-2013 Agenţia, potrivit rapoartelor sale de activitate, nu a realizat activităţi privind gospodărirea apelor din rîuri şi fluvii, inclusiv a zonelor şi a fîşiilor de protecţie, iar planurile anuale de activitate ale Agenţiei nu cuprind astfel de lucrări.

În acelaşi timp, Agenţia, de comun acord cu IES, a întreprins măsuri privind prevenirea şi depistarea cazurilor de utilizare ilicită a apelor din rîuri şi fluvii, Agenţia sesizînd IES în situaţiile cînd sînt depistate încălcări ale cadrului legal la acest capitol.

Se relevă că, deşi Agenţia acumulează şi analizează sistematic informaţia privind situaţia în domeniu, urmînd să ţină Registrul de evidenţă primară a fondului apelor, auditului nu i-au fost prezentate date cu privire la regimul hidrologic al rîurilor interne. Nedeţinerea Registrului se datorează şi nedelimitării terenurilor din fondul apelor, rapoartele tehnice cuprinzînd doar cîteva din elementele fondului apelor (construcţiile hidrotehnice, digurile de protecţie), acestea neconstituind date caracteristice în baza cărora ar putea fi luate decizii relevante privind utilizarea apelor din rîuri şi fluvii.

Recomandări:

9. Ministerul Mediului, avînd în vedere Programul de dezvoltare a gospodăririi apelor şi a hidroamelioraţiei în Republica Moldova pentru anii 2011-2020, să elaboreze Strategia de dezvoltare a resurselor de apă în Republica Moldova.

10. Ministerul Mediului şi instituţiile din subordine să efectueze lucrări de marcare pe teren a hotarelor zonelor fîşiilor riverane de protecţie şi lucrări de protecţie a apelor din rîuri şi fluvii, cu sistematizarea acestora.

Finanţarea măsurilor de protecţie a rîurilor nu este însoţită de prognoze şi calcule aferente cheltuielilor, majoritatea acestora efectuîndu-se din sursele Fondului Ecologic Naţional

Ministerul Mediului nu deţine date sistematizate complete privind finanţarea activităţilor legate de protecţia şi utilizarea durabilă a apelor din rîuri şi fluvii. Programul Naţional de asigurare a securităţii ecologice pentru anii 2007-2015²⁹, deşi prevede un şir de activităţi privind apele de suprafaţă, precum protecţia şi utilizarea durabilă a acestora, nu determină sursele, necesarul şi modalităţile de finanţare, ceea ce, în viziunea auditului, afectează negativ domeniul, precum şi reduce din eficienţa măsurilor planificate. Totodată, nu sînt stabilite evaluări riguroase ale activităţilor realizate, care ar permite planificări financiare pe termen mediu şi lung.

____________________

²⁹ Hotărîrea Guvernului nr.304 din 17.03.2007 “Cu privire la aprobarea Programului Naţional de asigurare a securităţii ecologice pentru anii 2007-2015”.

Un rol important în ce priveşte finanţarea protecţiei rîurilor îi revine Fondului Ecologic Naţional. Astfel, în perioada 2010-2013, din totalul de 996 proiecte aprobate spre finanţare, cu valoarea totală de 873,5 mil.lei, 119 proiecte, cu valoarea totală de 307,0 mil.lei, au avut drept obiectiv protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de suprafaţă.

Pentru atingerea obiectivelor complexe în cadrul unor proiecte de finanţare, beneficiarii au realizat activităţi de asigurare a protecţiei apelor de suprafaţă, mijloacele proiectelor finanţate din FEN acoperind unele necesităţi.

În scopul realizării obiectivului proiectului “Adîncirea albiei rîuleţului Gălbeniţa” din satul Buţeni, raionul Hînceşti, cu valoarea de 1,7 mil.lei, au fost efectuate lucrări de desfundare şi de curăţare a albiei acestuia, precum şi a canalelor de desecare, s-au reconstruit şi amenajat trecerile pentru pietoni etc., astfel fiind realizat obiectivul stabilit.

La realizarea proiectului “Amenajarea albiei rîuleţului din s.Coropceni şi reparaţia podurilor”, în valoare de 0,2 mil.lei, cu contribuţia cetăţenilor din localitate, au fost efectuate lucrări de adîncire a albiei rîuleţului, turnate poduri din beton, cu consolidarea anexelor acestora, precum şi alte lucrări, în urma cărora s-a reuşit majorarea capacităţii albiei rîuleţului pentru acumularea şi scurgerea apelor de pe versanţi, astfel fiind diminuat pericolul poluării apelor de suprafaţă.

Totodată, în scopul îmbunătăţirii situaţiei sanitare şi ecologice a apelor rîului Nistru din preajma satului Corjova, prin implementarea proiectului “Construcţia staţiei de epurare a apelor reziduale şi reţelelor de canalizare a satului Corjova, raionul Criuleni”, cu valoarea de 6,5 mil.lei, a fost pusă în funcţiune o staţie de epurare, care, prin procesul tehnologic de epurare a apelor uzate evacuate în rîul Nistru, contribuie la protecţia apelor acestuia.

În scopul neadmiterii poluării apelor de suprafaţă şi subterane, precum şi a daunelor materiale şi ecologice cauzate de inundaţiile din vara anului 2010, FEN a finanţat implementarea a 4 proiecte “Complexul de măsuri pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor în r.Hînceşti”, cu valoarea de 6,2 mil.lei.

Pentru epurarea apelor reziduale, evacuate din sistemul de canalizare al oraşului Orhei, care ulterior se revarsă în rîul Răut, FEN a cofinanţat implementarea proiectului “Construcţia staţiei de epurare după tehnologia Zonelor Umede Construite (ZUC) în oraşul Orhei”, cu valoarea totală de 5,1 mil. USD. Urmare realizării proiectului, a fost pusă în funcţiune o tehnologie modernă de filtrare, tratare şi evacuare a apelor reziduale care se deversează în rîul Răut, avînd un impact ecologic deosebit pentru protecţia apelor fluviale (vezi foto). Proiectul a fost realizat în cadrul Proiectului Dezvoltării Regionale şi Protecţiei Sociale din Moldova şi implementat de Unitatea de Implementare a Proiectelor de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare din subordinea Ministerului Mediului.

Sursă: Foto realizate de echipa de audit

Realizarea unor proiecte cu finanţare din sursele FEN nu s-a finalizat cu atingerea obiectivelor stabilite, nefiind întreprinse măsuri eficiente în acest scop.

Neasigurarea continuităţii şi durabilităţii proiectului “Salubrizarea şi amenajarea rîuleţului din centrul oraşului Străşeni” scoate în evidenţă utilizarea ineficientă a mijloacelor financiare alocate de FEN, obiectivul proiectului nefiind atins, iar auditul constatînd inexistenţa unui impact ecologic pozitiv.

Monitorizarea neeficientă de către FEN a implementării proiectului “Procurarea autospecialei şi reconstrucţia staţiei de pompare şi a colectorului de canalizare din oraşul Străşeni”, unul dintre obiectivele căruia a fost “Reconstrucţia staţiei de pompare şi a colectorului de canalizare din oraşul Străşeni”, cu valoarea de 2,5 mil.lei, a condiţionat neatingerea obiectivului prestabilit, fiind constatată nefuncţionarea staţiei de pompare, iar apa rîului Bîc continuă să fie poluată în urma deversărilor apelor reziduale din reţeaua de canalizare a oraşului Străşeni. Verificările şi vizualizările de către audit ale situaţiei la acest obiect au stabilit utilizarea investiţiilor în valoare de 2,0 mil.lei neconform proiectului iniţial şi contrar destinaţiei.

În acelaşi timp, la implementarea unor proiecte, au fost constatate situaţii care supun riscului legalitatea efectuării unor cheltuieli. Astfel, în cadrul proiectelor “Dislocarea şi reparaţia digului de protecţie în satul Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni”, “Reparaţia digului de protecţie în s.Ustia, raionul Dubăsari” şi “Reconstrucţia şi reparaţia digului de protecţie a rîului Răut în s.Ustia, raionul Dubăsari şi s.Zolonceni, raionul Criuleni” (solicitant – Întreprinderea de Stat “Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Chişinău” a Agenţiei “Apele Moldovei”), cu valoarea totală de 39,9 mil.lei, care au drept obiectiv reparaţia digurilor împotriva inundaţiilor în lunca Nistrului, presupunînd şi neadmiterea poluării apelor acestuia, cheltuielile în sumă de 10,6 mil.lei prezintă un grad înalt de risc privind utilizarea neconformă şi nejustificată a mijloacelor publice, fiind utilizate cu risc de prejudiciere a resurselor alocate din FEN. Totodată, reieşind din achitarea deplină a unor cheltuieli şi neluînd în consideraţie faptul că antreprenorul, în urma implementării proiectului, a beneficiat de bunuri materiale (masă lemnoasă), auditul concluzionează suportarea de către FEN a unor cheltuieli nejustificate în valoare de 0,76 mil.lei. Pe parcursul realizării misiunii de audit, materialele acumulate au fost remise organelor de drept pentru examinare după competenţă.

Recomandări:

11. Ministerul Mediului să supravegheze eficient şi regulamentar, prin întocmirea unor planuri de activităţi de monitorizare şi evaluare, implementarea proiectelor finanţate din FEN, astfel încît mijloacele financiare să fie alocate beneficiarilor de proiecte doar la prezentarea documentelor justificative aferente acestora.

Gospodărirea apelor din rîuri şi fluvii nu este corelată cu un monitoring adecvat al cantităţii acestora

Monitoringul cantitativ al utilizării apelor din rîuri şi fluvii este unul imperfect, lipsa datelor depline şi actualizate privind starea apelor (volum, nivel consumat) neasigurînd o bază de date veridice necesare la luarea deciziilor privind managementul integrat al apelor de suprafaţă.

În procesul colectării datelor, Agenţia, în conformitate cu cadrul legal³⁰, efectuează procesarea informaţiei statistice privind utilizarea apelor de suprafaţă. Conform rapoartelor tehnice ale Agenţiei, utilizatorii de apă prezintă cu întîrziere rapoartele statistice privind gospodărirea apelor, iar în unele cazuri acestea nefiind prezentate. Astfel, în anul 2011 nu au prezentat rapoarte 24% din numărul total de utilizatori, iar în anul 2012 – 13%.

____________________

³⁰ Legea nr.412-XV din 09.12.2004 “Cu privire la statistica oficială” şi Ordinul comun al Ministerului Mediului şi Biroului Naţional de Statistică nr.99/88 din 28.10.2011.

Lipsa datelor depline şi relevante implică impedimente pentru un proces corespunzător de gospodărire a apelor, existînd riscul luării unor decizii nepotrivite în acest sens. În structura apelor utilizate, ponderea cea mai semnificativă (85%) o constituie apele de suprafaţă, Agenţia nedispunînd de date privind captarea şi utilizarea apelor din rîuri şi fluvii.

Totodată, majoritatea apelor captate (subterane şi de suprafaţă) sînt utilizate pentru necesităţile tehnologice (74%), cele menajere (15%), o cantitate mare de apă fiind utilizată în agricultură, situaţie redată în Figura nr.7.

Sursă: Rapoartele tehnice ale Agenţiei “Apele Moldovei”

Avînd în vedere proiectele privind reabilitarea sistemelor de irigare în Republica Moldova, este important ca această abordare să fie făcută într-o manieră coerentă, cota utilizării apei în agricultură fiind una mai sporită decît în alte domenii, iar coeficientul de “întoarcere” a apei în circuitul rîurilor şi fluviilor fiind unul mic.

Agenţia colectează şi analizează datele referitoare la regimul hidrologic³¹ doar pe rîurile transfrontaliere Prut şi Nistru, pentru rîurile mici acest regim nefiind studiat. Importanţa tehnică şi ştiinţifică de cunoaştere a variaţiei nivelurilor şi debitelor din rîuri este strîns legată de multiple activităţi de proiectare, precum execuţia lucrărilor hidrotehnice, de amenajare a albiei rîului şi de exploatare a rîurilor, de problemele alimentării cu apă, gospodăririi apelor şi protecţiei împotriva inundaţiilor. Folosirea apelor în scopuri raţionale poate fi realizată cu succes numai dacă sînt cunoscute caracteristicile cantitative şi calitative (regimul hidrologic). Avînd în vedere faptul că Agenţia preia de la SHS informaţia privind variaţia regimului hidrologic al apelor de suprafaţă şi achită pentru aceste date mijloace financiare, această situaţie, conform explicaţiilor Agenţiei, determină o conlucrare neconstructivă, creînd impedimente în obţinerea şi prelucrarea ulterioară a informaţiei.

____________________

³¹ Variaţiile în curs de un an ale debitului şi nivelului rîului (sursă: literatura de specialitate).

Incapacitatea aprobării limitelor de utilizare a apelor din rîuri fără a se ţine cont de regimul hidrologic generează riscul de utilizare iraţională a apelor acestora.

Agenţia aprobă limitele de utilizare şi avizează autorizaţiile de folosinţă specială a apelor în lipsa unor analize fundamentate privind variaţiile debitului şi nivelului apelor din rîuri. Totodată, necunoaşterea de către Agenţie a volumelor existente de apă din rîuri cauzează imposibilitatea stabilirii limitei obiective de utilizare a apelor.

Pentru a asigura folosinţa şi gestionarea eficientă a resurselor de apă, Agenţia nu ţine o evidenţă a balanţei apelor, auditul relevînd necesitatea estimării cantităţii şi a modului de folosire a apelor³², prin asigurarea unei sinergii a cerinţelor şi resurselor de apă, or acest raport are un rol determinant în evoluţia şi menţinerea unui echilibru natural. Se menţionează lipsa unei baze fundamentate în cadrul distribuţiei apei din rîuri, astfel încît nu este identificat regimul hidrologic, fiind esenţial, în acest sens, să se admită că atît cantitatea, cît şi calitatea apei sînt comune conceptului de “protecţie şi utilizare durabilă”.

____________________

³² Cantitatea de apă necesară pentru ca ecosistemul acvatic să continue să prospere şi să furnizeze servicii aferente funcţionării acestuia.

Utilizarea resurselor apelor de suprafaţă nu are la bază o gestiune adecvată, ca acestea să nu fie epuizate sau să ajungă la un prag critic, care să afecteze ecosistemele şi posibilitatea generaţiilor viitoare de a le utiliza. În acest context, auditul menţionează şi efectele fenomenelor hidrologice deosebite, care degradează nu doar mediul natural, dar şi mediul social-economic, prin pagube considerabile, de felul inundaţiilor produse în Republica Moldova în anii 2008 şi 2010.

Programul de dezvoltare a gospodăririi apelor şi hidroamelioraţiei pentru anii 2011-2020 nu se realizează conform termenelor stabilite, atingerea obiectivelor fiind tergiversată.

În lipsa unei Strategii de dezvoltare a resurselor de apă din Republica Moldova, nu sînt definite exhaustiv dezvoltarea şi managementul resurselor de apă din rîuri şi fluvii. În acelaşi timp, Programul vizat nu conţine activităţi de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe periculoase în mediul acvatic, pentru prevenirea poluării apelor din rîuri, precum şi pentru limitarea expunerii la pericol a ecosistemelor acvatice. Aprobarea Programului în lipsa unei strategii în domeniu dovedeşte neuniformitatea şi incoerenţa în elaborarea documentelor de politici ale statului, adică elaborarea prioritară a conceptului, urmat de Strategie, Program şi Plan de activităţi³³. Elaborarea Strategiei determină un şir de premise conformate şi condiţii actuale, care necesită o revizuire fundamentală a principiilor managementului în sectorul acvatic, motivul fiind faptul că managementul resurselor acvatice şi starea reală a acestora nu implică şi nu dezvoltă sarcini-cheie şi relevante, cu evaluări ale necesităţilor financiare şi planificarea măsurilor prin realizarea cărora vor fi create condiţii adecvate acestui sector şi se vor aplica principiile şi metodele managementului integrat al resurselor de apă.

____________________

³³ Legea nr.780-XV din 27.12.2001 “Privind actele legislative”.

Totodată, în urma adoptării Legii apelor şi, implicit, al alinierii la acquis-ul comunitar, iniţial au fost determinate şi aprobate hotarele districtelor bazinelor hidrografice, ale subbazinelor hidrografice şi hărţile speciale privind delimitarea acestora, s-au stabilit procedurile de elaborare şi de revizuire a planului de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice, precum şi alte reglementări.

Importanţa aprobării regulamentelor derivă din recomandările Directivei europene a apei³⁴, a cărei sarcină primordială este gestionarea integrată a resurselor de apă după principiul de bazin hidrografic.

____________________

³⁴ Directiva Parlamentului şi a Consiliului european 2000/60/CE privind stabilirea unui cadru de acţiune comunitar în domeniul politicii apei.

Avînd în vedere Planul de acţiuni pentru asigurarea securităţii ecologice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.304 din 17.03.2007³⁵, Agenţia, în prezent, efectuează analiza bazinului hidrografic al rîului Prut, fiind identificate şi delimitate corpurile de apă ce se includ în districtul hidrografic al acestuia, iar ulterior va fi elaborat planul de gestionare a bazinului hidrografic.

____________________

³⁵ Hotărîrea Guvernului nr.304 din 17.03.2007 “Cu privire la aprobarea Programului Naţional de asigurare a securităţii ecologice pentru anii 2007-2015”.

În contextul elaborării planurilor de gestionare a bazinelor hidrografice, auditul relevă importanţa stabilirii măsurilor concrete privind asigurarea protecţiei apelor din fluvii prin diminuarea efectelor negative şi reducerea surselor de poluare. Se denotă oportunitatea elaborării unor planuri regionale locale şi sectoriale de prevenire a poluării resurselor de apă, prin concretizarea şi sistematizarea surselor şi zonelor de poluare a resurselor acvatice, precum şi a zonelor care necesită protecţie specială conform legislaţiei comunitare specifice pentru protecţia apelor de suprafaţă sau pentru conservarea habitatelor şi a speciilor direct dependente de apă. În aceste cazuri, este oportună preluarea experienţei practice europene pentru dirijarea adecvată a resurselor de apă prin organizarea structurilor de dirijare la nivel de bazin.

Armonizarea managementului transfrontalier în domeniul protecţiei rîurilor necesită o continuă perfecţionare, lipsind activităţi clare de dezvoltare a unor acţiuni comune ale părţilor.

Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale (Helsinki, 17 martie 1992) presupune cooperarea şi participarea la utilizarea, dezvoltarea şi protecţia unui curs de apă internaţional într-o manieră echitabilă şi rezonabilă, incluzînd atît dreptul de a utiliza, cît şi obligaţia de a coopera pentru protecţie şi dezvoltare.

Deşi există un acord³⁶ privind colaborarea în domeniul protecţiei şi dezvoltării durabile a bazinului rîului Nistru, precum şi a fost stabilită necesitatea creării unei comisii privind utilizarea stabilă şi protecţia bazinului acestuia, acesta nu este aplicat în practică, nefiind ratificat de către partea ucraineană. Astfel, colaborarea cu Ucraina se realizează în conformitate cu Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei privind utilizarea şi protecţia apelor de frontieră (din anul 1994). Pentru gestionarea resurselor transfrontaliere acvatice, Republica Moldova, de comun acord cu Ucraina, a creat grupuri de lucru privind gestionarea resurselor acvatice ale rîului Nistru, fluviului Dunărea şi ale lacurilor din preajmă, precum şi grupul de monitoring al calităţii apelor transfrontaliere şi privind biodiversitatea.

____________________

³⁶ Hotărîrea Guvernului nr.42 din 15.01.2013 “Pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind colaborarea în domeniul protecţiei şi dezvoltării durabile a bazinului rîului Nistru, semnat la Roma la 29.11.2012”.

În acelaşi timp, pentru asigurarea unei colaborări rezultative, este important ca părţile să aplice criterii comune şi să identifice finanţări pentru lichidarea surselor de poluare prin dezvoltarea de proiecte comune. La etapa derulării auditului, Ministerul Mediului a prezentat informaţii despre implicarea în proiecte comune cu ţările riverane rîurilor Nistru şi Prut privind gestionarea durabilă şi protecţia apelor transfrontaliere. Printre cele mai semnificative iniţiative care sînt în proces de derulare (anii 2012-2015) se menţionează:

• Proiectul “Protecţia Mediului în Bazinele rîurilor Internaţionale” (EPIRB), al cărui scop constă în protecţia şi gestionarea eficientă a resurselor de apă în bazinele rîurilor internaţionale. Astfel, Republica Moldova, de comun acord cu Ucraina, au selectat, în calitate de bazin-pilot, bazinul rîului Prut, pentru care, cu suportul proiectului, urmează a fi elaborat Planul de gestionare al bazinului hidrografic.

• Proiectul “Tranziţia la Agricultura Performantă” cuprinde activităţi axate pe îmbunătăţirea capacităţii Republicii Moldova de a gestiona resursele de apă. În corespundere cu obiectivul proiectului, pentru Republica Moldova va fi elaborat Planul de gestionare a bazinului hidrografic Nistru, care, conform procedurii stabilite, va fi coordonat cu Ucraina.

• Proiectul “Schimbările climatice şi securitatea în bazinul fluviului Nistru”, scopul căruia constă în consolidarea potenţialului de adaptare a ţărilor din bazinul fluviului Nistru prin eficientizarea colaborării transfrontaliere şi realizarea unor activităţi concrete ce ţin de îmbunătăţirea sistemelor de monitoring hidrologic şi hidrochimic, a schimbului de informaţii între Moldova şi Ucraina, crearea sistemelor comune de alertă preventivă în caz de inundaţii, precum şi activităţi ce ţin de restabilirea şi conservarea ecosistemelor în bazinul fluviului Nistru.

• Proiectul “Managementul pericolelor şi crizelor în Delta Dunării”, care are drept scop protejarea Deltei Dunării de accidente industriale şi îmbunătăţirea cooperării în regiune între Republica Moldova, Ucraina şi România privind accidentele.

În vederea protecţiei fluviului Dunărea şi a apelor din bazinul său hidrografic, Republica Moldova a ratificat Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.³⁷

____________________

³⁷ Hotărîrea Parlamentului nr.323-XIV din 17.03.1999 “Despre ratificarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea”.

Scopul Convenţiei este asigurarea protecţiei apei şi a resurselor ecologice, precum şi utilizarea lor durabilă în bazinul hidrografic al Dunării, printr-o gospodărire durabilă şi echitabilă a apelor fluviului, inclusiv conservarea, îmbunătăţirea şi utilizarea raţională a apelor de suprafaţă şi a celor subterane din bazinul hidrografic, în măsura în care acestea sînt posibile.

Sursă: Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea

Bazinul Dunării reprezintă al doilea cel mai mare bazin hidrografic din Europa, cu o suprafaţă totală de 801,463 km². Fluviul este marcat drept cel mai “internaţional” de pe glob, acesta traversînd 19 state (Figura nr.9). Ecosistemele bazinului Dunării sînt extrem de valoroase din punct de vedere ecologic, economic, istoric şi social. Dunărea reprezintă un ecosistem cu interlegături şi interdependenţe care oferă bunuri şi servicii ecologice (alimente, fibre şi apă potabilă, protejarea solului, navigaţie etc.). Cursul fluviului cuprinde o mare parte a zonelor sălbatice ale Europei, care oferă conexiuni ecologice esenţiale pentru sănătatea mediului în ansamblu.

Sursă: icpdr.org

Deşi fluviul Dunărea găzduieşte o bogată biodiversitate, bazinul său este unul vulnerabil presiunilor antropice crescînde, care sînt determinate de o poluare excesivă din activităţile de agricultură, industrie, precum şi din deversările reziduale. Reabilitarea fluviului este posibilă doar printr-o intensă colaborare regională dintre statele din bazinul Dunării şi al Mării Negre, protecţia fluviului Dunărea şi a ecosistemelor lui fiind în interesul comunităţilor din ţările riverane acestuia.

În acest context, avînd în vedere condiţiile necesare ce ar asigura utilizarea şi protecţia apelor transfrontaliere, colaborarea statelor în domeniul utilizării şi protecţiei apelor, rezolvarea problemelor comune şi întreprinderea măsurilor de prevenire, limitare şi diminuare a efectelor transfrontaliere asupra apelor fluviului, auditul a stabilit ca subobiectiv:

Instrumentele aplicate şi activităţile derulate sînt suficiente şi adecvate pentru realizarea angajamentelor în conformitate cu Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea?

Organismul tehnic al Convenţiei este Comisia Internaţională pentru Protecţia fluviului Dunărea (Comisia), aceasta fiind constituită din delegaţi nominalizaţi de către părţile contractante.

Comisia este responsabilă de implementarea Convenţiei şi de transpunerea în practică a acesteia, de promovarea şi coordonarea gestionării durabile şi echitabile a apei, inclusiv utilizarea, conservarea şi îmbunătăţirea apelor fluviului în beneficiul ţărilor din bazinul Dunării şi populaţiei. Comisia îşi realizează misiunea prin elaborarea recomandărilor pentru îmbunătăţirea calităţii apei, dezvoltarea de mecanisme pentru controlul inundaţiilor şi accidentelor, stabilind parametrii la emisii şi asigurîndu-se că acestea sînt reflectate în legislaţia naţională a părţilor contractante şi aplicate în politicile statelor semnatare ale Convenţiei.

În Republica Moldova, coordonator naţional al Convenţiei şi instrumentelor conexe ale acesteia este desemnat ministrul mediului³⁸. Totodată, în scopul asigurării coordonării implementării prevederilor Convenţiei, a fost aprobată componenţa nominală a grupului de lucru³⁹, precum şi desemnată persoana responsabilă (punctul focal) în acest sens.

____________________

³⁸ Ordinul Ministerului Mediului nr.30 din 4 aprilie 2012 “Cu privire la desemnarea responsabililor de Convenţiile internaţionale de mediu şi/sau a instrumentelor conexe la care Republica Moldova este parte” .

³⁹ Ordinul Ministerului Mediului nr.60 din 13.07.2012 “Cu privire la aprobarea grupurilor de lucru pentru implementarea Convenţiilor internaţionale de mediu şi/sau a instrumentelor conexe la care Republica Moldova este parte”.

Secretariatul Convenţiei a stabilit grupurile de experţi care monitorizează cerinţele prevăzute de Convenţie, domeniul acestora ţinînd de:

• managementul bazinului fluvial;

• monitorizare şi evaluare;

• presiuni şi măsuri;

• protecţia împotriva inundaţiilor;

• prevenirea şi controlul accidentelor;

• managementul informaţional.

Grupurile de experţi internaţionali din cadrul Convenţiei au remis regulat către Secretariatul Convenţiei date disponibile privind condiţiile generale ale mediului riveran din bazinul hidrografic al Dunării; date cu privire la emisii şi monitoring; măsuri aplicate şi planificate pentru prevenirea, controlul şi reducerea impactului transfrontalier; reglementări privind evacuările de ape uzate.

Pentru evidenţierea unor progrese în implementarea prevederilor Convenţiei, este imperativ un plan de acţiuni coerent, precum şi acţiuni coordonate ale grupului de lucru.

Prin activităţile sale în domeniul gospodăririi resurselor de apă şi realizării politicilor de stat în acest domeniu, Ministerul Mediului coordonează şi implementează activităţi care contribuie la implementarea prevederilor Convenţiei. Din momentul desemnării grupului de lucru, activitatea acestuia s-a rezumat la schimbul de informaţie despre planurile de monitoring privind calitatea apelor, rezultatele probelor apelor prelevate din apele rîului Prut şi fluviului Dunărea, efectuate la punctele de monitoring stabilite, precum şi la participarea membrilor grupurilor de lucru în activităţile din cadrul Comisiei. În lipsa unui plan de lucru, nu sînt stabilite detaliat intenţiile şi activităţile privind realizarea obligaţiilor în conformitate cu Convenţia, nu au fost determinate punctele forte şi punctele slabe instituţionale şi legale, precum şi o evaluare a costurilor implementării. În acelaşi timp, nu au fost determinate mecanismele de coordonare şi organizare, dar şi priorităţile şi obiectivele. Activităţile grupului de lucru privind coordonarea realizării prevederilor Convenţiei nu sînt clar stabilite şi nici procesele-verbale ale şedinţelor grupului nu sînt întocmite.

Recomandări:

12. Ministerul Mediului să elaboreze un plan de acţiuni şi modul de raportare privind realizarea angajamentelor Republicii Moldova în contextul Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.

În contextul implementării prevederilor Convenţiei, Republica Moldova a iniţiat activităţi privind armonizarea şi coordonarea de măsuri pentru stabilirea de priorităţi adecvate şi luarea în considerare a unor activităţi privind calitatea apelor fluviului Dunărea. Astfel, a fost aprobată Legea apelor, un document-cadru care promovează un management bazat pe o dimensiune modernă a resurselor de apă, substituind Codul apelor. Această lege stabileşte un fundament pentru facilitarea legislativă şi organizaţională privind angajamentele Republicii Moldova în cadrul executării Convenţiei. Stabilirea unor noi abordări în gestionarea resurselor de apă, cum ar fi principiile participării, prevenirii poluării, “poluatorul plăteşte”, precauţiei, precum şi folosirea raţională a resurselor de apă determină repere fundamentale şi prevede mecanisme şi modalităţi de gestionare a resurselor de apă în cadrul bazinelor hidrografice, care vor contribui la eficientizarea acţiunilor privind prevenirea poluării, conservarea, protecţia şi restabilirea resurselor de apă din rîuri şi fluvii. Implementarea legii va permite o mai bună cunoaştere a disponibilităţii resurselor de apă prin perfecţionarea sistemului de monitorizare şi de gestionare a datelor despre starea resurselor de apă. De asemenea, noua lege reglementează aspectul gestionării secetei şi riscului de inundaţii, cu indicarea regimului folosinţei apelor pe timp de secetă.

Republica Moldova a implementat şi utilizează sisteme comune de comunicaţie, atenţionare şi reducere a riscurilor, avînd în vedere respectarea prevederilor Convenţiei.

Monitorizarea apelor de suprafaţă în bazinul hidrografic al Dunării reprezintă instrumentul de bază la aprecierea calităţii apelor. Republica Moldova asigură monitoringul de supraveghere şi efectuează evaluări ale stării apelor din cadrul bazinului fluviului Dunărea, acestea constituind o sursă de informaţii privind procedurile de evaluare a impactului, proiectarea eficientă a viitoarelor programe de monitoring, evaluarea variaţiei resurselor de apă, inclusiv datorită impactului activităţilor antropice.

Sursă: SHS

În cadrul Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, Republica Moldova realizează monitoringul în 6 secţiuni stabilite pe rîul Prut, în conformitate cu Reţeaua Transnaţională de Monitoring⁴⁰ (Şirăuţi, Branişte, Costeşti, Valea Mare, Leova, Giurgiuleşti ). Probele se analizează în conformitate cu 59 de indicatori hidrochimici de calitate, de asemenea realizîndu-se monitoringul aluviunilor acvatice în punctele de monitoring după 21 de indicatori de calitate. Acest monitoring permite, în cadrul Comisiei, atenţionarea privind situaţiile de urgenţă, identificarea şi acţionarea în zonele de risc, precum şi planificarea lichidării situaţiilor de urgenţă.

____________________

⁴⁰ Instrument al Comisiei în conformitate cu care Părţile se obligă a coopera în domeniul monitoringului şi comunicării. Oficial a fost lansat în anul 1996 şi orientat spre asigurarea Părţilor cu informaţie privind poluarea apelor şi evoluţia calităţii acestora în principalele rîuri afluente ale fluvilui Dunărea.

Monitorizarea calităţii apei fluviului Dunărea pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează în localitatea Giurgiuleşti, unde sînt colectate probe conform Programului de activitate, cazuri de poluare înaltă şi excepţional de înaltă în perioada 2010-2013 n-au fost depistate.

Pe parcursul a 5 ani, calitatea apei fluviului Dunărea, în secţiunea de monitoring Giurgiuleşti, se caracterizează, conform indicelui de poluare al apei, printr-o uşoară tendinţă de creştere a nivelului de poluare în ultimii 2 ani (Figura nr.11). Valoarea indicelui menţionat pe parcursul perioadei indicate a variat în limitele de la 0,65 (în anul 2010) pînă la 0,88 (în anul 2012), încadrîndu-se în clasa de calitate II (curată).

Potrivit cerinţelor prevăzute în Convenţie, Republica Moldova a monitorizat şi a raportat asupra angajamentelor asumate, procesul de monitorizare şi raportare fiind unul funcţional.

Deşi Republica Moldova cuantifică regulat starea mediului în bazinul fluviului Dunărea, deocamdată nu sînt implementate măsuri specifice şi vitale pentru a obţine succese, apele de suprafaţă fiind poluate regulat.

Actualmente Republica Moldova este la etapa incipientă de adaptare a cadrului normativ la prevederile Convenţiei, la finele anului 2013 fiind aprobate reglementări privind prevenirea poluării apelor din activităţi agricole, cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau corpuri de apă pentru localităţile urbane şi rurale şi condiţiile de deversare a apelor reziduale în corpurile de apă. În acest context, se consideră fundamentală integrarea în legislaţia naţională a unor politici privind tratarea apelor uzate, diminuarea concentraţiei de nitraţi, prevenirea şi controlul integrat al poluării.

În cadrul aplicării unor tehnologii aferente celor mai mici riscuri, nu au fost asigurate modele şi moduri de operare privind tratarea corespunzătoare a apelor uzate deversate în rîul Prut, acestea avînd un potenţial pronunţat de poluare. În activitatea staţiilor de epurare de cele mai multe ori nu se respectă condiţiile de mediu, inclusiv prevenirea şi controlul poluării, fiind depistate cazuri de deversare a apelor reziduale în afluenţii rîului Prut (vezi foto).

Sursă: Imagini realizate de echipa de audit

Astfel, în special, se observă o concentraţie mai mare a poluanţilor în aval de localităţile urbane, care nu dispun de staţii de purificare a apelor reziduale, şi la confluenţa cu afluenţii rîului Prut.

Calitatea necorespunzătoare a apelor pe anumite sectoare ale rîului Prut se datorează poluării cu ape menajere şi industriale neepurate sau insuficient epurate, depozitării deşeurilor industriale şi menajere neconforme, neaplicării codului bunelor practici agricole, la modul în care aceasta este încă dezvoltată, avînd un raport destul de mare în poluarea cu nitraţi a apelor rîului Prut.

Sinteza datelor obţinute conform expediţiei ecologice Prut 2013, în urma analizelor probelor prelevate, evidenţiază o tendinţă a schimbării calităţii apei rîului Prut în spaţiu. Pe tot cursul rîului Prut, pe teritoriul Republicii Moldova, se observă o creştere a concentraţiilor anume în preajma localităţilor urbane, situaţie redată în Figura nr.12.

Sursă: SHS

În vederea realizării obiectivelor principale ale Convenţiei, este important ca Ministerul Mediului să stabilească şi să implementeze planuri şi programe suficient de precizate, să se asigure planificarea şi stabilirea unor bugete necesare realizării acestor programe, precum şi să specifice aspecte referitoare la progresele şi eficienţa acestora, deoarece datele statistice indică asupra unor rezultate modeste în aspectul reducerii la nivel naţional a poluării apelor bazinului fluviului Dunărea pe teritoriul Republicii Moldova.

Recomandări:

13. Ministerul Mediului să elaboreze şi să aprobe un Plan de acţiuni privind activităţile de realizare a Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea şi Regulamentul de activitate al Grupului de lucru responsabil la acest capitol.

CONCLUZIE GENERALĂ

Mecanismele actuale privind gestionarea resurselor de apă din rîuri şi fluvii nu asigură implementarea efectivă a politicilor de sector, iar instrumentele necesare în acest sens urmează a fi definitivate. Avînd în vedere ameninţările şi provocările privind protecţia apelor din rîuri şi fluvii, Ministerul Mediului nu în toate cazurile şi-a exercitat pe deplin atribuţiile, fapt ce a condiţionat unele disfuncţionalităţi, precum şi tergiversarea realizării unor obiective importante şi necesare în procesul de protecţie şi utilizare durabilă a apelor din rîuri şi fluvii. Domeniul auditat nu are definite sarcini exhaustive, iar măsurile necesare spre a fi întreprinse nu sînt planificate detaliat şi nu determină principii şi metode relevante unui management integrat al resurselor de apă.

Implicarea insuficientă a AAPL şi lipsa activităţilor de conştientizare a populaţiei creează impedimente în prevenirea şi diminuarea consecinţelor de poluare, precum şi privind protecţia resurselor acvatice şi a ecosistemelor aferente. Cadrul juridic determină unele impedimente în exercitarea operativă a controlului ecologic de stat, activităţile derulate în unele cazuri neavînd efectul scontat, iar reglementarea domeniului necesită modificări.

În cadrul realizării Convenţiei privind protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea nu au fost aplicate instrumente şi derulate activităţi suficiente care să asigure o protecţie şi utilizare durabilă a fluviului Dunărea prin neelaborarea şi neimplementarea unui plan detaliat de măsuri şi a reglementărilor pentru grupul de lucru responsabil de coordonarea activităţilor în cadrul realizării prevederilor Convenţiei.

Anexa nr.1

DOMENIUL DE APLICARE A AUDITULUI

Curtea de Conturi a Republicii Moldova, în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2013, a iniţiat auditul mediului privind protecţia şi utilizarea durabilă a apelor din rîuri şi fluvii, pentru a analiza politicile de gospodărire durabilă a apelor din rîuri şi fluvii, a verifica dacă implementarea acestora permite asigurarea protecţiei cantitative şi calitative a apelor, a analiza interacţiunile privind coordonarea, administrarea şi gestionarea de către instituţiile responsabile, inclusiv deciziile luate în acest sens, precum şi dacă cadrul legal existent permite întreprinderea unor măsuri adecvate, care să diminueze poluarea apelor din rîuri şi fluvii, dar şi să permită utilizarea acestora fără riscul epuizării. Auditul a cuprins activităţile realizate şi măsurile întreprinse în perioada anilor 2010-2013 de către instituţiile responsabile de implementarea politicilor de protecţie a apelor din rîuri şi fluvii.

Pentru obţinerea unor probe relevante şi rezonabile, care să susţină concluziile şi credibilitatea constatărilor expuse în Raport, echipa de audit a utilizat proceduri de audit, cum ar fi examinarea documentelor şi rapoartelor, realizarea interviurilor şi chestionarelor, precum şi observările directe, cu deplasarea la faţa locului.

Activitatea de audit s-a desfăşurat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi şi cu Manualul de audit al performanţei. Misiunea de audit a fost efectuată la Ministerul Mediului, Inspectoratul Ecologic de Stat, Serviciul Hidrometeorologic de Stat şi la Fondul Ecologic Naţional. Totodată, s-au solicitat informaţii de la Ministerul Finanţelor, Agenţia “Moldsilva”, precum şi au fost înaintate chestionare către AAPL.

METODOLOGIA DE AUDIT

Pentru atingerea obiectivelor prestabilite, misiunea de audit a realizat activităţi specifice, fiind aplicate tehnici de audit şi utilizate diferite metode de colectare a probelor. Astfel:

• pentru a evalua activitatea Inspectoratului Ecologic de Stat şi a subdiviziunilor acestuia în domeniul controlului şi supravegherii utilizării apelor din rîuri şi fluvii, respectării normelor şi regimului special de consum, precum şi gestionării zonelor de protecţie a apelor de suprafaţă, au fost studiate planurile anuale de activitate, rapoartele de executare a planurilor anuale, rezultatele investigaţiilor de laborator, informaţia privind starea obiectivelor de utilizare şi deversare a apelor, actele de inspectare, procesele-verbale şi notele informative, colaborarea cu alte instituţii abilitate în domeniul gestionării apelor din rîuri şi fluvii;

• pentru a evalua eficienţa îndeplinirii atribuţiilor, au fost evaluate rezultatele obţinute la prelevarea probelor de apă de către SHS, fiind studiată documentaţia elaborată în urma emiterii buletinelor de alertă şi procedurilor aferente;

• pentru a stabili impactul şi prejudiciile cauzate ecosistemelor acvatice în urma deversărilor de ape reziduale, extragerilor de nisip şi prundiş din rîuri, lucrărilor de construcţie în albia şi pe malurile rîurilor, s-au efectuat ieşiri la faţa locului şi s-au solicitat informaţii de la Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei;

• pentru a evalua rezultatele realizării Programului de dezvoltare a gospodăririi apelor şi a hidroamelioraţiei, s-au analizat indicatorii de impact şi rezultatele obţinute, planurile de activitate ale Agenţiei “Apele Moldovei”;

• pentru a constata dacă au fost analizate şi evaluate problemele privind identificarea riscurilor pentru apele din rîuri şi fluvii, s-au realizat interviuri cu persoanele cu funcţii de răspundere, prin confirmarea scrisă a intervievatului, ulterior fiind stabilită veridicitatea datelor;

• pentru a determina dacă există şi este funcţional un sistem de control, de prevenire şi de eliminare a consecinţelor poluării apelor din rîuri şi fluvii, s-a analizat dacă sînt elaborate şi aplicate corespunzător de către Ministerul Mediului politicile de domeniu;

• pentru a evalua rezultatele implementării unor proiecte finanţate din FEN selectate, s-au analizat dările de seamă privind executarea contractelor şi utilizarea mijloacelor financiare, prezentate de beneficiar, documentele justificative privind utilizarea surselor alocate pentru realizarea obiectivelor stabilite în proiecte, dar şi cele solicitate suplimentar de la beneficiari şi alte instituţii, precum şi s-au efectuat ieşiri în teren;

• pentru elucidarea problemelor locale şi identificarea situaţiilor în domeniu, s-au remis chestionare către AAPL, fiind intervievaţi responsabilii, fotografiate unele obiective şi preluate imagini video;

• pentru a determina realizarea angajamentelor în conformitate cu Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, s-au studiat rapoartele de progres, activitatea Grupului de lucru pentru implementarea Convenţiei, implementarea politicilor şi activităţilor potrivit angajamentelor asumate.

Anexa nr.2

REZULTATELE CHESTIONĂRII AAPL

În cadrul auditului performanţei în domeniul mediului privind protecţia şi utilizarea durabilă a apelor din rîuri şi fluvii, în scopul obţinerii unor date şi informaţii privind situaţia în domeniu pe republică, a fost utilizată metoda chestionării.

Informaţia analizată cuprinde date din chestionarele remise de către 27 AAPL, după cum urmează: Primăria municipiului Chişinău, Primăria municipiului Bălţi şi Consiliile raionale: Ialoveni, Orhei, Făleşti, Briceni, Cimişlia, Ştefan-Vodă, Rîşcani, Ungheni, Nisporeni, Rezina, Ocniţa, Floreşti, Călăraşi, Sîngerei, Străşeni, Cahul, Leova, Teleneşti, Basarabeasca, Soroca, Glodeni, Donduşeni, Cantemir, Criuleni, Drochia.

Prin intermediul chestionarelor înaintate către AAPL, auditul a avut drept scop cunoaşterea situaţiei şi a problemelor privind protecţia apelor de suprafaţă în teritoriu.

Obiectivele chestionării au fost:

• Deţin AAPL informaţii privind starea domeniului în localităţi?

• AAPL au capacităţi manageriale suficiente pentru a gestiona protecţia şi utilizarea corespunzătoare a apelor din rîuri şi fluvii?

• Au fost elaborate şi implementate de către AAPL planuri şi programe, precum şi identificate sursele de finanţare a activităţilor de protecţie şi utilizare durabilă a apelor din rîuri şi fluvii?

1. Indicaţi rîurile care traversează localităţile din raion.

AAPL au remis informaţii privind rîurile care traversează teritoriul raionului, localităţile traversate, locurile de deversare a acestora. Totodată, au fost indicate date privind utilizarea apelor din rîuri (irigare, alimentare cu apă, receptor al apelor reziduale etc.).

2. În cadrul autorităţii publice locale există o subdiviziune sau specialişti care au responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului şi, implicit, al protecţiei şi utilizării apelor din rîuri? Dacă da – care sînt atribuţiile acestora, iar dacă nu – cine exercită monitorizarea în domeniul dat?

Din totalul de 27 de chestionare recepţionate, 4 AAPL au indicat că au în statele de personal specialişti cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului. Analiza datelor indică o cotă foarte redusă privind personalul cu atribuţii de mediu în cadrul AAPL.

3. Există informaţii generalizate pe raion privind starea rîurilor? Care este modalitatea de ţinere a acestei evidenţe şi de către cine este organizată? Care este periodicitatea actualizării informaţiei?

Informaţia generalizată la acest capitol este deţinută de 3 AAPL (Ungheni, Glodeni, Rezina), alte 24 AAPL, menţionînd lipsa informaţiei privind starea ecologică a rîurilor care traversează localităţile din raion.

4. Se întreprind măsuri cu privire la supravegherea permanentă a stării rîurilor şi a zonelor adiacente acestora, şi care sînt acestea? Care sînt măsurile de prevenire a poluării şi degradării apelor din rîuri, precum şi activităţile de restabilire a biosistemelor afectate ca rezultat al poluării şi degradării?

Măsuri care ţin de plantarea copacilor în zonele riverane au fost întreprinse de către 19 AAPL, acestea indicînd acţiuni de salubrizare, acţiuni în cadrul bilunarelor ecologice, acţiunea “Rîu curat de la sat la sat” şi “Apa-izvorul vieţii”. Totodată, nu au fost indicate careva activităţi privind restabilirea ecosistemelor acvatice afectate şi alte acţiuni capabile să restabilească starea rîurilor.

5. În opinia Dvs. şi potrivit informaţiei pe care o deţineţi, care sînt principalele surse de poluare a rîurilor din raion (deversare ape reziduale comunale, industriale şi agrozootehnice, stocuri de deşeuri, destructurarea/degradarea fîşiilor de protecţie a apelor rîurilor etc.)?

AAPL au indicat că de cele mai multe ori apele din rîuri şi fluvii sînt afectate de gunoiştile neautorizate din zonele de protecţie a acestora, apele reziduale epurate insuficient, poluarea ca rezultat al depozitării fertilizanţilor, degradarea fîşiilor de protecţie a rîurilor, deşeurile rezultate din activităţile agenţilor economici în teritoriu, inclusiv ale complexelor animaliere şi staţiilor petroliere, aplicarea preparatelor de uz fitosanitar în zona de protecţie a obiectivelor acvatice.

6. Au fost realizate sau se realizează/implementează programe locale, precum şi alte activităţi privind protecţia şi reconstrucţia ecologică a rîurilor afectate prin intervenţii antropice? Enumeraţi-le:

AAPL au indicat activităţi în cadrul bilunarelor de salubrizare şi acţiunii ecologice “Rîu curat de la sat la sat”. Totodată, nu au fost realizate programe şi măsuri complexe locale, iar 15 din 27 AAPL chestionate au informat despre nerealizarea unor activităţi, în localităţile din raion, privind protecţia şi reconstrucţia ecologică a rîurilor.

7. În localităţile din raion au fost implementate sau sînt în proces de implementare proiecte investiţionale şi/sau valorificări de granturi în domeniul protecţiei şi utilizării apelor din rîuri (perioada 2010-2013)?

La acest capitol, 21 AAPL au informat că nu au alocat şi nu au beneficiat de resurse financiare destinate proiectelor în domeniul protecţiei şi utilizării apelor din rîuri şi fluvii (perioada 2010-2013).

8. Cunoaşteţi care sînt necesităţile locale privind realizarea măsurilor ce ţin de protecţia şi utilizarea apelor din rîuri? Pentru care perioadă şi în ce mod? Au fost coordonate cu careva instituţii?

Potrivit analizei rezultatelor AAPL chestionate, doar 6 dintre acestea au indicat că cunosc care sînt măsurile şi activităţile necesare spre a fi întreprinse pentru o gestionare eficientă şi durabilă a apelor din rîuri şi fluvii.

9. Care sînt autorităţile de specialitate cu care colaboraţi întru realizarea măsurilor de protecţie şi utilizare a apelor din rîuri şi prin ce modalitate (Ministerul Mediului, subdiviziunile teritoriale ale Inspectoratului Ecologic de Stat şi Centrele de Sănătate Publică locale etc.)? Există un suport metodologic şi informativ al instituţiilor indicate? (Cum şi prin ce se manifestă asistenţa?).

La capitolul protecţia şi utilizarea durabilă a apelor din rîuri şi fluvii, AAPL colaborează cu Serviciile de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice, Agenţiile de Dezvoltare Regionale, Ministerul Mediului şi instituţiile subordonate acestuia, Centrele de Sănătate Publică. În acelaşi timp, nici o AAPL din cele 27 AAPL care au remis răspunsuri la chestionare nu a indicat informaţia privind suportul metodologic şi informativ al instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului.

10. Care sînt căile de informare şi implicare a populaţiei din raion în activităţile privind protecţia şi utilizarea apelor din rîuri?

AAPL informează şi implică populaţia în activităţile privind protecţia şi utilizarea apelor din rîuri, prin intermediul ziarelor raionale, anunţurilor cu referire la activităţile de mediu, instituţiilor de învăţămînt, televiziunilor locale, adunărilor cu populaţia, dezbaterilor în cadrul Consiliilor raionale şi locale, paginilor web ale localităţilor, seminarelor informative şi orelor ecologice.