Hotărâre nr.29 din 15.07.2020 cu privire la Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2019

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Â R E

cu privire la Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind

executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2019

nr. 29  din  15.07.2020

 (în vigoare 07.08.2020) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.199-204 art. 25 din 07.08.2020

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa ministrului sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, dna Viorica Dumbrăveanu; secretarului de stat al Ministerului Afacerilor Interne, dl Sergiu Golovaci; directorului general al Casei Naţionale de Asigurări Sociale, dna Elena Ţîbîrnă; directorului general adjunct al Casei Naţionale de Asigurări Sociale, dna Tatiana Popa; şefului Direcţiei Trezoreria de Stat din cadrul Ministerului Finanţelor, dl Maxim Ciobanu; şefului Secţiei rapoarte din cadrul Ministerului Finanţelor, dna Nadejda Slova; vicedirectorului Î.S. "Poşta Moldovei", dna Eugenia Cebanenco, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, în cadrul şedinţei video, în legătură cu instituirea stării de urgenţă pe întreg teritoriul Republicii Moldova¹, călăuzindu-se de prevederile art.3 alin.(1), art.5 alin.(1) lit.a) şi art.31 alin.(1) lit.a) din Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova², a examinat Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2019.

__________________________

¹ Hotărârea Parlamentului privind declararea stării de urgenţă nr.55 din 17.03.2020.

² Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 07.12.2017 (în continuare – Legea nr.260 din 07.12.2017).

Misiunea de audit public extern a fost realizată conform Programelor activităţii de audit ale Curţii de Conturi pe anii 2019 şi, respectiv, 2020³, având drept scop oferirea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că Raportul Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2019 nu conţine, în ansamblu, denaturări semnificative cauzate de fraude sau erori, precum şi emiterea unei opinii.

__________________________

³ Hotărârea Curţii de Conturi nr.100 din 21.12.2018 "Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2019"; Hotărârea Curţii de Conturi nr.77 din 27.12.2019 "Cu privire la aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2020".

Auditul public extern a fost planificat şi s-a desfăşurat în conformitate cu Standardele Internaţionale ale Instituţiilor Supreme de Audit aplicate de Curtea de Conturi⁴.

__________________________

⁴ Hotărârea Curţii de Conturi nr.2 din 24.01.2020 "Cu privire la Cadrul Declaraţiilor Profesionale ale INTOSAI".

Examinând Raportul de audit prezentat, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Raportul Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2019, cu excepţia efectelor unor aspecte descrise în secţiunea Baza pentru opinia cu rezerve, oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă şi fidelă, în conformitate cu cerinţele normelor de contabilitate şi de raportare alicabil⁵.

__________________________

⁵ Ordinul ministrului finanţelor nr.38 din 17.02.2017 "Cu privire la aprobarea formularelor Rapoartelor privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi Normelor metodologice privind modul de întocmire a acestora" (cu modificările şi completările ulterioare).

Observaţiile de audit au servit drept bază pentru exprimarea opiniei cu rezerve asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2019.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.14 alin.(2), art.15 lit.d) şi art.37 alin.(2) din Legea nr.260 din 07.12.2017, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2019, anexat la prezenta Hotărâre.

2. Prezenta Hotărâre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Casei Naţionale de Asigurări Sociale, pentru luare de atitudine şi asigurarea:

2.1.1. implementării recomandărilor din Raportul de audit;

2.1.2. ajustării sistemului informaţional gestionat, în aspectul modului de achitare a prestaţiilor sociale către populaţie, şi întreprinderii măsurilor ce se impun în scopul achitării tuturor drepturilor acordate beneficiarilor de prestaţii sociale;

2.2. Consiliului de Administraţie al Casei Naţionale de Asigurări Sociale, pentru documentare cu privire la rezultatele auditului şi monitorizare a implementării recomandărilor înaintate;

2.3. Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării şi Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării, pentru examinare conform competenţelor şi asigurarea implementării recomandărilor din Raportul de audit;

2.4. Ministerului Finanţelor:

2.4.1. pentru asigurarea, de comun cu Casa Naţională de Asigurări Sociale, a completării Instrucţiunii privind evidenţă contabilă şi a Politicii de contabilitate ale Casei Naţionale de Asigurări Sociale, precum şi a Normelor metodologice aferente modului de întocmire a Rapoartelor privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, cu proceduri distincte de reflectare corectă a cheltuielilor efective şi a datoriilor faţă de beneficiarii prestaţiilor sociale;

2.4.2. pentru operarea modificărilor şi completărilor în Normele metodologice aferente modului de întocmire a Rapoartelor privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.38 din 17.02.2017, cu referire la cerinţele de completare a Raportului narativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, cu determinarea informaţiilor relevante ce urmează a fi prezentate obligatoriu, prin prisma principiilor contabilităţii şi raportării;

2.5. Întreprinderii de Stat "Poşta Moldovei", pentru asigurarea interacţiunii şi ajustării sistemelor informaţionale gestionate care asistă procesul de plată a prestaţiilor sociale, cu asigurarea achitării tuturor drepturilor acordate beneficiarilor;

2.6. Guvernului Republicii Moldova, pentru informare şi luare de atitudine în vederea monitorizării asigurării implementării recomandărilor de audit;

2.7. Preşedintelui Republicii Moldova, pentru informare;

2.8. Parlamentului Republicii Moldova, pentru informare şi examinare, după caz, în cadrul Comisiei parlamentare de control al finanţelor publice.

3. Prin prezenta Hotărâre, se exclud din regim de monitorizare Hotărârile Curţii de Conturi nr.98 din 21.12.2018 "Cu privire la conformitatea acordării pensiilor în Republica Moldova" şi, respectiv, nr.39 din 21.05.2019 "Cu privire la Raportul auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul bugetar 2018".

4. Prezenta Hotărâre şi Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2019 se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în conformitate cu art.6 alin.(2) din Legea nr.260 din 07.12.2017.

5. Prezenta Hotărâre intră în vigoare din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi poate fi contestată cu o cerere prealabilă la autoritatea emitentă în termen de 30 de zile din data publicării. În ordine de contencios administrativ, Hotărârea poate fi contestată la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani (MD-2068, mun. Chişinău, str. Kiev nr.3), în termen de 30 de zile din data comunicării răspunsului cu privire la cererea prealabilă sau din data expirării termenului prevăzut pentru soluţionarea acesteia.

6. Despre acţiunile întreprinse pentru executarea subpunctelor 2.1.–2.5., cu excepţia subpunctelor 2.1.2. şi 2.5. din prezenta Hotărâre, se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni din data intrării în vigoare a Hotărârii. Despre acţiunile întreprinse pentru executarea subpunctului 2.1.2. şi punctului 2.5., se va informa Curtea de Conturi în termen de până la 01.01.2021.

7. Hotărârea şi Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2019 se plasează pe site-ul oficial al Curţii de Conturi (http://www.ccrm.md/hotariri-si-rapoarte-1-95).

Anexă

la Hotărârea Curţii de Conturi

nr.29 din 15 iulie 2020

RAPORTUL

auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea

bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2019

I. OPINIA CU REZERVE

Am auditat Raportul Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2019, întocmit de Casa Naţională de Asigurări Sociale, care cuprinde: Formularul nr.1 CNAS, Formularul nr.2 CNAS, Formularul nr.4 CNAS, Formularul nr.4.1 CNAS şi descrierea narativă¹, inclusiv un sumar al politicilor contabile semnificative.

În opinia noastră, cu excepţia efectelor unor aspecte descrise în secţiunea Baza pentru opinia cu rezerve, Raportul Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă şi fidelă, în conformitate cu cadrul de raportare aplicabil².

_______________________________

¹ Raportul privind executarea indicatorilor generali ai bugetului asigurărilor sociale de stat – Formularul nr.1 CNAS (conform Anexei nr.1 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat); Raportul privind executarea subprogramelor de cheltuieli ale bugetului asigurărilor sociale de stat – Formularul nr.2 CNAS (conform Anexei nr.2 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat); Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat – Formularul nr.4 CNAS; Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat la partea de cheltuieli şi active nefinanciare – Formularul nr.4.1 CNAS; Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat (descrierea narativă).

² Ordinul ministrului finanţelor nr.38 din 17.02.2017 "Cu privire la aprobarea formularelor Rapoartelor privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi Normelor metodologice privind modul de întocmire a acestora" (cu modificările şi completările ulterioare) (în continuare – Ordinul ministrului finanţelor nr.38 din 17.02.2017).

II. BAZA PENTRU OPINIA CU REZERVE

2.1. Cheltuielile efective pentru prestaţii sociale, înregistrate de Casa Naţională de Asigurări Sociale (în continuare – Casa Naţională sau CNAS) din ianuarie până în noiembrie reflectă plăţile încasate de beneficiari şi le exclud pe cele neridicate de unii. Reducerea cheltuielilor datorită plăţilor neîncasare, ce sunt estimate la 495,2 mil. lei (în privinţa la 9 din cele circa 80 de prestaţii existente), reprezintă o sumă semnificativă. Chiar dacă o parte din prestaţiile neachitate sunt incluse ca cheltuieli în luna următoare, CNAS nu deţine o analiză a valorii celor restabilite şi nici auditul nu le poate estima din sistemul informaţional (SI) "Protecţia Socială". Această situaţie reflectă punctele slabe ale SI, care este menit să asigure stabilirea/calcularea/plata prestaţiilor sociale şi evidenţa beneficiarilor, nu şi contabilizarea şi raportarea financiară. Neaplicarea principiului contabilităţii pe bază de angajamente în vederea recunoaşterii cheltuielilor efective pentru perioada ianuarie-noiembrie 2019, denotă încălcarea prevederile Legii 113/2007. Astfel, valoarea cheltuielilor efective ale prestaţiilor sociale de 21.280,5 mil. lei este subevaluată şi nu reprezintă valoarea deplină a lor.

2.2. Nu am putut obţine probe de audit suficiente şi adecvate cu privire la valoarea justă a datoriilor de 111,5 mil. lei prezentată de CNAS în Rapoartele privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat (în continuare – BASS), deoarece CNAS nu susţine cele expuse prin intermediul unei analize a datoriilor. Totodată, în cazul neridicării consecutive timp de 3 sau 6 luni a prestaţiei, CNAS anulează în evidenţa contabilă obligaţiunea sa faţă de beneficiar, cu menţinerea drepturilor beneficiarilor în SI "Protecţia Socială". Pe de altă parte, SI "Protecţia Socială" oferă posibilitatea accesării datoriei per beneficiar şi pe perioade (prin accesarea contului individual), dar nu şi a informaţiei consolidate. Astfel, nu am putut obţine de sine stătător informaţii cu privire la valoarea totală a datoriilor faţă de beneficiarii prestaţiilor sociale, iar confirmări de la persoane terţe nu este posibil de obţinut deoarece CNAS este unicul deţinător al acestor date. Prin urmare, am fost limitaţi în domeniul de aplicare la verificarea schemei de formare a datoriilor prezentate.

Am realizat misiunea de audit în conformitate cu Standardele Internaţionale ale Instituţiilor Supreme de Audit aplicate de Curtea de Conturi³. Responsabilităţile noastre, potrivit standardelor respective, sunt expuse în secţiunea Responsabilităţile auditorului într-un audit al rapoartelor financiare din prezentul Raport. Suntem independenţi faţă de instituţia auditată şi am îndeplinit responsabilităţile de etică, conform cerinţelor Codului etic al Curţii de Conturi⁴. Considerăm că probele de audit pe care le-am obţinut sunt suficiente şi adecvate pentru a furniza o bază pentru opinia noastră.

_______________________________

³ Standardele Internaţionale ale Instituţiilor Supreme de Audit, puse în aplicare prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.2 din 24.01.2020 "Cu privire la Cadrul Declaraţiilor Profesionale ale INTOSAI".

⁴ Hotărârea Curţii de Conturi nr.50 din 29.07.2013 "Cu privire la aprobarea Codului etic al Curţii de Conturi".

III. PARAGRAF DE EVIDENŢIERE A UNOR ASPECTE

3.1. Atragem atenţia asupra lipsei unor reglementări importante din partea Ministerului Finanţelor care ar defini corectitudinea completării de către CNAS a Raportului narativ privind executarea BASS. În acest sens, Ministerul Finanţelor a aprobat norme doar pentru executarea bugetelor autorităţilor/instituţiilor bugetare⁵. În circumstanţele date, Casa Naţională, în Raportul narativ privind executarea BASS, nu a prezentat o informaţie adiţională, cum ar fi, de exemplu, faptul că din luna decembrie 2019 a schimbat modalitatea de evaluare a cheltuielilor efective, ceea ce nu permite compararea corectă a valorii lor cu cele aprobate şi, după caz, cu cele pentru anii precedenţi. Respectiv, nu a explicat că majorarea datoriilor la finele anului 2019, comparativ cu 31 decembrie al anului precedent, a fost determinată, în majoritate, de revizuirea de către CNAS a modului de raportare a lor, prin transpunerea integrală a valorii datoriilor din evidenţa contabilă în Rapoartele privind executarea BASS. De asemenea, nu au fost incluse informaţii privind sancţiunile administrative aplicate pe parcursul anului, inclusiv cele pentru acţiunile de judecată pierdute în instanţe în urma contestaţiilor depuse de beneficiarii prestaţiilor sociale.

Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale⁶ obligă prezentarea rapoartelor anuale privind executarea bugetelor în format comparabil cu bugetele aprobate şi care să cuprindă inclusiv dinamica şi tendinţele indicatorilor în raport cu anii precedenţi, precum şi alte informaţii relevante, iar Legea contabilităţii prevede că situaţiile financiare se întocmesc ţinând cont de cerinţele calitative precum comparabilitatea⁷, cu menţiunea că absenţa comparabilităţii şi orice ajustare să fie prezentate în notele explicative⁸. Astfel, carenţa cadrului de raportare asupra dezvăluirii informaţiilor în rapoarte nu oferă utilizatorilor o imagine complexă şi deplină asupra factorilor ce au determinat nivelul de executare a bugetului şi a rezultatului exerciţiului bugetar încheiat.

_______________________________

⁵ Ordinul vice-ministrului finanţelor nr.164 din 30.12.2016 "Cu privire la aprobarea Cerinţelor la întocmirea Raportului narativ privind executarea bugetelor autorităţilor/instituţiilor bugetare".

⁶ Art.73 alin.(4) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014.

⁷ Art.6 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

⁸ Art.29 alin.(10) din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

3.2. Evidenţiem că, potrivit normelor legale, achitarea prestaţiilor se efectuează de către CNAS prin intermediul prestatorilor serviciilor de plată desemnaţi de către beneficiar. S-a constatat neridicarea de către beneficiari a tuturor prestaţiilor sociale care au fost direcţionate spre plată prin intermediul Î.S. "Poşta Moldovei", aspect prezentat în evidenţa contabilă şi în rapoarte. Una dintre cauze este faptul că transferarea mijloacelor băneşti are loc pe tipuri de prestaţii şi în zile diferite ale lunii, beneficiarul fiind nevoit să se deplaseze repetat la oficiul poştal pentru a ridica fiecare tip de prestaţie. Se menţionează că, în Contractele de prestare a serviciilor de distribuire a prestaţiilor sociale, încheiate între CNAS şi Î.S. "Poşta Moldovei", nu este indicată data când va avea loc transferul mijloacelor băneşti către prestator, Casa Naţională obligându-se să efectueze lunar transferul mijloacelor financiare disponibile, în sume integrale pentru plata prestaţiilor sociale, concomitent cu transmiterea listelor. Astfel, lipsa reglementărilor, inclusiv interne, cât şi în contractele semnate cu prestatorul serviciilor de plată, referitor la ziua de transfer a mijloacelor băneşti de către Casa Naţională, pune în dificultate beneficiarul de a-şi realiza dreptul, conduce la formarea datoriilor, precum şi la neatingerea obiectivelor politicilor în domeniu.

Referitor la deciziile luate asupra graficului de transfer al mijloacelor băneşti către prestatorii serviciilor de plată, CNAS nu a oferit probe şi nici un răspuns distinct. Totodată, instituţia a informat că organizarea procesului de plată a prestaţiilor sociale către beneficiari este influenţată de unele aspecte specifice, cum ar fi: disponibilitatea veniturilor proprii pentru acoperirea contravalorii prestaţiilor de asigurări sociale şi disponibilitatea mijloacelor financiare de la bugetul de stat pentru acoperirea prin transferuri a decalajului temporar de casă sau contractarea împrumuturilor de la bugetul de stat.

IV. ASPECTE-CHEIE DE AUDIT

Aspectele-cheie de audit sunt acele aspecte care, în baza raţionamentului nostru profesional, au avut cea mai mare importanţă pentru auditul Raportului Guvernului privind executarea BASS în anul 2019. Aceste aspecte au fost abordate în contextul auditului situaţiilor financiare în ansamblu şi în formarea opiniei noastre asupra acestora şi nu oferim o opinie separată cu privire la aceste aspecte. Considerăm că aspectele descrise mai jos, deşi nu au influenţat opinia noastră de audit, reprezintă aspectele-cheie de audit care trebuie comunicate în Raportul nostru.

4.1. Potrivit normelor legale, atribuţiile de colectare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi de urmărire a datoriilor la BASS revine Serviciului Fiscal de Stat. În aceste condiţii, auditarea veniturilor a constat în expunerea asupra înregistrării şi raportării de către CNAS a indicatorilor de venituri. Ca rezultat al reconcilierii datelor din evidenţa contabilă a CNAS şi din Rapoartele privind executarea BASS cu cele emise de către Ministerul Finanţelor – Trezoreria de Stat şi solicitate de la Serviciul Fiscal de Stat, nu au fost stabilite divergenţe ale valorii contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii ale angajatorilor şi ale celor individuale, precum şi ale sumelor datorate la BASS înregistrate la 31 decembrie 2019.

În acelaşi timp, menţionăm că suma contribuţiilor calculate per total în sectorul agrar (de 18%) a fost supraestimată de către contribuabili cu 0,01 mil. lei, iar în structură – subestimate contribuţiile datorate de angajator (12%) cu 0,2 mil. lei şi supraevaluate cele compensate de la bugetul de stat (6%) cu 0,22 mil. lei⁹. Astfel, CNAS în anul 2019, în baza indicatorilor declaraţi, a înregistrat în evidenţa contabilă obligaţiunile bugetului de stat în aceeaşi sumă eronată (0,22 mil. lei) pe care a încasat-o. În anul 2020, Casa Naţională a informat Serviciul Fiscal de Stat despre erorile admise de plătitorii de contribuţii la declararea indicatorilor aferenţi BASS, iar pe măsura prezentării dărilor de seamă de corectare, a ajustat suma de 0,17 mil. lei compensată din bugetul de stat, inclusiv în evidenţa contabilă. Astfel, mai urmează a fi diminuate cu 0,05 mil. lei suma mijloacelor băneşti compensate de la bugetul de stat, pe măsura prezentării de către contribuabili a dărilor de seamă de corectare.

_______________________________

⁹ Art.4 din Legea BASS pe anul 2019 nr.300/2018.

4.2. Potrivit reglementărilor¹⁰, persoanele fizice care exercită activităţi în calitate de zilieri în temeiul Legii nr.22/2018 privind exercitarea unei activităţi necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, achită câte 1/12 din taxa anuală în mărime de 2.412,00 lei, pentru lunile în care au exercitat activitate necalificată cu caracter ocazional, pentru a beneficia de pensia pentru limită de vârstă sau de ajutorul de deces. Deşi asigurarea este obligatorie, legislaţia în vigoare nu prevede mecanisme de impunere a acestei categorii de plătitori să contribuie la BASS.

Probele de audit au atestat că, în anul 2019, între CNAS şi zilieri au fost încheiate doar 75 de contracte în sumă totală de 0,03 mil. lei, în timp ce estimările de audit, în baza informaţiei solicitate de la Inspectoratul de Stat al Muncii, indică că valoarea veniturilor respective urma a fi cu 3,5 mil.lei mai mare. Astfel, din lipsa pârghiilor de verificare şi impunere a zilierilor să contribuie la formarea BASS, prin încheierea Contractului de asigurare socială obligatorie, veniturile neîncasate au fost în aceeaşi sumă.

O altă problemă la acest capitol o constituie lipsa unui sistem electronic de evidenţă actualizată a zilierilor. Până la etapă actuală nu a fost instituit separat Registrul electronic al zilierilor, completat în baza extrasului din Registrul de evidenţă, prezentat de către beneficiar, care a avut ca scop asigurarea controlului asupra respectării legislaţiei muncii şi coordonarea activităţilor de control în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Or, informaţia privind zilierii se va regăsi în Registrul electronic al salariaţilor (SIA RES), care este în proces de definitivare.

_______________________________

¹⁰ Pct.1.10 din anexa nr.1 la Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale.

4.3. Pentru supraplăţile de pensii, indemnizaţii şi alocaţii sociale de stat, în valoare de 1,2 mil. lei, restituite prin intermediul instituţiilor financiare, tranzacţiile de calculare şi achitare nu au fost reflectate în evidenţa contabilă corespunzător Instrucţiunii privind evidenţa contabilă a CNAS, în funcţie de tipul lor. Potrivit explicaţiilor CNAS, la prelucrarea extraselor bancare, sumele restituite prin instituţia bancară de către beneficiarii de prestaţii sociale nu este posibil de reflectat conform normelor, deoarece nu se cunoaşte cauza restituirii şi tipul de plată.

V. ALTE INFORMAŢII

5.1. Subevaluarea creanţelor, urmare a:

(i) lipsei mecanismului de transmitere şi înregistrare a informaţiilor privind plăţile de ajutor social achitate neîntemeiat beneficiarilor şi identificate de Inspecţia Socială, în valoare de 2,3 mil.lei. Această situaţie s-a creat ca urmare a faptului că dreptul la ajutor social şi/sau ajutor pentru perioada rece a anului se acordă de către structurile teritoriale de asistenţă socială, plata se asigură de către Casa Naţională prin intermediul prestatorilor serviciilor de plată, iar verificarea modului de aplicare corectă şi unitară a prezentului Regulament este efectuată de către Inspecţia Socială¹¹, în acest proces fragmentat nefiind prevăzut un schimb de informaţii între autorităţi referitor la plăţile necuvenite. Totodată, analiza valorii ajutoarelor sociale recuperare de la beneficiari (0,7 mil. lei pentru anii 2018-2019), comparativ cu cea achitată neîntemeiat (2,3 mil. lei pentru anii 2018-2019), indică un nivel scăzut de recuperare a mijloacelor financiare (30,4%). Aceasta se explică prin lipsa unui proces bine coordonat cu referire la constatarea supraplăţilor şi acţiunile ulterioare întreprinse pentru restituirea sumelor plătite neîntemeiat;

(ii) stabilirii în Sistemul Informaţional "Protecţia Socială" a unei constante diferite pentru perioada de gestiune (cu începere din data de 15 a lunii curente şi finalizate la data de 14 a lunii următoare), comparativ cu cea prevăzută în Legea contabilităţii¹² (care cuprinde perioada de la 1 ianuarie până la 31 decembrie), a generat erori extrapolate de audit la 0,2 mil.lei. Această eroare este caracteristică creanţelor aferente pensiilor, indemnizaţiilor şi alocaţiilor sociale de stat plătite necuvenit beneficiarului, iar denaturările afectează acurateţea datelor înregistrate în evidenţa contabilă şi în rapoarte;

(iii) imposibilităţii cuantificării creanţelor aferente suportului unic şi suportului financiar necesare a fi recuperate, din lipsa evidenţei contabile a sumelor achitate necuvenit din cauza că nu există un raport privind sumele plătite necuvenit. În anul 2019, valoarea prestaţiilor sociale recuperate de la beneficiari a constituit 0,4 mil.lei, tranzacţiile economice fiind luate în evidenţă odată cu încasarea reală a mijloacelor băneşti.

_______________________________

¹¹ Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1167 din 16.10.2008.

¹² Art.32 alin.(1) din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

5.2. În evidenţa contabilă nu au fost înregistrate cheltuielile efective şi datoriile estimate de audit la 1,7 mil.lei conform tarifului minim de distribuire de 0,7%, stabilit în Legea BASS pentru anul 2019¹³, aferente serviciilor de distribuire prin virament a prestaţiilor sociale de către Î.S. "Poşta Moldovei". Deşi CNAS a beneficiat de servicii de distribuire a drepturilor sociale prin virament prestate de întreprindere, iar Legea contabilităţii¹⁴ obligă conducătorul entităţii să asigure documentarea faptelor economice ale entităţii şi reflectarea acestora în contabilitate, facturile fiscale prezentate spre achitare nu au fost acceptate întrucât nu au fost încheiate raporturi juridice pentru acest mod de plată.

_______________________________

¹³ Art.14, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2019 nr.300 din 30.11.2018.

¹⁴ Art.13 alin.(2) lit.f) din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

VI. BUNA GUVERNANŢĂ

6.1. În conformitate cu Legea nr.229 din 23.09.2010¹⁵, directorul general al CNAS este responsabil de organizarea sistemului de control intern managerial conform Standardelor naţionale de control intern în sectorul public. Obligativitatea implementării sistemului de control intern managerial (CIM) este impusă în sectorul public în scopul consolidării răspunderii manageriale pentru gestionarea optimă a resurselor conform obiectivelor stabilite. Evaluarea de audit a sistemului CIM denotă că managementul CNAS şi conducătorii subdiviziunilor structurale sunt responsabili de organizarea sistemului de control intern managerial conform Standardelor naţionale de control intern în sectorul public. Astfel, Casa Naţională are stabilite obiectivele strategice şi cele operaţionale cu indicatori de performanţă. De asemenea, instituţia are descrise şi cartografiate 70 de procese operaţionale de bază cu stabilirea acţiunilor de control, care au fost modificate şi ajustate odată cu schimbarea cadrului legal ce vizează acţiunile respective. De menţionat că în anul 2019 a fost realizat exerciţiul-pilot de evaluare a sistemului de control intern managerial în cadrul CNAS cu suportul experţilor Ministerului Finanţelor al Olandei. Recomandările de consolidare a Controlului Intern Managerial au fost luate în considerare şi implementate în cadrul revizuirii şi aprobării Regulamentului cu privire la organizarea şi funcţionarea sistemului de Control Intern Managerial în cadrul CNAS¹⁶. Cu toate acestea, în continuare persistă necesitatea îmbunătăţirii procesului de înregistrare, evidenţă şi raportare per ansamblu a indicatorilor BASS, cu asigurarea transparenţei datelor şi conformităţii Rapoartelor privind executarea BASS conform formatului solicitat de Ministerul Finanţelor.

_______________________________

¹⁵ Art.4,8 şi 15 din Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern.

¹⁶ Regulamentului cu privire la organizarea şi funcţionarea sistemului de Control Intern Managerial în cadrul CNAS, aprobat prin Ordinul nr.136- A din 09.10.2019.

6.2. Se menţionează lipsa unificării/integrării datelor din Sistemul Informaţional de evidenţă contabilă 1C (FMS) cu cele din Sistemul Informaţional "Protecţia Socială", precum şi imposibilitatea generării unor rapoarte, cum ar fi cele aferente datoriilor faţă de beneficiarii prestaţiilor sociale neridicate consecutiv 3 şi/sau 6 luni, în funcţie de tipul acesteia. De asemenea, Normele privind evidenţa contabilă a CNAS nu prevăd expres metodele şi procedeele de evaluare, precum şi de documentare a obligaţiunilor faţă de beneficiari, care urmează a fi aplicate de entitate pentru recunoaşterea şi prezentarea veridică în rapoarte a valorii consolidate a acestora.

În aceste condiţii, entitatea a asigurat înregistrarea şi raportarea doar a datoriilor pentru ajutoare băneşti de 10,3 mil.lei, din care 3,2 mil.lei aferente ajutoarelor sociale şi 7,0 mil.lei – pentru perioada rece a anului, pentru care beneficiarii nu au ridicat mijloacele băneşti o perioadă mai mică de 6 luni consecutiv şi care se află pe contul prestatorilor serviciilor de plată. Mijloacele financiare neridicate de beneficiari 6 luni consecutiv au fost returnate la contul CNAS de către prestatorii serviciilor de distribuire a prestaţiilor sociale, cu lansarea de către CNAS a procesului de înregistrare în SI "Protecţia Socială" ca plată suspendată, până la solicitarea din partea beneficiarului a reluării plăţii.

Faptul că ajutoarele sociale nu ajung la beneficiar şi stau pe conturile prestatorului serviciilor de plată, indică asupra neatingerii depline a obiectivelor stabilite (susţinerea familiilor aflate în situaţii dificile). Totodată, deficienţele constatate ale indicatorilor sunt semnificative şi din punct de vedere calitativ, în raport cu necesităţile şi veniturile cetăţenilor care sunt beneficiarii mijloacelor financiare ale BASS.

6.3. Pe parcursul misiunii, atenţia noastră a fost atrasă de unele deficienţe apărute pe parcursul realizării politicii statului în scopul acordării a două suporturi unice beneficiarilor de pensii şi de alocaţii sociale de stat, cu confirmarea riscului că unii beneficiari nu au primit suportul unic. Drept cauză a neplăţii prestaţiei a fost identificată neonorarea de către prestatorul de servicii de plată (Î.S. "Poşta Moldovei") a obligaţiunii contractuale sau transferarea de către CNAS a mijloacelor băneşti pentru plată către Î.S. "Poşta Moldovei" în timp ce beneficiarul şi-a deschis pe parcurs card bancar şi/sau neridicarea de către beneficiar a suportului unic din cauza că nu s-a prezentat repetat la oficiul poştal. Prezentarea repetată a beneficiarului la oficiul poştal este impusă de faptul că mijloacele băneşti pentru plata suportului au fost transferate de CNAS la prestatorul serviciilor de plată mai târziu decât cele pentru alte prestaţii de care beneficia cetăţeanul (pentru suport unic – la data de 11 a lunii, cu excepţia lunii decembrie, iar pentru pensii/alocaţii – în primele zile ale lunii).

Potrivit prevederilor pct.2.2. din Contractul nr.06-01/17 din 04.01.2017, Î.S. "Poşta Moldovei" şi-a asumat obligaţiunea să efectueze, din momentul transferării mijloacelor băneşti şi a listelor beneficiarilor, până în penultima zi lucrătoare a lunii, plata integrală, inclusiv a sumelor neachitate pentru lunile precedente, a prestaţiilor sociale. CNAS, pe parcursul anului 2019, în urma examinării rapoartelor prezentate de întreprindere, a constatat că în unele cazuri nivelul de plată a suportului unic a constituit doar 40,7% din suma transferată în acest scop. Ulterior, s-a adresat cu solicitări către prestatorul serviciilor de plată de a întreprinde măsurile necesare pentru valorificarea sumei neutilizate la plata suportului unic, inclusiv prin distribuirea prestaţiei la domiciliu¹⁷. Datorită unui set de acţiuni întreprinse de CNAS pe parcurs, soldul sumelor neachitate pentru suportul unic s-a micşorat de la 2,1 mil. lei la situaţia din 15.08.2019 până la 0,2 mil. lei la situaţia din 31.12.2019. Totuşi, 301 suporturi unice pentru 223 de beneficiari nu au fost plătite, iar ei nu vor avea posibilitatea de a încasa prestaţiile respective în perioadele următoare, deoarece cadrul normativ în vigoare a permis utilizarea doar în anul 2019 a mijloacelor alocate în acest sens.

Dat fiind faptul că mijloacele pentru achitarea suportului unic, pe parcursul anului 2019, nu au fost restituite la bugetul de stat şi se aflau în posesia CNAS, auditorul a solicitat prezentarea acţiunilor întreprinse de CNAS referitor la identificarea posibilităţii de prezentare a fişierului de achitare a suportului unic şi a mijloacelor băneşti odată cu cele pentru pensii, astfel încât să fie asigurată plata concomitentă a tuturor prestaţiilor. Potrivit probelor de audit, Casa Naţională a schimbat graficul de transfer a mijloacelor băneşti pentru plata suportului unic abia în luna decembrie.

_______________________________

¹⁷ Scrisorile CNAS nr.II-03/10-4089 din 22.04.2019; nr.II-03/10-5664 din 06.06.2019; nr.II-03/10-13273 din 05.12.2019.

6.4. Auditul intern al CNAS, pe parcursul anului 2019, şi-a realizat scopul de acordare a consultanţei şi de furnizare a asigurării obiective privind eficacitatea sistemului de control intern managerial, prin efectuarea a 10 misiuni de audit de performanţă şi de consiliere pe domenii-cheie. Astfel, activităţile de audit s-au axat pe evaluarea eficacităţii componentelor sistemului de control intern managerial instituite în cadrul mai multor procese operaţionale desfăşurate la Casa Naţională şi în subdiviziunile acesteia, oferind recomandări pentru perfecţionarea acestuia şi contribuind la îmbunătăţirea activităţii entităţii publice. Totuşi, reieşind din constatările menţionate în prezentul Raport de audit, se deduce că activităţile de control urmează a fi revizuite în procesele operaţionale evaluate de audit şi/sau pentru subdiviziunile responsabile de verificarea, înregistrarea şi raportarea indicatorilor de executare a bugetului asigurărilor sociale de stat.

6.5. Ca urmare a realizării misiunilor precedente de audit¹⁸, au fost înaintate 21 de recomandări, al căror termen-limită de implementare a expirat în luna iunie şi, respectiv, în noiembrie 2019. Generalizarea acţiunilor întreprinse de către părţile responsabile denotă un nivel de peste 80% de implementare a recomandărilor înaintate prin Hotărârea nr.98 din 21.12.2018 şi de 82% - pentru recomandările din Hotărârea nr.39 din 21.05.2019. Se menţionează că responsabilitatea pentru implementarea recomandărilor din misiunile precedente de audit a revenit mai multor instituţii implicate în procesul de elaborare a politicilor în domeniu, de stabilire şi plată a prestaţiilor sociale. Ambele hotărâri urmează a fi excluse de la monitorizare, recomandările neimplementare fiind reiterate în prezentul Raport de audit.

Analiza implementării recomandărilor atestă unele progrese în îmbunătăţirea cadrului regulator, inclusiv a celui intern, în special cu privire la modul de înregistrare şi raportare a indicatorilor BASS. De asemenea, au fost elaborate explicaţii metodologice necesare pentru calcularea prestaţiilor sociale şi au fost semnate acorduri de colaborare între CNAS şi alte instituţii pentru a asigura corectitudinea acordării drepturilor sociale persoanelor eligibile. Aceste acţiuni constituie încă un pas în sporirea capacităţii CNAS de a oferi informaţii veridice utilizatorilor rapoartelor şi de a presta servicii calitative cetăţenilor.

Totodată, unele recomandări nu au fost implementate din lipsa conlucrării eficiente şi a schimbului de informaţii între instituţiile implicate în procesul de documentare, stabilire, plată şi verificare a drepturilor sociale, precum şi de faptul că unele propuneri de modificare şi completare a cadrului legal nu au fost aprobate, procesul fiind unul complex şi de durată. Neimplementarea recomandărilor duce la menţinerea situaţiilor incerte în aspectul: tratării incorecte a beneficiarilor, deoarece cadrul normativ aferent sistemului de pensii nu a fost completat cu noţiuni şi prevederi clare privind situaţiile şi modalitatea de recalculare a pensiilor; acordării/stabilirii/revizuirii prestaţiilor sociale militarilor în baza informaţiilor cu riscul de a fi incomplete şi/sau veridice; înregistrării şi raportării supraplăţilor de ajutoare sociale achitate neîntemeiat, cu impact asupra plenitudinii datelor din Rapoartele privind executarea BASS; lezării în drepturi a unor cetăţeni – beneficiari de ajutoare sociale.

În continuare, auditorii recomandă întreprinderea măsurilor suficiente pentru a identifica o soluţie viabilă de implementare a acestor recomandări, în scopul ameliorării stării de lucruri în domeniu, prin reiterarea acestora în prezentul Raport de audit.

_______________________________

¹⁸ Hotărârea Curţii de Conturi nr.98 din 21.12.2018 "Cu privire la conformitatea acordării pensiilor în Republica Moldova"; Hotărârea Curţii de Conturi nr.39 din 21.05.2019 "Cu privire la Raportul auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul bugetar 2018".

6.6. Pe parcursul misiunii, atenţia noastră a fost atrasă asupra carenţelor care, deşi nu au influenţat opinia de audit, denotă neconformităţi ale activităţilor de acordare a prestaţiilor sociale. Astfel, evidenţiem că:

(i) pentru 10 beneficiari din totalul de 45 ale căror dosare au fost verificate, pensiile fiind stabilite în anii 2018-2019, în anul 2019 le-au fost achitate nejustificat cu 0,33 mil. lei mai mult (21 %) decât li se cuvenea. Se menţionează că pensia foştilor angajaţi ai instituţiilor de forţă se finanţează integral de la bugetul de stat, iar în suma cheltuielilor nejustificate acest buget a fost afectat. Din cheltuielile nejustificate, în 93,2% de cazuri (0,31 mil. lei) este vizată pensia stabilită foştilor angajaţi ai MAI, cărora, la stabilirea vechimii în muncă, le-au fost incluse, de către responsabilii Inspectoratelor de Poliţie, perioade cu înlesniri de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare şi deţinere a persoanelor reţinute şi arestate în izolatoarele de detenţie provizorie. Ca temei au servit prevederile Ordinului MAI nr.96 din 26.03.2018 "Cu privire la recunoaşterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcţionari publici cu statut special şi militari din cadrul MAI" şi hotărârile instanţelor de judecată care au obligat instituţiile în cadrul cărora au activat beneficiarii de a recalcula cu avantaje vechimea în muncă pentru perioada de activitate din cadrul izolatoarelor de detenţie provizorie a comisariatelor de poliţie, ca şi pentru angajaţii din izolatoarele de urmărire penală, fără ca acestea din urmă să fie contestate în instanţele superioare şi care, în unele cazuri, au vizat alţi beneficiari decât cei nominalizaţi în actele judecătoreşti. Prin urmare, ordinul sus-menţionat, care a extrapolat situaţia ce ţine de acordarea înlesnirilor în cazul activităţilor în cadrul izolatoarelor de detenţie provizorie, nu serveşte temei legal la majorarea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei.

Cu referire la temeinicia recunoaşterii înlesnirilor la determinarea vechimii în muncă prevăzută de Ordinul MAI nr.96 din 26.03.2018 s-a expus şi Ministerul Justiţiei, la solicitarea Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. Ministerul Justiţiei a menţionat că "Hotărârea Guvernului nr.78 din 21.02.1994¹⁹ nu conţine prevederile specificate în ordinul menţionat. Or, Ordinul Ministerului Afacerilor Interne depăşeşte prevederile actului normativ".

Totodată, în corespundere cu art.16 alin.(2) al Legii cu privire la actele normative nr.100 din 22.12.2017, actele normative ale autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate şi ale autorităţilor publice autonome sunt emise sau aprobate numai în temeiul şi pentru executarea legilor şi a hotărârilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului. Actele normative respective se limitează strict la cadrul stabilit de actele normative de nivel superior, pentru executarea cărora se emit sau se aprobă şi nu pot contraveni prevederilor actelor respective. De asemenea, potrivit cerinţelor art.37 alin.(4) din aceeaşi lege, actele normative ale autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate şi ale autorităţilor publice autonome care vizează drepturile şi interesele legitime ale omului sunt supuse expertizei juridice obligatorii şi se înregistrează de către Ministerul Justiţiei, în modul stabilit de către Guvern;

(ii) indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă, până la 01.07.2019, au fost determinate şi achitate de către angajator la locul de muncă de bază, din contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajator la BASS. Începând cu 01.07.2019, indemnizaţiile se stabilesc de către casele teritoriale în temeiul informaţiilor din certificatele medicale, transmise prin intermediul conexiunilor inter-sistemice securizate şi autentificate prin semnătura electronică a persoanei responsabile a prestatorilor de asistenţă medicală. Ulterior, indemnizaţia se achită de către CNAS prin intermediul prestatorilor de servicii de plată. S-a constatat că, în 40% din dosarele examinate, termenul de 30 zile de examinare a acordării indemnizaţiei a fost depăşit, ceea ce a generat reflectarea necorespunzătoare în evidenţa contabilă şi în rapoarte a sumei de 0,01 mil. lei în anul următor.

Totodată, evaluările auditului privind achitarea indemnizaţiilor prin intermediul Î.S. "Poşta Moldovei" denotă că în luna septembrie au fost achitate indemnizaţii pentru incapacitatea temporară de muncă în proporţie de 24% din suma transferată spre achitare, iar în octombrie - decembrie – aproximativ 47% din sumele transferate. Acest fapt denotă că beneficiarii nu şi-au dat acordul achitării indemnizaţiei prin proiectul salarial, informând despre acest fapt angajatorul prin cerere sau în cazul în care beneficiarul nu a desemnat prestatorul de servicii de plată conform prevederilor normative²⁰, astfel banii fiind transferaţi la oficiile poştale. Impactul acestei situaţii a condus la restituirea de către Î.S. "Poşta Moldovei" pe contul CNAS a mijloacelor financiare destinate plăţii indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă în proporţie de aproximativ 57%.

La verificarea regularităţii stabilirii/recalculării pensiilor pentru limită de vârstă, de dizabilitate, precum şi înregistrării/raportării cheltuielilor aferente nu s-au stabilit erori, mărimile prestaţiilor şi a elementelor componente (pentru acoperirea diferenţei până la pensia minimă, aferente perioadelor necontributive incluse în stagiul de cotizare) fiind înregistrate separat în conturile prevăzute în acest sens, reieşind din sursa de finanţare, cu reflectare în perioadele la care se referă. Totodată, s-a confirmat corectitudinea înregistrării datelor în SI "Protecţia Socială", urmare a contrapunerii datelor cu documentele anexate la dosarul beneficiarului.

Au fost examinate trei petiţii privind corectitudinea stabilirii mărimii pensiei pentru limită de vârstă, reieşind din documentele anexate la dosarele de pensionare ale petiţionarilor. S-a constatat că mărimile prestaţiilor abordate au fost calculat de către Casa Naţională conform cadrului legislativ în vigoare la perioada respectivă, apoi majorate reieşind din coeficientul indexărilor anuale şi valorizărilor prevăzute. Rezultatele determinării şi evaluării tuturor circumstanţelor care au stat la baza stabilirii pensiei, şi anume: stagiul de cotizare realizat şi venitul asigurat confirmate corespunzător, nu au stabilit erori.

_______________________________

¹⁹ Hotărârea Guvernului nr.78 din 21.02.1994 "Cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire şi plată a pensiilor şi indemnizaţiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Naţional Anticorupţie şi funcţionarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administraţiei penitenciare".

²⁰ Pct.109 din Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.108 din 03.02.2005.

VII. PREZENTAREA BUGETULUI

Bugetul asigurărilor sociale de stat reprezintă totalitatea veniturilor, cheltuielilor şi a surselor de finanţare destinate pentru realizarea funcţiilor şi gestionarea sistemului public de asigurări sociale²¹. Acesta face parte din bugetul public naţional şi se administrează independent de alte bugete componente ale bugetului public naţional²². Administrarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi implementarea programelor în conformitate cu obiectivele şi indicatorii de performanţă asumaţi i-a revenit Casei Naţionale de Asigurări Sociale²³. Astfel, contabilitatea executării bugetului asigurărilor sociale de stat se ţine de către Casa Naţională potrivit normelor aprobate de Ministerul Finanţelor²⁴, în baza propriului Plan de conturi contabile şi Instrucţiunii cu privire la evidenţa contabilă în CNAS coordonată cu Ministerul Finanţelor. CNAS întocmeşte şi publică rapoarte privind executarea bugetului pe care îl administrează²⁵, în conformitate cu termenele şi cerinţele stabilite de Ministerul Finanţelor²⁶.

Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 a fost aprobat iniţial la venituri şi cheltuieli în sume egale de 21.427,4 mil.lei. Ca rezultat al operării modificărilor şi completărilor, parametrii BASS au fost precizaţi la venituri până la 21.869,9 mil. lei şi la cheltuieli – de 21.886,9 mil. lei, cu un deficit în sumă de 17,0 mil.lei. În urma analizei exerciţiului bugetar încheiat la 31 decembrie 2019, s-a constatat că veniturile executate în sumă de 21.748,3 mil. lei au fost cu 121,5 mil. lei (0,6%) sub nivelul precizat, iar cheltuielile de casă în sumă de 21.602,3 mil. lei – cu 284,6 mil. lei (1,3%) sub nivelul celor precizate. În aceste condiţii, exerciţiul bugetar s-a soldat cu un excedent de 146,0 mil.lei. Sinteza bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 se prezintă în tabelul ce urmează.

În anul de referinţă, atât veniturile, cât şi cheltuielile au înregistrat o majorare faţă de anul 2018 cu 1.958,0 mil.lei şi, respectiv, cu 2.175,8 mil. lei. O analiză detaliată a executării BASS în anul 2019, precum şi a factorilor care au influenţat executarea acestuia se prezintă în Anexa nr.1 la Raportul de audit.

_______________________________

²¹ Art.1 din Legea nr.489-XIV din 08.07.1999 privind sistemul public de asigurări sociale.

²² Art.10 din Legea nr.489-XIV din 08.07.1999 privind sistemul public de asigurări sociale.

²³ Art.22 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014 (în continuare – Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale).

²⁴ Art.26 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (în continuare – Legea contabilităţii).

²⁵ Art.72 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale.

²⁶ Art.74 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale.

VIII. RECOMANDĂRI

Recomandări Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale:

1. să stabilească modalităţile de transmitere a informaţiei privind plăţile achitate necuvenit beneficiarilor de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului, constatate de către organele de control abilitate, pentru asigurarea plenitudinii înregistrării şi raportării acestora de către CNAS (Secţiunile V şi VI, Observaţia 5.1. (i) şi Observaţia 6.5);

2. să stabilească, în actele normative, măsurile ce urmează a fi întreprinse şi autorităţile responsabile, pentru asigurarea legalităţii constatării şi recuperării de la beneficiari a plăţilor achitate necuvenit pentru ajutor social şi pentru perioada rece a anului (Secţiunea V, Observaţia 5.1 (i));

3. să reducă termenul de restituire, pe contul corespunzător al Casei Naţionale de Asigurări Sociale, a sumelor ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului nesolicitate de beneficiari, de la 6 luni consecutive la 3 luni consecutive (Secţiunea VI, Observaţia 6.2);

4. să asigure accesul direcţiilor teritoriale de asistenţă socială la bazele de date ale instituţiilor care deţin informaţii privind sursele şi mărimea veniturilor solicitanţilor de ajutoare sociale (Secţiunea VI, Observaţia 6.5.);

5. să elaboreze, de comun cu CNAS şi cu autorităţile de forţă, şi să aprobe, în modul stabilit, propuneri privind modificarea/completarea cadrului legislativ-normativ, în vederea descrierii clare şi exhaustive a instrumentelor, mecanismelor, tehnicilor şi procedurilor de calculare a vechimii în muncă şi a soldei (câştigului) din care se calculează pensia (Secţiunea VI, Observaţia 6.5.);

6. să elaboreze şi să înainteze amendamentele la cadrul normativ aferent sistemului de pensii, ce ar conţine noţiuni ("recalcularea pensiei", "reexaminarea pensiei", "circumstanţe noi referitoare la stagiul de cotizare", "venitul asigurat" ş.a.) şi prevederi care să reglementeze situaţiile şi modalitatea de recalculare a pensiilor stabilite, precum şi de justificare a "circumstanţelor noi referitoare la stagiul de cotizare, venitul asigurat", care servesc temei pentru reexaminarea pensiei (Secţiunea VI, Observaţia 6.5.);

7. să întreprindă măsuri, de comun cu direcţiile teritoriale de asistenţă socială, Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Î.S. "Poşta Moldovei", în vederea reluării plăţilor neachitate la timp ale ajutorului social (5185 de plăţi) şi ajutorului pentru perioada rece a anului (14174 de plăţi), prin prisma prevederilor cadrul normativ (Secţiunea VI, Observaţia 6.5.);

8. să elaboreze şi să înainteze, în modul stabilit, propuneri de ajustare a cadrului normativ ce reglementează acordarea înlesnirilor la calcularea vechimii în muncă angajaţilor cu activităţi în cadrul izolatoarelor de detenţie provizorie din inspectoratele de poliţie, în vederea excluderii litigiilor în instanţele de judecată (Secţiunea VI, Observaţia 6.6. (i));

Recomandare instituţiilor de forţă (Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării):

9. să dispună elaborarea şi aprobarea proceselor de control intern ce ar asigura responsabilizarea angajaţilor şi confirmarea documentară a informaţiilor din actele privind vechimea în muncă şi solda (câştigul), prezentate către organul de asigurări sociale, în baza cărora se acordă dreptul la pensie şi se stabileşte mărimea prestaţiei (Secţiunea VI, Observaţia 6.5.);

Recomandare Ministerului Afacerilor Interne:

10. să aducă Ordinul nr.96 din 20.03.2018 "Cu privire la recunoaşterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcţionari publici cu statut special şi militar din cadrul Ministerului Afacerilor Interne", în corespundere cu normele art.16 alin.(2) şi art.37 alin.(4) ale Legii cu privire la actele normative nr.100 din 22.12.2017 (Secţiunea VI, Observaţia 6.6.);

Recomandare Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării:

11. să soluţioneze cazul de suspendare neîntemeiată, pentru un beneficiar, a indemnizaţiei viagere acordate sportivilor de performanţă care s-au retras din activitate (Secţiunea VI, Observaţia 6.5.);

Recomandări Casei Naţionale de Asigurări Sociale:

12. să asigure, prin conlucrare cu Serviciul Fiscal de Stat, corectarea Dărilor de seamă prezentate eronat de către contribuabili, prin regularizarea sumei de 0,05 mil. lei de la bugetul de stat pentru compensarea contribuţiei de asigurări sociale de stat obligatorii prevăzute pentru angajatorii din agricultură (Secţiunea IV, Observaţia 4.1.);

13. să determine, de comun cu Inspectoratul de Stat al Muncii şi Serviciul Fiscal de Stat, modalitatea privind schimbul de date în vederea asigurării evidenţei zilierilor şi a contribuţiilor sociale ale acestora până la lansarea Registrului electronic al salariaţilor (Secţiunea IV, Observaţia 4.2.);

14. să aducă în concordanţă modul de înregistrare a tranzacţiilor de restituire a supraplăţilor de către beneficiari prin intermediul instituţiilor financiare cu prevederile Instrucţiunii de evidenţă contabilă (Secţiunea IV, Observaţia 4.3);

15. să evalueze procesul de formare a rapoartelor în SI "Potecţia Socială", reieşind din normele de evidenţă şi rapoarte financiară, în vederea identificării riscurilor şi estimării impactului valoric asupra situaţiilor financiare, precum şi asigurării corelării politicilor de reglementare a metodelor de contabilitate specifice asupra perioadei de gestiune stabilite ca constantă în SI "Protecţia Socială", ceea ce ar permite reconcilierea datelor utilizate la întocmirea rapoartelor (Secţiunea V, Secţiunea 5.1. (ii));

16. să identifice, să evalueze şi să includă în evidenţa contabilă şi în rapoarte creanţele privind suportul financiar şi suportul unic, precum şi datoriile corespunzătoare pentru prestarea serviciilor de distribuire a prestaţiilor sociale către beneficiari, reieşind din operaţiunile economice care au avut loc (Secţiunea V, Observaţia 5.1. (iii) şi Observaţia 5.2.);

17. să intensifice efectuarea controlului asupra autenticităţii actelor ce confirmă vechimea în serviciu şi solda (câştigul), eliberate de organele abilitate, în baza prevederilor art.49 alin.(3) din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993 privind asigurarea cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri (secţiunea VI, Observaţia 6.6. (i));

18. să monitorizeze procesul de stabilire în termen a indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă (secţiunea VI, Observaţia 6.6. (ii)).

IX. RESPONSABILITĂŢILE CELOR ÎNSĂRCINAŢI CU

GUVERNANŢA PENTRU RAPOARTELE GUVERNULUI

Responsabilitatea Guvernului, în domeniul finanţelor publice, este de a exercita conducerea generală a activităţii executive în domeniul gestionării finanţelor publice, în conformitate cu principiile şi regulile stabilite²⁷.

Responsabilitatea Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale a constat în monitorizarea şi analiza executării BASS²⁸.

Responsabilitatea Ministerului Finanţelor ţine de²⁹:

- elaborarea şi aprobarea, în baza Legii contabilităţii şi în conformitate cu Planul de conturi contabile, a metodologiei privind evidenţa contabilă în sistemul bugetar, inclusiv privind contabilitatea executării BASS;

- elaborarea şi aprobarea metodologiei privind implementarea cadrului normativ-legal în domeniul finanţelor publice, inclusiv privind evidenţa contabilă şi raportarea bugetelor componente ale bugetului public naţional, precum şi acordarea asistenţei metodologice în procesul bugetar.

Responsabilitatea Casei Naţionale de Asigurări Sociale a constat în pregătirea şi prezentarea fidelă către Guvern, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Finanţelor a rapoartelor privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în conformitate cu cadrul de raportare aplicabil şi asigurarea publicării acestora³⁰. Totodată, conducătorul Casei Naţionale este responsabil de implementarea unui sistem de control intern, care asigură întocmirea rapoartelor ce nu conţin denaturări semnificative, cauzate de fraudă sau de eroare.

Directorul general al Casei Naţionale de Asigurări Sociale este responsabil de pregătirea şi prezentarea fidelă a Raportului Guvernului privind executarea BASS pentru anul 2019, în conformitate cu cadrul de raportare aplicabil³¹. De asemenea, responsabilitatea managementului este de a organiza şi a implementa sistemul de control intern³², în scopul de a asigura desfăşurarea şi organizarea eficientă a activităţii entităţii, inclusiv respectarea strictă a integrităţii activelor, prevenirea şi descoperirea cauzelor de fraudă şi eroare, exactitatea şi plenitudinea datelor raportate, precum şi pregătirea oportună a informaţiilor financiare credibile. Totodată, la întocmirea situaţiilor financiare, conducerea este responsabilă de evaluarea capacităţii autorităţii de a-şi continua activitatea în baza principiului continuităţii activităţii.

_______________________________

²⁷ Art.19 din Legea nr.181 din 25.07.2014.

²⁸ Art.22 din Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010.

²⁹ Legea nr.181 din 25.07.2014; Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

³⁰ Art.22 din Legea nr.181 din 25.07.2014.

³¹ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007; Ordinul ministrului finanţelor nr.118 din 06.08.2013 "Privind aprobarea Standardelor Naţionale de Contabilitate"; Ordinul ministrului finanţelor nr.38 din 17.02.2017 "Cu privire la aprobarea formularelor Rapoartelor privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi Normelor metodologice privind modul de întocmire a acestora".

³² Art.13 alin.(2) lit.e) din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

X. RESPONSABILITĂŢILE AUDITORULUI ÎNTR-UN AUDIT AL RAPOARTELOR FINANCIARE

Responsabilitatea noastră este de a planifica şi a realiza misiunea de audit, cu obţinerea probelor suficiente şi adecvate în vederea susţinerii bazei pentru opinia de audit. Obiectivele noastre sunt: obţinerea unei asigurări rezonabile că rapoartele financiare nu sunt afectate de denaturări semnificative, cauzate de fraude sau erori, precum şi emiterea unei opinii.

Asigurarea rezonabilă este un nivel ridicat de asigurare, dar nu este o garanţie că un audit efectuat în conformitate cu Standardele Internaţionale va detecta întotdeauna o denaturare semnificativă atunci când ea există. Denaturările pot fi urmare a fraudelor sau erorilor. Totodată, denaturările pot fi considerate semnificative dacă, în mod individual sau în ansamblu, pot influenţa deciziile economice ale utilizatorilor acestor rapoarte financiare consolidate.

O descriere suplimentară a responsabilităţilor auditorului într-un audit al rapoartelor financiare este plasată pe site-ul Curţii de Conturi, la adresa: http://www.ccrm.md/activitatea-curtii-de-conturi-1-25.  Această descriere face parte din Raportul nostru de audit.