Hotărâre nr.5 din 26.02.2026 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi ale articolului II alin.(2) din Legea nr.158 din 4 noiembrie 2021 pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.174 din 8 noiembrie 2018 (sesizarea nr.128g/2024) (încetarea de drept a mandatelor membrilor Consiliului de supraveghere al Companiei "Teleradio-Moldova")

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

H O T Ă R Â R E

privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi ale articolului II

alin. (2) din Legea nr. 158 din 4 noiembrie 2021 pentru modificarea

Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova,

adoptat prin Legea nr. 174 din 8 noiembrie 2018

(sesizarea nr.128g/2024)

(încetarea de drept a mandatelor membrilor Consiliului

de supraveghere al Companiei "Teleradio-Moldova")

nr. 5  din  26.02.2026

 (în vigoare 26.02.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.152-155 art. 52 din 08.04.2026

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dlui Andrei Harbuz, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 6 iunie 2024,

Examinând sesizarea menţionată în şedinţă plenară publică,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 26 februarie 2026, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea hotărâre:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului II alin.(2) din Legea nr.158 din 4 noiembrie 2021 pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.174 din 8 noiembrie 2018, ridicată de dna Violeta Cojocaru, reclamantă în dosarul nr.2-4737/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, de dl judecător Ciprian Valah de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

3. Prin decizia Curţii Constituţionale din 12 decembrie 2024, sesizarea a fost declarată admisibilă, fără a se prejudeca fondul cauzei.

4. În procesul examinării cauzei, Curtea Constituţională a solicitat opiniile Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului şi Asociaţiei Presei Independente.

5. La şedinţa plenară publică a Curţii a fost prezentă dna Violeta Cojocaru, autoarea sesizării. Parlamentul a fost reprezentat de dl Serghei Pleşca, consultant principal în Serviciul reprezentare la Curtea Constituţională şi organele de drept din cadrul Direcţiei generale juridice a Secretariatului Parlamentului. Guvernul l-a desemnat pe dl Veaceslav Vasilaşcu, şef al Direcţiei juridice a Ministerului Culturii, pentru a-l reprezenta la şedinţa Curţii Constituţionale.

ÎN FAPT

I. Circumstanţele litigiului principal

6. La 9 aprilie 2019, Consiliul Audiovizualului a numit-o pe dna Violeta Cojocaru în calitate de membru al Consiliului de supraveghere al Instituţiei Publice Compania "Teleradio-Moldova" (în continuare, Consiliul de supraveghere) pentru un singur mandat de şase ani.

7. La 4 martie 2020, dna Violeta Cojocaru a fost aleasă în calitate de Preşedinte al Consiliului de supraveghere. În legătură cu acest fapt, a fost încheiat un contract individual de muncă.

8. La 4 noiembrie 2021, Parlamentul a adoptat Legea nr.158 pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale şi a prevăzut la articolul II alin.(2) că "[m]andatul tuturor membrilor Consiliului de supraveghere şi dezvoltare şi al directorului general al Companiei "Teleradio-Moldova" încetează de drept la data intrării în vigoare a prezentei legi". Această lege a intrat în vigoare la 5 noiembrie 2021, dată la care a fost publicată în Monitorul Oficial.

9. La 25 noiembrie 2021, Compania "Teleradio-Moldova" a emis ordinul prin care a dispus încetarea contractului individual de muncă încheiat cu dna Violeta Cojocaru în baza articolului 82 lit.f) din Codul muncii şi a articolului II alin.(2) din Legea nr.158/2021.

10. La 2 martie 2022, dna Violeta Cojocaru a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Companiei "Teleradio-Moldova", avându-l ca intervenient accesoriu pe dl Arcadie Gherasim, pentru anularea ordinului menţionat supra, restabilirea în funcţia de Preşedinte al Consiliului de supraveghere, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu, a prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată.

11. În şedinţa de judecată din 30 mai 2024, dna Violeta Cojocaru a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului II alin.(2) din Legea nr.158 din 4 noiembrie 2021 pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale.

12. Printr-o încheiere din aceeaşi zi, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

II. LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

13. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

"(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."

Articolul 8

Respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale

"(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.

(2) Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinând dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a acesteia."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

"(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

(2) Salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţie grele, precum şi alte situaţii specifice.

(3) Durata săptămânii de muncă este de cel mult 40 de ore.

(4) Dreptul la negocieri în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

14. Prevederile relevante ale Legii nr.158 din 4 noiembrie 2021 pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr.174 din 8 noiembrie 2018 sunt următoarele:

"[...]

Art.II. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) Mandatul tuturor membrilor Consiliului de supraveghere şi dezvoltare şi al directorului general al Companiei "Teleradio-Moldova" încetează de drept la data intrării în vigoare a prezentei legi.

[...]."

ÎN DREPT

I. Argumentele autoarei excepţiei de neconstituţionalitate

15. Autoarea excepţiei susţine că dispoziţia contestată, care prevede încetarea de drept a mandatelor membrilor Consiliului de supraveghere şi dezvoltare al Companiei "Teleradio-Moldova", este abuzivă. Potrivit standardelor internaţionale, normele care reglementează statutul şi numirea membrilor din consiliile de conducere şi de supraveghere ale serviciilor publice de radiodifuziune ar trebui să fie definite într-un mod care să evite orice risc de interferenţe politice sau de altă natură.

16. Autoarea excepţiei afirmă că mandatul membrului Consiliului în discuţie a fost obţinut ca rezultat al concursului public desfăşurat în condiţii de transparenţă şi pentru o perioadă determinată de timp. Aşadar, mandatul membrului Consiliului de supraveghere este inamovibil şi nu poate fi încetat până la expirarea termenului. Prevederile criticate au un efect retroactiv şi defavorabil în privinţa persoanelor care la data intrării în vigoare a acestor prevederi deţineau calitatea de membru al Consiliului de supraveghere. Acest fapt încalcă dreptul la muncă al membrilor Consiliului. De asemenea, încetarea de drept a mandatelor membrilor Consiliului de supraveghere şi dezvoltare nu urmăreşte niciun scop legitim prevăzut de articolul 54 din Constituţie.

17. În opinia autoarei excepţiei, prevederile contestate sunt contrare articolelor 4, 8, 20, 22, 23, 43 şi 54 din Constituţie.

II. Argumentele autorităţilor şi ale organizaţiilor care şi-au prezentat opinia

18. În opinia sa, Parlamentul notează că, potrivit notei informative la proiectul de lege privind normele în discuţie, legislatorul a urmărit un interes public, şi anume "modificarea Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova cu unele prevederi ce ar permite responsabilizarea furnizorului public naţional de servicii media – Compania "Teleradio-Moldova" prin instituirea unui mecanism de control parlamentar, precum şi revizuirea modalităţii de constituire a componenţei Consiliului de supraveghere al Companiei "Teleradio-Moldova" şi a Consiliului Audiovizualului, instituind mai multă claritate şi o reprezentare proporţională în procesul de desemnare a candidaţilor la funcţia de membru în aceste consilii".

19. Parlamentul susţine că, potrivit articolelor 34 alin.(4) şi 45 din Codul serviciilor media audiovizuale (în redactarea anterioară Legii nr.158 din 4 noiembrie 2021), Consiliul de supraveghere exercita atribuţii de interes general şi, prin urmare, măsurile întreprinse de legislator privind reorganizarea instituţiei sunt justificate, inclusiv prevederile referitoare la încetarea mandatului foştilor membri ai Consiliului de supraveghere.

20. Totodată, Parlamentul susţine că cauza Manole şi alţii v. Republica Moldova, pe care autoarea sesizării a invocat-o, nu este relevantă în acest caz, pentru că se referă la cenzurarea presei în perioada februarie 2001 – noiembrie 2004.

21. În opinia sa, Guvernul notează că norma contestată nu contravine articolelor 43 şi 54 din Constituţie, deoarece se aplică unor situaţii specifice privind încetarea contractelor individuale de muncă. Potrivit acestuia, norma are scopul de a implementa modificările aduse Codului serviciilor media audiovizuale, prin care s-a decis reformarea şi trecerea Instituţiei Publice Compania "Teleradio-Moldova" sub control parlamentar.

22. Asociaţia Presei Independente afirmă că criticile avansate de autoarea sesizării sunt nefondate, pentru că Decizia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei şi Raportul final al Misiunii BIDDO de observare a alegerilor locale din 5 noiembrie 2023 (OSCE), la care autoarea face trimitere nu se referă la prevederile contestate, ci la mecanismele de numire şi de revocare din funcţie a membrilor Consiliului de supraveghere. Asociaţia Presei Independente a susţinut această iniţiativă, considerând-o absolut pertinentă şi necesară pentru remedierea problemelor sistemice în activitatea furnizorului public de servicii media, inclusiv pe cele legate de lipsa de transparenţă şi ineficienţa Consiliului de supraveghere. Conform Asociaţiei, modificările operate au avut un impact pozitiv asupra activităţii companiei publice, fiind iniţiate o serie de reforme benefice furnizorului public de servicii media audio-vizuale. Prevederile contestate nu au declanşat suspiciuni de incompatibilitate cu standardele internaţionale.

23. Referitor la criticile autoarei, potrivit cărora prevederile în discuţie restrâng nejustificat dreptul la muncă al membrilor Consiliului de supraveghere, Asociaţia Presei Independente precizează că doar preşedintele şi secretarul Consiliului de supraveghere sunt angajaţi ai furnizorului public naţional de servicii media (articolul 47 din Cod). Ceilalţi membri al Consiliului de supraveghere nu au statutul de salariaţi. Respectivele relaţii de muncă, inclusiv de subordonare, dintre preşedintele/secretarul Consiliului de supraveghere, pe de o parte, şi angajator (în persoana Directorului general), pe de altă parte, contravin misiunii de "supraveghetor imparţial" al Consiliului de supraveghere.

III. Aprecierea Curţii Constituţionale

A. Admisibilitatea

24. Prin Decizia sa din 12 decembrie 2024, Curtea a confirmat respectarea, în prezenta cauză, a condiţiilor de admisibilitate a unei sesizări stabilite în jurisprudenţa sa constantă.

25. Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamanta dintr-un proces de judecată şi este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

26. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor – în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.158 din 4 noiembrie 2021 pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale – ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

27. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, conform încheierii instanţei, îl reprezintă articolul II alin.(2) din Legea nr.158 din 4 noiembrie 2021 pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale, care prevede că mandatul tuturor membrilor Consiliului de supraveghere şi dezvoltare şi al directorului general al Companiei "Teleradio-Moldova" încetează de drept la data intrării în vigoare a prezentei legi.

28. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză civilă care are ca obiect anularea ordinului referitor la încetarea contractului individual de muncă încheiat între Compania "Teleradio-Moldova" şi membrul Consiliului de supraveghere ales ca preşedinte al acestui Consiliu în baza articolului II alin.(2) din Legea nr.158/2021 şi, respectiv, restabilirea în funcţia de preşedinte al Consiliului de supraveghere (a se vedea §§ 6-10 supra). Astfel, Curtea a admis că instanţa de judecată ar putea aplica prevederile criticate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

29. În acelaşi timp, Curtea observă că, deşi autoarea sesizării a contestat articolul II alin.(2) din Legea nr.158/2021 în integralitatea sa, criticile sale se referă, în esenţă, la prevederea cu privire la încetarea de drept a mandatului membrilor Consiliului de supraveghere, nu şi la încetarea de drept a mandatului directorului general al Companiei "Teleradio-Moldova". Conform jurisprudenţei constante a Curţii, excepţia de neconstituţionalitate manifestă nu doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că ea priveşte în primul rând situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată, iar de invocarea ei trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia (a se vedea DCC nr.129 din 11 septembrie 2025, § 17). Prin urmare, Curtea reţine că obiectul prezentei sesizări este textul "tuturor membrilor Consiliului de supraveghere şi dezvoltare şi al" de la articolul II alin.(2) din Legea nr.158 din 4 noiembrie 2021 pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale.

30. Curtea a mai observat că prevederea în discuţie a făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate în cazul sesizării nr.116g/2023, ridicată din oficiu de dl judecător Ciprian Valah în aceeaşi cauză civilă, fiind pronunţată în acest sens Decizia nr.183 din 21 decembrie 2023. Totuşi, în această Decizie, Curtea a reţinut că autorul excepţiei nu a argumentat caracterul contradictoriu al prevederilor contestate în raport cu prevederile constituţionale menţionate şi, prin urmare, a declarat sesizarea inadmisibilă.

31. În această cauză, autoarea excepţiei a afirmat că prevederile contestate contravin articolelor 4 (drepturile şi libertăţile omului), 8 (respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale), 20 (accesul liber la justiţie), 22 (neretroactivitatea legii), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 43 (dreptul la muncă şi la protecţia muncii) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

32. Referitor la incidenţa articolelor 4 şi 8 din Constituţie, Curtea a menţionat că aceste norme comportă un caracter general, reprezintă imperative care stau la baza tuturor legilor şi nu pot să constituie repere separate, ci trebuie coroborate cu un drept fundamental incident (a se vedea DCC nr.26 din 2 aprilie 2024, § 23).

33. Cu privire la incidenţa articolul 23 din Constituţie, Curtea a reţinut că acesta nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calităţii legii, trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental. Astfel, pentru a putea fi invocat acest articol, autorul sesizării trebuie să argumenteze incidenţa unui drept fundamental (a se vedea DCC nr.45 din 14 mai 2024, § 21). De asemenea, articolul 54 din Constituţie îi impune Curţii un mod de analiză a caracterului proporţional al ingerinţelor în drepturile fundamentale. Abia în cadrul analizei ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale, Curtea poate pune în operă prevederile acestui articol (a se vedea HCC nr.12 din 23 aprilie 2024, § 26).

34. Cu privire la incidenţa articolul 22 din Constituţie, Curtea a reţinut că dispoziţiile acestui articol garantează neretroactivitatea legii penale, în sensul larg al noţiunii "penal" (care include dreptul penal şi dreptul contravenţional), adică principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei penale (nullum crimen, nulla poena sine lege). Astfel, exigenţele articolului 22 din Constituţie sunt incidente în cazul normelor de drept penal substanţial (a se vedea DCC nr.140 din 16 septembrie 2021, § 32; DCC nr.10 din 31 ianuarie 2023, § 16; DCC nr.87 din 25 iulie 2023, § 22). Aşadar, Curtea a reţinut că legea contestată nu are un caracter penal şi, prin urmare, acest articol nu este incident în prezenta cauză.

35. Referitor la articolul 43 din Constituţie, în jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că acest articol este aplicabil în cazul în care raporturile de muncă ale unei persoane încetează (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.35 din 9 noiembrie 2021, § 157; HCC nr.14 din 8 august 2023, § 45: HCC nr.4 din 30 ianuarie 2024, § 30).

36. Dispoziţia legală contestată de autoarea sesizării se referă la membrii Consiliului de supraveghere al Companiei "Teleradio-Moldova". Membrii Consiliului exercită un mandat acordat de lege, pentru o durată determinată, pe baza unui act de desemnare (în cazul de faţă – actul emis de Consiliul Audiovizualului), nu pe baza unui contract individual de muncă. Remunerarea acordată pentru participarea la şedinţele Consiliului reprezintă o indemnizaţie aferentă exercitării mandatului şi nu are natura juridică a unui salariu rezultat dintr-un raport de muncă. Astfel, mandatul membrului Consiliului reprezintă un raport juridic distinct faţă de cel al muncii salariale, pe care îl protejează articolul 43 din Constituţie. Prin urmare, în privinţa membrilor Consiliului de supraveghere, articolul 43 din Constituţie nu este incident.

37. De asemenea, articolul 43 din Constituţie nu este incident nici în privinţa funcţiei de Preşedinte al Consiliului de supraveghere, deoarece, în primul rând, titularul funcţiei de Preşedinte nu avea o aşteptare legitimă de a exercita această funcţie până la finalul mandatului de membru al Consiliului de supraveghere, de vreme ce această calitate putea înceta oricând pe baza votului membrilor Consiliului. În al doilea rând, calitatea Preşedintelui Consiliului de supraveghere de angajat al Companiei "Teleradio-Moldova", obţinută prin efectul articolului 47 alin.(1) din Codul serviciilor media audivizuale, nu se subsumează unui raport de muncă, i.e. neexistând, de exemplu, o relaţie de subordonare a Preşedintelui Consiliului de supraveghere al Companiei "Teleradio-Moldova" în raport cu Directorul general al Companiei "Teleradio-Moldova".

38. Cu referire la incidenţa articolului 20 din Constituţie, autoarea excepţiei susţine că mandatul său de membru al Consiliului de supraveghere reprezintă un drept civil în sensul articolului 6 § 1 din Convenţie, iar autorităţile naţionale trebuie să acorde persoanei dreptul de acces la justiţie pentru a contesta caracterul ilegal al unei decizii referitoare la drepturile sale cu caracter civil.

39. Curtea a menţionat că articolul 20 din Constituţie îşi găseşte corespondenţa în dispoziţiile articolului 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Pentru ca articolul 6 § 1 din Convenţie să fie aplicabil, trebuie să existe o "dispută" cu privire la un "drept" despre care se poate afirma că este recunoscut în dreptul naţional, indiferent dacă este protejat sau nu de Convenţie. De asemenea, pentru ca articolul 6 § 1 din Convenţie să fie aplicabil, dreptul în privinţa căruia există o dispută trebuie să aibă un caracter "civil". În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a notat că aspectul "civil" este aplicabil şi în cazurile în care, la prima vedere, nu se pune în discuţie un drept civil, dar care pot avea repercusiuni directe şi semnificative asupra drepturilor private patrimoniale sau nepatrimoniale ale unei persoane (Denisov v. Ucraina [MC], 25 septembrie 2018, §§ 50-51).

40. Aşadar, Curtea a analizat dacă încetarea de drept a mandatului de membru al Consiliului de supraveghere reprezintă o dispută cu privire la un drept cu caracter civil.

41. În acest sens, Curtea a reţinut că membrii Consiliului de supraveghere erau desemnaţi de către Consiliul Audiovizualului pentru un mandat unic de şase ani (a se vedea articolul 43 alineatele (4) şi (7) din Cod în redacţia anterioară Legii nr.158/2021). De asemenea, exercitarea mandatului de membru al Consiliului şi participarea la şedinţele acestuia îi acorda persoanei dreptul la o indemnizaţie, care este de natură patrimonială. Având în vedere circumstanţele precise ale cauzei, Curtea a reţinut că autoarea excepţiei a fost desemnată membru al Consiliului de supraveghere la 19 aprilie 2019, pentru un mandat de şase ani, i.e. până la 19 aprilie 2025. Astfel, pe baza legii şi a actului de desemnare în funcţie, autoarea excepţiei avea o aşteptare că-şi va exercita mandatul de membru al Consiliului de supraveghere întreaga perioadă pentru care a fost desemnată. Ulterior, la 4 noiembrie 2021, Parlamentul a adoptat Legea nr.158, care a prevăzut la articolul II alin.(2) că mandatele membrilor Consiliului de supraveghere şi dezvoltare al Companiei "Teleradio-Moldova" încetează de drept odată cu intrarea în vigoare a legii. Această lege a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, adică la 5 noiembrie 2021. Aşadar, Curtea a constatat că prevederea contestată a operat de drept şi, pe cale de consecinţă, calitatea de membru al Consiliului de supraveghere al Teleradio-Moldova a încetat până la expirarea termenului pentru care a fost desemnat.

42. Aşadar, având în vedere existenţa unui drept "civil" care impune posibilitatea exercitării unei acţiuni în justiţie, Curtea a reţinut incidenţa articolului 20 din Constituţie, care garantează dreptul de acces liber la justiţie.

43. În consecinţă, Curtea a considerat necesar să exercite controlul constituţionalităţii articolului II alin.(2) din Legea nr.158 din 4 noiembrie 2021 pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr.174/2018, verificând, în analiza fondului cauzei, dacă dreptul de acces la un tribunal în acest caz este unul practic şi efectiv, i.e. dacă membrul Consiliului beneficiază de o posibilitate clară şi concretă de a contesta în instanţa de judecată încetarea calităţii sale de membru, aşa cum o impune jurisprudenţa sa (a se vedea HCC nr.20 din 26 septembrie 2024, § 67).

B. Fondul cauzei

44. Curtea Europeană a notat că dreptul de acces la o instanţă – adică dreptul de a introduce o acţiune în faţa instanţelor în materie civilă – constituie un element care este inerent dreptului prevăzut la articolul 6 §1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care stabileşte garanţiile aplicabile atât în ceea ce priveşte organizarea şi componenţa instanţei, cât şi desfăşurarea procedurii. Toate aceste elemente alcătuiesc dreptul la un proces echitabil garantat de articolul 6 §1. Dreptul la un proces echitabil, astfel cum este garantat de articolul 6 §1 din Convenţie, trebuie interpretat în lumina statului de drept, care impune ca toţi justiţiabilii să dispună de un remediu judiciar efectiv care să le permită să-şi exercite drepturile civile. Orice persoană are dreptul ca orice pretenţie referitoare la drepturile şi obligaţiile sale civile să fie adusă în faţa unei instanţe sau tribunal. În acest fel, articolul 6 §1 cuprinde "dreptul la un tribunal", adică dreptul de a introduce o acţiune în faţa instanţelor în materie civilă (Naït-Liman v. Elveţia [MC], 15 martie 2018, §112-113).

45. De asemenea, articolul 6 §1 din Convenţie prevede, în principiu, că un tribunal trebuie să aibă "competenţa deplină" pentru a judeca o plângere, adică competenţa de a examina toate chestiunile de fapt şi de drept care sunt relevante pentru litigiul care îi este prezentat. În special, instanţa trebuie să aibă competenţa de a examina punctual fiecare dintre motivele litigiului pe fond şi să motiveze clar respingerea lor (Al-Dulimi şi Montana Management Inc. v. Elveţia, 21 iunie 2016, § 128).

46. Cu toate acestea, Curtea Europeană a reţinut că dreptul de acces la un tribunal, a cărui încălcare este invocată de autoarea sesizării, poate fi supus, în general, limitărilor (Naït-Liman v. Elveţia [MC], 15 martie 2018, §114). Totuşi, limitările nu trebuie să restrângă exerciţiul dreptului de o asemenea manieră încât să afecteze însăşi esenţa dreptului. Mai mult, astfel de limitări nu vor fi compatibile cu articolul 6 §1 dacă nu urmăresc un scop legitim sau dacă nu există o relaţie rezonabilă de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit a fi atins (ibidem, §115; Al-Dulimi şi Montana Management Inc. v. Elveţia, 21 iunie 2016, § 129).

47. Având în vedere principiile generale menţionate supra deduse din jurisprudenţa Curţii Europene, Curtea va analiza dacă prevederea contestată de autoarea excepţiei asigură dreptul de acces la un tribunal cu o competenţă deplină de a examina toate chestiunile de fapt şi de drept care sunt relevante pentru litigiul care îi este prezentat.

48. În acest sens, Curtea observă că autoarea sesizării a fost desemnată în calitate de membru al Consiliului de supraveghere al Companiei "Teleradio-Moldova" la 9 aprilie 2019 pentru un singur mandat de 6 ani. În baza normei contestate, la 25 noiembrie 2021, adică după aproximativ 2,5 ani de la desemnare, mandatul de membru al Consiliului de supraveghere a încetat de drept.

49. Având în vedere solicitările autoarei sesizării, dar şi analiza legislaţiei relevante, Curtea reţine că legislatorul, în exercitarea prerogativelor constituţionale de a reglementa prin lege organică alte domenii pe care le consideră necesare (a se vedea articolul 72 alin.(3) lit.r) din Constituţie) dar şi pentru a asigura informarea corectă a opiniei publice de către mijloacele de informare publică de stat (a se vedea articolul 34 alin.(4) din Constituţie), a adoptat Codul serviciilor media audiovizuale în care a reglementat statutul Instituţiei Publice "Compania Teleradio-Moldova". În acelaşi Cod, legislatorul a proclamat independenţa editorială şi autonomia instituţională a acesteia şi, în special, a interzis imixtiunea în activitatea ei a autorităţilor publice, a partidelor şi a altor organizaţii social-politice, a sindicatelor, a organizaţiilor comerciale şi economice sau a grupurilor de interese (a se vedea articolele 32 şi 34 din Cod). Aşadar, Curtea reţine că Teleradio-Moldova este unica instituţie publică care îndeplineşte funcţia de furnizor public naţional de servicii media audiovizuale şi prevederile legale menţionate supra trebuie să contribuie la realizarea dezideratului constituţional de a asigura informarea corectă a opiniei publice.

50. Pentru a asigura funcţionarea independentă, legislatorul a prevăzut obligaţia statului de a asigura Teleradio-Moldova cu resurse financiare suficiente şi a reglementat modul de formare şi de activitate al organelor de conducere şi de supraveghere ale companiei. În special, legislatorul a prevăzut că Consiliul de supraveghere al Teleradio-Moldova desemnează directorul general după un concurs public (articolul 36 alin.(3)), aprobă caietul de sarcini (articolul 39 alin.(5), supraveghează permanent activitatea companiei (a se vedea articolul 36 alin.(2) din Cod) şi are obligaţia să asigure independenţa editorială, autonomia instituţională, libertatea de creaţie a angajaţilor (articolul 34 alin.(4)). Aceste atribuţii au fost concepute pentru realizarea misiunii de bază a Companiei, i.e., de a informa populaţia ţării de o manieră corectă, obiectivă, complexă şi imparţială prin programe audiovizuale inovatoare şi variate, care respectă standardele etice şi de înaltă calitate (articolul 31 alin.(1) lit.d)).

51. Astfel, Curtea reţine că legislatorul a considerat că Consiliul de supraveghere şi membrii acestuia îndeplinesc o funcţie de bază în asigurarea independenţei editoriale şi autonomiei instituţionale a Companiei Teleradio-Moldova şi că existenţa acestuia contribuie la realizarea dezideratului constituţional de a asigura informarea corectă a opiniei publice. Pentru a avea un organ de supraveghere funcţional care să realizeze dezideratele menţionate, legislatorul a prevăzut, printre altele, (i) condiţii de accedere în funcţia de membru al Consiliului; (ii) proceduri transparente de desemnare a membrilor Consiliului; (iii) desemnarea pentru un singur mandat cu termen determinat de 6 ani; şi (iv) garanţii împotriva revocării/eliberării din funcţie a membrilor.

52. Aşadar, potrivit Codului serviciilor media audiovizuale de până la intrarea în vigoare a Legii nr.158 din 4 noiembrie 2021, membrii Consiliului de supraveghere erau desemnaţi pentru un singur mandat de 6 ani (a se vedea articolul 43 alin.(7)). Vacanţa funcţiei putea să intervină în caz de demisie, deces, expirare a mandatului, condamnare prin hotărâre judecătorească definitivă, absenţă nejustificată de la 7 şedinţe consecutive ale Consiliului, pe parcursul a 12 luni, instituire a unei măsuri de ocrotire judiciară, conform legii (a se vedea articolul 46 alin.(8) din Cod).

53. De asemenea, Curtea notează că, potrivit Recomandării R(96)10 a Comitetului de Miniştri privind garantarea independenţei radiodifuziunii publice¹, cadrul juridic al serviciilor publice de media trebuie să garanteze independenţa faţă de ingerinţele politice şi economice, iar numirile în organele de conducere sau de supraveghere să nu fie utilizate pentru a exercita influenţa politică sau de altă natură asupra activităţii serviciilor publice de media. Mai mult, recomandările Comitetului de Miniştri² şi Rezoluţia 2179 (2017) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) privind influenţa politică asupra mass-media independente şi a jurnaliştilor³ confirmă aceste standarde referitoare la asigurarea independenţei radiodifuziunii publice.

__________________________

¹Recomandarea CM nr.R (96) 10 privind garanţiile independenţei serviciului public de radiodifuziune, 11 septembrie 1996.

²Recomandarea CM/Rec(2012)1 privind guvernanţa serviciilor publice de media, 15 februarie 2012; Recomandarea CM/Rec(2018)1 privind pluralismul mass-media şi transparenţa proprietăţii mass-media, 7 martie 2018; Recomandarea CM/Rec(2022)11 privind principiile guvernanţei mass-media şi comunicării, 6 aprilie 2022.

³https://assembly.coe.int/nw/xml/XRef/Xref-XML2HTML-en.asp?fileid=23989&lang=en

54. Cu toate acestea, la 4 noiembrie 2021, legislatorul a adoptat Legea nr.158 de modificare a Codului serviciilor media audiovizuale, prin care a dispus încetarea de drept a mandatelor tuturor membrilor Consiliului de supraveghere al Teleradio-Moldova (a se vedea articolul II alin.(2)), fără a avea în vedere că mandatele membrilor în exerciţiu încă nu expiraseră şi fără ca activitatea acestora să fie evaluată.

55. Curtea observă că modificările şi completările care au intervenit în Cod, inclusiv cele referitoare la încetarea mandatului de membru al Consiliului de observatori, au urmărit eficientizarea activităţii Teleradio-Moldova şi asigurarea independenţei editoriale şi a autonomiei instituţionale prin întoarcerea Companiei sub control parlamentar. Deşi, pe de o parte, aceste scopuri sunt legitime din perspectiva Constituţiei, iar, pe de altă parte, conform unor evaluări independente (a se vedea § 22 de mai sus), modificările operate au avut un impact pozitiv asupra activităţii companiei publice, norma contestată prevede încetarea de drept a mandatului membrului Consiliului de supraveghere până la expirarea termenului pentru care acesta a fost desemnat. Încetare de drept a operat pe baza unei prevederi legale care nu a avut în vedere situaţia individuală a fiecărui membru aflat în exerciţiul mandatului.

56. Curtea reţine că, pe baza prevederii contestate, autoarea excepţiei, desemnată la 9 aprilie 2019, în condiţiile legii, de către Consiliul Audiovizualului în calitate de membru al Consiliului de supraveghere pentru un singur mandat de 6 ani, nu are la dispoziţie niciun remediu legal pentru a-şi proteja interesul lezat. Instanţa de judecată în care membrul respectiv se adresează este ţinută să aplice norma legii contestate, fără a putea verifica caracterul justificat al revocării.

57. Cu alte cuvinte, de vreme ce norma contestată a condus la încetarea ex lege a mandatelor tuturor membrilor Consiliului de supraveghere la data intrării în vigoare a Legii nr.158 din 4 noiembrie 2021, în cazul contestării actului de încetare a mandatului de membru al Consiliului de supraveghere, competenţa instanţei de judecată este limitată la aspecte strict formale, i.e. doar dacă actul respectiv se bazează pe Legea nr.158 din 4 noiembrie 2021. Astfel, Curtea conchide că încetarea de drept a mandatului reprezintă o măsură care împiedică persoanele care aveau calitatea de membru al Consiliului de supraveghere să beneficieze de un remediu judecătoresc efectiv în care să pună în discuţie legalitatea în substanţă a încetării mandatului lor.

58. Având în vedere lipsa accesului efectiv la o instanţă de judecată din cauza încetării ex lege a mandatelor membrilor Consiliului de supraveghere, Curtea reţine că norma contestată este de natură să afecteze esenţa dreptului de acces la un tribunal, garantat de articolul 20 din Constituţie.

59. Prin urmare, Curtea constată că textul "[…] tuturor membrilor Consiliului de supraveghere şi dezvoltare şi al [...]" din articolul II alin.(2) din Legea nr.158 din 4 noiembrie 2021 pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale nu asigură accesul liber la justiţie al membrilor Consiliului de supraveghere cu mandat neexpirat şi, astfel, contravine Constituţiei Republicii Moldova.

60. Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 37 şi 38 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se admite în parte sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului II alin.(2) din Legea nr.158 din 4 noiembrie 2021 pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr.174/2018, ridicată de dna Violeta Cojocaru, reclamantă în dosarul nr.2-4737/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Se declară neconstituţional textul "tuturor membrilor Consiliului de supraveghere şi dezvoltare şi al" de la articolul II alin.(2) din Legea nr.158 din 4 noiembrie 2021 pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale.

3. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.