Hotărîre nr.29 din 20.07.2015 cu privire la Rapoartele auditului conformităţii gestionării fondurilor publice pe anul 2014 de către Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi întreprinderile de stat în care exercită funcţia de fondator

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

cu privire la Rapoartele auditului conformităţii gestionării fondurilor publice

pe anul 2014 de către Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor

şi întreprinderile de stat în care exercită funcţia de fondator

nr. 29  din  20.07.2015

 (în vigoare 04.09.2015) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 247-252 art. 28 din 04.09.2015

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa viceministrului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor dl Vitalie Tarlev, secretarului de stat al Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor dna Violeta Văsa, administratorilor: Î.S. “MoldData” – dl Dorian Bodiu; Î.S. “Radiocomunicaţii” – dl Mihai Iacob; Î.S. “Poşta Moldovei” – dl Serghei Nastas; Î.S. “Detaşamentul de Pază Paramilitară” – dl Vladimir Zmuncilă, prim-vicedirectorului general al Î.S. “CRIS“Registru” dl Pavel Buciaţchi, directorului economic, contabil-şef al Î.S. “Centrul Naţional pentru Frecvenţe Radio” – dna Tatiana Madan, precum şi a altor persoane responsabile, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului conformităţii gestionării fondurilor publice pe anul 2014 de către Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (Anexa nr.1) şi Raportul auditului conformităţii gestionării fondurilor publice pe anul 2014 de către întreprinderile de stat în care MTIC exercită funcţia de fondator (Anexa nr.2).

Examinînd rezultatele auditului şi audiind raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

a constatat:

Pentru anul 2014, Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor i-au fost alocate mijloace de la bugetul de stat în sumă totală de 30,1 mil.lei, inclusiv pentru cheltuieli administrative – 5,5 mil.lei, pentru preschimbarea paşapoartelor de tip sovietic şi documentarea cetăţenilor domiciliaţi în localităţile din stînga Nistrului – 21,8 mil.lei, şi pentru acţiuni privind regimul de liberalizare a vizelor – 2,6 mil.lei.

Managementul financiar al Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, în general, este funcţional şi atestă o asigurare rezonabilă în aspectele semnificative asupra conformităţii gestionării resurselor financiare şi bunurilor patrimoniale. Avînd în vedere competenţele legale şi responsabilităţile implicate în procesul de administrare, monitorizare şi raportare a situaţiei financiare şi a celei patrimoniale, auditul relevă că nu s-a asigurat prezenţa tuturor elementelor sistemului de control intern asupra aplicării conforme a normelor legale, fapt care a generat în cadrul Aparatului central al Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor utilizarea cu unele abateri a mijloacelor alocate pentru preschimbarea paşapoartelor de tip sovietic; efectuarea unor cheltuieli din contul întreprinderilor de stat în care deţine calitatea de fondator; nerespectarea regulilor generale de reflectare în evidenţa contabilă şi de raportare a unor bunuri materiale, a valorii bunurilor investite în întreprinderile de stat, precum şi unele carenţe la planificarea şi executarea achiziţiilor publice.

În vederea asigurării viabilităţii sectorului tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor în Republica Moldova, întreprinderile din subordine şi-au axat activitatea pe realizarea obiectivelor şi acţiunilor stabilite în Planul de activitate al Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru anul 2014, precum şi a planurilor proprii de dezvoltare. Pe parcursul anului 2014, întreprinderile de stat în care Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor deţine calitatea de fondator au obţinut venituri în sumă de 1027,5 mil.lei, care, comparativ cu datele din anul precedent, au fost în creştere cu 182,5 mil.lei, consemnînd o tendinţă pozitivă de dezvoltare, reprezentată prin îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă, precum lichiditatea, creşterea profitabilităţii, rentabilităţii etc. Totodată, în cadrul întreprinderilor de stat auditate s-a relevat:

• nepublicarea de către unele întreprinderi a tarifelor, modului şi condiţiilor de furnizare a serviciilor publice prestate, fapt ce limitează transparenţa activităţilor desfăşurate, generînd riscul prejudicierii intereselor utilizatorilor;

• reglementarea necorespunzătoare a modului de activitate a membrilor Consiliilor de administraţie în cazul eschivării sau exercitării neconforme a funcţiilor, fiind efectuate cheltuieli iraţionale la salarizarea lor;

• neasigurarea în deplină măsură a managementului ministerial asupra procesului de achiziţii, fiind identificate multiple încălcări ale legislaţiei din partea întreprinderilor de stat care au efectuat procurări fără iniţierea procedurilor de achiziţii în sumă de peste 17,2 mil.lei; irelevanţa activităţii grupului de lucru pentru achiziţii, ineficienţa activităţilor de control şi de monitorizare a contractelor în procesul de achiziţii publice, neconformităţi în procesul de planificare şi efectuare a achiziţiilor publice, fapt ce limitează transparenţa şi majorează riscul de denaturare a procesului de achiziţii;

• neasigurarea din partea Consiliilor de administraţie şi administratorilor întreprinderilor de stat auditate a gestionării conforme a patrimoniului public, prin prisma atribuţiilor delegate, fiind admise nereguli şi erori, determinate de neconformitatea evidenţei patrimoniului gestionat în condiţii de neînregistrare integrală în evidenţa contabilă a 59 de clădiri cu suprafaţa de 4062 m² şi a 321 de terenuri cu suprafaţa de 110,1 ha, iar la organele cadastrale – a 35 de clădiri cu suprafaţa de 2280 m² şi 311 de terenuri cu suprafaţa de 88,8 ha;

• monitorizarea insuficientă a procesului de dare în locaţiune a încăperilor nelocative, precum şi celor luate în locaţiune şi comodat, fapt ce determină riscul majorării cheltuielilor şi înstrăinării neregulamentare a imobilelor care le aparţin.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului conformităţii gestionării fondurilor publice pe anul 2014 de către Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (Anexa nr.1) şi Raportul auditului conformităţii gestionării fondurilor publice pe anul 2014 de către întreprinderile de stat în care MTIC exercită funcţia de fondator (Anexa nr.2).

2. Prezenta Hotărîre şi Rapoartele de audit nominalizate în pct.1 se remit:

2.1. Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, pentru documentare, referitor la rezultatele auditurilor, şi întreprinderea măsurilor de rigoare conform competenţelor, în vederea implementării recomandărilor, şi se cere:

2.1.1. examinarea în cadrul Colegiului ministerului a rezultatelor auditurilor, asigurînd realizarea unor acţiuni concrete pentru lichidarea neregulilor constatate;

2.1.2. intensificarea controlului asupra respectării cadrului normativ din domeniul de activitate şi a reglementărilor privind organizarea şi funcţionarea întreprinderilor de stat, în vederea asigurării unei bune guvernări a fondurilor publice;

2.1.3. examinarea şi soluţionarea problemelor ce ţin de înregistrarea, administrarea şi monitorizarea patrimoniului statului;

2.1.4. intensificarea măsurilor de monitorizare a proceselor de gestionare a mijloacelor financiare în domeniul achiziţiilor, remunerării muncii, utilizării transportului de serviciu, prin crearea unui sistem de management financiar şi control intern, bazat pe responsabilizarea membrilor Consiliilor de administraţie şi a administratorilor întreprinderilor de stat în care ministerul exercită funcţia de fondator;

2.1.5. înaintarea, în modul stabilit, către Guvern, pentru o posibila iniţiativă legislativă, a propunerilor de modificare a:

- art.25 din Legea nr.463-XIII din 18.05.1995, care nu prevede clar condiţiile şi modul de acordare a spaţiilor pentru amplasarea oficiilor poştale;

- Regulamentului-model al Consiliului de administraţie al întreprinderii de stat, Statutului-model al întreprinderii de stat, Contractului-tip încheiat între fondator şi administratorul întreprinderii de stat, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.770 din 20.10.1994, prin prisma includerii în atribuţiile Consiliilor de administraţie ale întreprinderilor de stat şi administratorilor a responsabilităţilor privind asigurarea transparenţei procedurilor de achiziţii în corespundere cu prevederile Legii cu privire la întreprinderea de stat;

- Regulamentului cu privire la modul de privatizare a încăperilor nelocuibile date în locaţiune, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.468 din 25.03.2008, cu stabilirea necesităţii sau a condiţiilor clare şi termenelor de locaţiune care ar oferi dreptul de a comercializa ulterior imobilele;

- Hotărîrii Guvernului nr.915 din 19.12.1994 “Cu privire la modul de acordare a recompensei materiale specialiştilor confirmaţi (aleşi) în componenţa Consiliului de administraţie al întreprinderii de stat”, pentru determinarea funcţiilor, regimului şi condiţiilor de muncă pentru fiecare specialist confirmat (ales) în componenţa Consiliului de administraţie al întreprinderii de stat prin ordinul fondatorului;

2.2. Ministerului Finanţelor, pentru documentare şi luare de atitudine, conform competenţelor, asupra utilizării peste termenul-limită a mijloacelor alocate pentru preschimbarea paşapoartelor de tip sovietic;

2.3. Guvernului Republicii Moldova, pentru documentare;

2.4. Comisiei parlamentare permanente economie, buget şi finanţe, pentru informare;

2.5. Preşedintelui Republicii Moldova, pentru informare.

3. Prezenta Hotărîre şi Raportul auditului conformităţii gestionării fondurilor publice pe anul 2014 de către întreprinderile de stat în care MTIC exercită funcţia de fondator (Anexa nr.2) se remit: Î.S. “MoldData”, Î.S. “Radiocomunicaţii”, Î.S. “Poşta Moldovei”, Î.S. “Centrul Naţional pentru Frecvenţe Radio”, Î.S. “Pentru Exploatarea Clădirilor”, Î.S. “CRIS “Registru”, Î.S. “Detaşamentul de Pază Paramilitară”, pentru documentare şi implementarea recomandărilor auditului.

4. Prin prezenta Hotărîre, se exclud din regim de monitorizare Hotărîrile precedente ale Curţii de Conturi nr.41 din 10.06.2010² şi nr.14 din 24.03.2011³, avînd în vedere executarea lor integrală şi/sau parţială, acestea fiind reiterate în Rapoartele de audit anexate.

5. Se ia act că, pe parcursul auditului, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi întreprinderile în care exercită funcţia de fondator au întreprins un şir de măsuri pentru lichidarea neajunsurilor şi neregulilor constatate de audit şi expuse în Rapoartele de audit anexate.

6. Despre măsurile întreprinse privind executarea punctelor 2.1. şi 3. din prezenta Hotărîre şi implementarea recomandărilor din Rapoartele de audit, se va informa Curtea de Conturi în termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

7. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

_____________________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.41 din 10.06.2010 “Privind Raportul auditului regularităţii executării mijloacelor bugetului de stat pe anul 2009 la Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor”.

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.14 din 24.03.2011 “Privind Raportul auditului regularităţii gestionării patrimoniului public de către Î.S. “Poşta Moldovei” în anii 2009–2010.”

Anexa nr.1

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.29 din 20.07.2015

RAPORTUL

auditului conformităţii gestionării fondurilor publice pe anul 2014

de către Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor

Destinatarii Raportului:

MTIC

Guvernul Republicii Moldova

Parlamentul Republicii Moldova

Societatea civilă

I. INTRODUCERE

Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor este organul central de specialitate al administraţiei publice. Întreprinderile al căror fondator este ministerul sînt persoane juridice la autofinanţare.

Activitatea MTIC este reglementată prin Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.389 din 17.05.2010.

Conform normelor legale¹, MTIC exercită funcţia de fondator la 7 întreprinderi de stat.

În cadrul auditului a fost auditat aparatul central al MTIC, iar prin prisma responsabilităţilor ce-i revin MTIC în calitatea sa de fondator, au fost auditate Întreprinderile de stat: “Poşta Moldovei”, “Radiocomunicaţii”, “MoldData”, Centrul Naţional pentru Frecvenţe Radio”, “Pentru Exploatarea Clădirilor”, “Detaşamentul de Pază Paramilitară” şi Î.S “CRIS “Registru”.

În prezentul Raport, misiunea de audit se expune asupra conformităţii gestionării fondurilor publice de către aparatul central al MTIC, iar asupra conformităţii gestionării fondurilor de către întreprinderile de stat în care MTIC exercită funcţia de fondator se expune în Raportul prezentat în Anexa nr.2.

Responsabilitatea conducerii MTIC este de a asigura conformitatea respectării prevederilor legale în activitatea economico-financiară, conformitatea gestionării fondurilor publice, prin implementarea unui sistem de management financiar şi control intern eficient, care ar asigura buna guvernare, precum şi ar preveni faptele de fraudă şi eroare.

În calitate de organ central de specialitate al administraţiei publice, MTIC este responsabil de exercitarea, elaborarea, conducerea, coordonarea, controlul şi asigurarea realizării politicii de stat în domeniile societăţii informaţionale, informatizării, tehnologiei informaţiei, comunicaţiilor, evidenţei de stat şi resurselor informaţionale de stat.

În calitate de executor de buget, MTIC este responsabil de întocmirea şi prezentarea, în termenele stabilite şi în conformitate cu cadrul legal, a rapoartelor financiare, de asigurarea respectării prevederilor legale în activitatea economico-financiară, de elaborarea şi implementarea unui sistem de management financiar şi control intern eficient, cu obligaţia de a preveni şi a descoperi erorile şi fraudele, de înregistrarea veridică în registrele contabile a tuturor operaţiunilor economice efectuate, de utilizarea eficientă şi conformă a alocaţiilor bugetare, asigurînd o bună guvernare a fondurilor publice şi gestionare a patrimoniului public.

Responsabilitatea auditorilor a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea constatărilor, concluziilor privind conformitatea tranzacţiilor economice, conformitatea gestionării fondurilor publice şi patrimoniului public. Totodată, auditorii nu sînt responsabili de prevenirea faptelor de fraudă şi eroare.

Structura aparatului central al MTIC, în anul 2014, includea 5 direcţii şi 4 servicii, cu un efectiv de 45 de persoane, fiind utilizate mijloace bugetare în sumă de 28,6 mil.lei. Executarea în ansamblu a mijloacelor bugetare alocate pe anul 2014 este prezentată în Anexa nr.1 la prezentul Raport.

Conform Regulamentelor proprii de activitate, direcţiile, secţiile şi alte subdiviziuni ale MTIC asigură asistenţa tehnico-materială şi financiară a activităţii ministerului, exercită controlul asupra activităţii întreprinderilor de stat în care ministerul exercită funcţia de fondator.

____________________________

¹ Anexele nr.3 şi nr.4 la Hotărîrea Guvernului nr.389 din 17.05.2010 “Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia”.

II. METODOLOGIA ŞI SFERA DE ABORDARE A AUDITULUI

Auditul conformităţii gestionării fondurilor publice în exerciţiul bugetar 2014 de către Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor a fost iniţiat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programele activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anii 2014 şi 2015².

Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit aplicate de Curtea de Conturi³ – ISSAI 100, ISSAI 400 şi ISSAI 4200, cu utilizarea bunelor practici în domeniul auditului conformităţii, abordarea fiind bazată pe evaluarea conformităţii proceselor din cadrul MTIC pe anul 2014.

Scopul misiunii de audit a constat în oferirea unei asigurări rezonabile că managementul financiar şi controlul organizat de către aparatul central al MTIC menţine conformitatea proceselor aferente gestionării fondurilor publice cu reglementările existente.

Pentru realizarea scopului propus, au fost auditate aspectele privind conformitatea: 1) implementării sistemului de management financiar şi control intern; 2) cadrului instituţional; 3) execuţiei alocaţiilor bugetare, inclusiv a cheltuielilor aferente: retribuirii muncii, întreţinerii mijloacelor de transport, deplasărilor în interes de serviciu; 4) achiziţiilor publice; 5) administrării patrimoniului public; 6) sistemului de evidenţă contabilă; 7) realizării Planului de acţiuni privind preschimbarea paşapoartelor de tip sovietic; 8) cheltuielilor executate la implementarea planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize.

În cadrul misiunii de audit, criteriile de audit au fost prevederile legislaţiei aferente domeniului, care reglementează condiţiile de planificare, aprobare, monitorizare şi control al utilizării mijloacelor publice şi administrării patrimoniului public, inclusiv legislaţia muncii, cadrul normativ ce reglementează domeniul achiziţiilor publice, patrimoniul public, evidenţa contabilă, managementul financiar şi controlul intern etc.

Prin aplicarea pragului de semnificaţie, probele de audit au fost acumulate la aparatul central al MTIC şi la unele întreprinderi de stat în care ministerul exercită funcţia de fondator. În vederea susţinerii opiniei, constatărilor, formulării concluziilor şi recomandărilor, probele de audit au fost obţinute în urma aplicării procedurilor de evaluare a sistemului de control intern şi celor de fond, cu folosirea diferitor tehnici şi metode (examinări, observări, confirmări, recalculări etc.), ţinîndu-se cont de semnificaţie, nivelul materialităţii şi riscurile identificate.

Concomitent, a fost verificată conformitatea înregistrărilor contabile în documentele primare şi în registrele contabile, fiind chestionate persoanele cu funcţii de răspundere şi de execuţie ale entităţii implicate în procesul de gestionare a finanţelor publice.

_________________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.61 din 11.12.2013 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014” (cu modificările şi completările ulterioare), Hotărîrea Curţii de Conturi nr.57 din 08.12.2014 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2015” (cu modificările şi completările ulterioare).

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400 în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi” şi Hotărîrea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

3.1. Etapa de implementare a controlului intern necesită îmbunătăţiri

În temeiul prevederilor legale⁴, conducerea MTIC, la 17.02.2015, a emis Declaraţia privind buna guvernare. Deşi, prin Declaraţia emisă, s-a afirmat faptul că managementul financiar şi controlul intern în cadrul MTIC, pe anul 2014, este organizat şi funcţionabil, şi a cuprins mecanisme de autocontrol, iar măsurile privind creşterea eficacităţii au la bază evaluarea riscurilor, auditul constată că MTIC mai are rezerve la etapa de implementare şi este necesară dezvoltarea continuă a sistemului MFC. Această afirmaţie este susţinută prin constatările din prezentul Raport, MTIC urmînd să realizeze acţiuni în vederea:

• ameliorării activităţilor de control existente;

• evaluării şi monitorizării sistematice a riscurilor aferente proceselor operaţionale ce ţin de gestionarea patrimoniului public şi executarea cheltuielilor;

• elaborării codului de conduită;

• elaborării documentelor de politici în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor de către subdiviziunile MTIC, prin asigurarea concordanţei acestora cu concepţiile, strategiile, programele şi planurile naţionale;

• descrierii schematice/ narative a proceselor operaţionale.

Pentru identificarea, gestionarea şi monitorizarea riscurilor, a fost aprobat Programul de dezvoltare a managementului riscurilor⁵, care determină metodologia aferentă acestui compartiment. În scopul elaborării unui mecanism adecvat de management al riscurilor, în cadrul entităţii, a fost elaborat Registrul riscurilor, care presupune identificarea, înregistrarea, evaluarea, controlul, monitorizarea şi raportarea riscurilor. Evaluările auditului denotă că activităţile de control ale MTIC se realizează prin intermediul regulamentelor interne ale subdiviziunilor aparatului central al MTIC.

Auditul intern în cadrul MTIC, instituit conform prevederilor legale, este implementat şi funcţional. Pe parcursul anului 2014, Serviciul control intern şi audit a activat în baza Cartei de audit intern⁶ şi planului anual. Planul strategic⁷, elaborat pentru anii 2013-2015, a fost aprobat în modul stabilit. Pe parcursul anului 2014, auditul intern a efectuat 3 misiuni de audit planificate şi 2 neplanificate, planul anual fiind executat la nivel de 75%. În urma misiunilor de audit efectuate, au fost înaintate 38 de recomandări responsabililor direcţiilor auditate, fiind executate 21 de recomandări. Recomandările înaintate în cadrul misiunilor de audit se iau în considerare de către conducerea MTIC. Totodată, evaluările auditului au relevat că Serviciul control intern şi audit efectuează activităţi suplimentare neprevăzute de cadrul regulator şi fişa postului angajatului. În general, asemenea acţiuni ţin de raportarea situaţiei patrimoniale la nivel central şi de implementarea activităţilor anticorupţie, evaluarea şi monitorizarea planurilor de integritate, evaluarea indicatorilor şi monitorizarea unor întreprinderi de stat.

Mai mult decît atît, contrar prevederilor legale⁸, şeful Serviciului control intern şi audit are în subordine şi alte servicii operaţionale, astfel executînd funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie în cadrul unei întreprinderi de stat în care MTIC exercită funcţia de fondator, iar în alte 2 întreprinderi de stat - funcţia de membru al Consiliului de administraţie. Totodată, pe parcursul anului 2014, a fost implicat în investigarea fraudelor şi efectuarea unor revizii financiare.

______________________

⁴ Art.16 alin.(1) din Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010.

⁵ Ordinul MTIC nr.78 din 14.08.2013.

⁶ Ordinul MTIC nr.114 din 04.12.2012 “Cu privire la aprobarea Regulamentelor subdiviziunilor structurale ale aparatului central al Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor”.

⁷ Ordinul MTIC nr.11 din 04.02.2013 “Cu privire la aprobarea Planului strategic al Serviciului control intern şi audit din cadrul Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru perioada 2013 -2015.”

⁸ Art.27 din Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010.

Concluzii:

Auditul intern, deşi este constituit conform cadrului legal, nu dispune de independenţă totală, fiind supus unor imixtiuni în ceea ce priveşte definirea ariei sale de aplicabilitate, realizarea activităţii şi comunicarea rezultatelor. Cele menţionate sînt condiţionate de lipsa unor reglementări ce ţin de conduita angajaţilor, dar şi a procedurilor scrise de control intern pentru toate procesele, precum şi de implicarea personalului în alte activităţi neprevăzute de cadrul regulator şi fişa postului, fapt ce denotă necesitatea întreprinderii măsurilor corespunzătoare în vederea asigurării implementării conforme a auditului intern.

Recomandări conducerii MTIC:

1. Să elimine practica de delegare a activităţilor ce nu revin Serviciului control intern şi audit, în vederea asigurării activităţii în strictă conformitate cu Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010.

3.2. MTIC urmează să asigure unele ajustări ale cadrului de reglementare instituţională

Structura aparatului central al MTIC, lista întreprinderilor de stat în care Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor exercită funcţia de fondator, lista societăţilor pe acţiuni în care pachetul de acţiuni ale statului este administrat de Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor au fost aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.389 din17.05.2010. Astfel, conform listelor aprobate, MTIC exercită funcţia de fondator la 7 întreprinderi de stat şi administrează pachetul de acţiuni ale statului în Societatea pe acţiuni “Eliri”.

Potrivit informaţiei Agenţiei Proprietăţii Publice, în temeiul rezultatelor concursului comercial şi deciziei Comisiei de concurs din 04.07.2014, a fost privatizat pachetul de acţiuni ale statului, în număr de 222286 unităţi (63,83%), deţinut de Societatea pe acţiuni “Eliri”. MTIC, neţinînd cont de privatizarea acestei societăţi pe acţiuni, n-a înaintat propuneri regulamentare privind modificarea Listei societăţilor pe acţiuni în care pachetul de acţiuni ale statului este administrat de către MTIC. Astfel, S.A. “Eliri” n-a fost exclusă din lista menţionată.

Concluzii:

Urmare faptului că MTIC nu a înaintat propuneri pentru excluderea S.A. “Eliri” din Lista societăţilor de acţiuni în care pachetul de acţiuni ale statului este administrat de către MTIC, aceasta pînă în prezent se menţine în lista menţionată.

Recomandări conducerii MTIC:

2. Să înainteze propuneri privind excluderea S.A. “Eliri” din Lista societăţilor pe acţiuni în care pachetul de acţiuni ale statului este administrat de MTIC, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.389 din17.05.2010.

3.3. Executarea cheltuielilor aferente retribuirii muncii personalului aparatului central al MTIC este conformă

Potrivit Raportului privind executarea bugetului MTIC, din contul cheltuielilor de bază, la 31.12.2014, pentru retribuirea muncii au fost executate cheltuieli de casă în sumă de 3324,5 mii lei (99,9% faţă de limita precizată) şi cheltuieli efective de 3315,5 mii lei, sau cu 12,6 mii lei mai puţin faţă de cele precizate.

Datoriile creditoare în sumă de 195,0 mii lei sînt constituite regulamentar din contul salariilor calculate şi neachitate pentru luna decembrie 2014. În anul 2014, salariul mediu, cu suplimente şi adaosuri, al personalului aparatului central al MTIC a însumat, în medie, circa 6907 lei.

Statele de personal ale aparatului central al MTIC, la 31.12.2014, au fost completate la nivel de 86,7%, faţă de 45 unităţi aprobate, înregistrîndu-se 6 locuri vacante, din care 2 funcţii de conducere, 2 funcţii de demnitate publică şi 2 funcţii de execuţie. Comparativ cu anul precedent, numărul locurilor vacante s-a majorat cu o unitate. Executarea cheltuielilor efective privind retribuirea muncii, în aspectul clasificaţiei economice, este prezentată în Diagrama nr.2.

Structura cheltuielilor efective privind retribuirea muncii pe anul 2014

Diagrama nr. 2

Sursă: Raportul privind executarea bugetului MTIC pe anul 2014.

Analiza datelor denotă că ponderea majoră în totalul cheltuielilor pentru retribuirea muncii revine salariului de funcţie, fiind urmat de premii şi ajutorul material.

Verificările auditului asupra conformităţii modului în care se reglementează raporturile de muncă în cadrul MTIC au relevat că, nerespectînd cadrul legal⁹, ministerul n-a încheiat contractul colectiv de muncă, prevederile obligatorii ale acestuia fiind incluse în Regulamentul intern al unităţii, aprobat prin ordinul ministrului, şi în contractele individuale de muncă.

Verificările selective ale auditului privind cheltuielile pentru retribuirea muncii personalului, prin aplicarea testelor de detaliu asupra unui eşantion constituit din 12 angajaţi, sau 27% din numărul total de personal angajat în cadrul aparatului central al MTIC, n-au identificat careva abateri şi neconformităţi.

Nerespectarea, în anii precedenţi, a cadrului legal aferent raporturilor de muncă între angajator şi angajat a generat unele litigii, care au condiţionat achitarea suplimentară, în anul 2014, a sumelor de 56,9 mii lei – pentru absenţa forţată de la serviciu, şi de 5,0 mii lei – pentru compensarea prejudiciului moral.

_______________________

⁹ Art.30 din Codul muncii, aprobat prin Legea nr.154-XV din 28.03.2003.

Concluzii:

Deşi majoritatea calculelor la remunerarea muncii s-au efectuat regulamentar, în unele cazuri, s-a admis aplicarea incorectă a legislaţiei muncii referitor la reglementarea raporturilor de muncă în cadrul ministerului, ceea ce a cauzat admiterea unor cheltuieli suplimentare.

Recomandări conducerii MTIC:

3. Să aprobe reglementările aferente raporturilor de muncă cu salariaţii prin încheierea contractului colectiv de muncă şi diferenţierea acestuia de Regulamentul intern al unităţii.

3.4. Conformitatea achiziţiilor şi a executării cheltuielilor aferente acestora

Examinările efectuate de audit au relevat unele rezerve care se impun MTIC în organizarea activităţilor de control intern şi de monitorizare la planificarea şi desfăşurarea procedurilor de achiziţie a bunurilor şi serviciilor.

Pentru procurarea mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor în anul 2014, aparatului central al MTIC i-au fost aprobate mijloace la componenta de bază în sumă totală de 3679,7 mii lei, inclusiv la art.113 “Plata mărfurilor şi serviciilor” – 3457,3 mii lei; art.114 “Servicii de transport aerian şi servicii de cazare” – 222,4 mii lei. Cheltuielile efective au constituit suma totală de 3346,1 mii lei.

În Planul de achiziţii pentru anul 2014 s-au identificat necesităţi de bunuri, lucrări şi servicii pentru întreg anul bugetar în sumă de 854,4 mii lei, fiind stabilite 7 proceduri de achiziţii, care urmau a fi realizate prin desfăşurarea a trei concursuri prin cererea ofertelor de preţuri, în sumă de 453,0 mii lei, şi 4 proceduri - dintr-o singură sursă, în sumă de 401,4 mii lei.

De facto, în anul 2014, aparatul central al MTIC a efectuat achiziţii în valoare totală de 3203,6 mii lei, cu organizarea a 2 licitaţii publice, o procedură de achiziţii prin cererea ofertelor de preţuri, 5 proceduri de achiziţii dintr-o singură sursă şi 11 achiziţii publice de valoare mică, fiind încheiate în total 20 de contracte.

Verificările auditului asupra conformităţii executării cheltuielilor în cadrul achiziţiilor publice au inclus toate procedurile, acestea relevînd efectuarea lor regulamentară de către aparatul central al MTIC. Totodată, auditul a relevat prezenţa unor rezerve în cadrul procesului de achiziţii publice, care nu au ca impact cauzarea de prejudicii, după cum urmează:

• Planificarea incompletă a valorii estimative a unor contracte de achiziţii publice¹⁰. Astfel, conform planului de achiziţii, valoarea serviciilor comunale pentru întreţinerea MTIC s-a estimat în sumă de 293,0 mii lei, dar de facto achiziţia a fost contractată în sumă de 389,6 mii lei. Totodată, auditul a constatat neestimarea valorii unor achiziţii conform anunţului de intenţie şi planului anual, ca urmare nefiind respectate prevederile legale¹¹ la achiziţionarea serviciilor de consultanţă pentru elaborarea studiilor de fezabilitate în sumă de 2467,8 mii lei.

• Nestabilirea expresă, prin ordin, după cum prevede cadrul normativ,¹² a atribuţiilor grupului de lucru şi funcţiilor fiecărui membru în parte, necesare pentru a fi exercitate în cadrul procedurilor de achiziţii publice.

• Neelaborarea şi nepublicarea, conform cadrului normativ¹³, în Buletinul achiziţiilor publice, pe pagina oficială a Agenţiei Achiziţii Publice şi în reţeaua Internet a MTIC a anunţului de intenţie, care urma să cuprindă totalitatea contractelor de achiziţii publice preconizate pentru a fi atribuite pînă la sfîrşitul anului bugetar.

• La efectuarea unor achiziţii nu s-a ţinut cont de prevederile art.69 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, care interzice divizarea achiziţiei prin încheierea de contracte separate în scopul aplicării unei alte proceduri de achiziţie decît procedura care ar fi fost utilizată în conformitate cu prezenta lege. Astfel, ministerul a încheiat 5 contracte de valoare mică, la momentul apariţiei necesităţilor de achiziţionare a biletelor de avion sau a serviciilor de cazare, cu 3 agenţi economici diferiţi, în sumă totală de 80,6 mii lei, deşi Planul anual prevedea achiziţia respectivă, în sumă de 100,0 mii lei, prin procedura cererii ofertelor de preţuri.

Analogic, conform Planului anual de achiziţii, ministerul urma să achiziţioneze servicii de organizare a Conferinţei Internaţionale “ICT Summit 2014”, în sumă de 100,0 mii lei, prin cererea ofertelor de preţuri, dar de facto, nerespectînd planul de achiziţii şi prevederile cadrului normativ¹⁴, a încheiat cu 5 agenţi economici contracte de valoare mică în sumă totală de 108,8 mii lei.

• Contrar prevederilor Regulamentului privind realizarea achiziţiilor publice dintr-o singură sursă¹⁵, grupul de lucru n-a întocmit procesul-verbal privind achiziţia dintr-o singură sursă, cu expunerea argumentelor corespunzătoare, precum şi darea de seamă privind desfăşurarea procedurii de achiziţie dintr-o singură sursă.

• Nerespectînd prevederile legale¹⁶, ministerul, în calitate de autoritate contractantă, nu a întocmit şi nu a prezentat semestrial Agenţiei Achiziţii Publice, pînă la data de 15 a lunii următoare semestrului de gestiune, o dare de seamă privind contractele de achiziţie publică de valoare mică, semnate şi înregistrate în perioada de referinţă.

• Dosarele aferente procedurilor de achiziţii nu sînt întocmite după încheierea contractelor de achiziţii publice, în conformitate cu cadrul normativ existent. Astfel, contrar actelor normative¹⁷, dosarele achiziţiilor publice prezentate auditului nu reprezintă totalitatea documentelor utilizate de către autoritatea contractantă pe parcursul desfăşurării procedurilor de achiziţie publică. În aceste dosare a fost atestată lipsa invitaţiei de participare iniţială/corectată, a procesului-verbal privind deschiderea/evaluarea ofertelor, precum şi a altor documente, unele regăsindu-se în diferite mape. Aceste aspecte generează un risc asupra integrităţii documentelor şi nu exclud posibilitatea sustragerii sau înlocuirii documentelor aferente licitaţiei publice desfăşurate.

• Contrar prevederilor legale¹⁸, anunţurile de atribuire a contractelor de achiziţii nu sînt publicate în BAP, şi nici vizualizate pe web site-ul MTIC.

• La desfăşurarea achiziţiilor publice folosind licitaţia electronică nu s-a ţinut cont de cadrul normativ¹⁹, potrivit căruia ministerul avea obligaţia de a anunţa decizia de utilizare a licitaţiei electronice în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire. Totodată, n-a fost întocmit procesul-verbal al grupului de lucru privind posibilitatea aplicării procedurii de licitaţie electronică în vederea atribuirii contractului de achiziţie publică, care devine parte a dosarului achiziţiei publice.

_________________________

¹⁰ Regulamentul cu privire la modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziţii publice şi planificarea acestora, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008.

¹¹ Pct.1 din Regulamentul cu privire la modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziţii publice şi planificarea acestora, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008.

¹² Pct.5 din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007.

¹³ Art.19 din Legea privind achiziţiile publice nr.96-XVI din 13.04.2007(în continuare - Legea nr.96-XVI din 13.04.2007); pct.7 lit.b) din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007.

¹⁴ Art.69 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

¹⁵ Pct.11 literele a), c), d) din Regulamentul privind realizarea achiziţiilor publice dintr-o singură sursă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1407 din 10.12.2008.

¹⁶ Art.13 alin.(1) lit.i) din Legea nr.96 din 13.04.2007; pct.25 din Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008.

¹⁷ Art.32 din Legea nr.96 din 13.04.2007; punctele 2, 3, 4, 5, 6, 8 din Regulamentul cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008.

¹⁸ Art.21 alin.(1) şi alin.(2) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

¹⁹ Art.56 alin.(3) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007; pct.6 şi pct.22 din Regulamentul privind achiziţiile publice folosind licitaţia electronică, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.774 din 04.10.2013.

Notă: Se ia act că pe parcursul auditului MTIC a perfectat dosarele privind achiziţiile publice, a prezentat Agenţiei Achiziţii Publice darea de seamă privind contractele de achiziţie publică de valoare mică.

Concluzii:

Auditul relevă neasigurarea în deplină măsură a managementului instituţional, precum şi neimplementarea unor elemente operaţionale aferente controlului intern asupra procesului de achiziţii. În aspectul conformităţii procedurilor de achiziţii publice, s-au relevat nereguli ce ţin de activitatea grupului de lucru pentru achiziţii, organizarea etapei de planificare, ţinerea registrelor şi întocmirea dosarelor de achiziţii, astfel majorîndu-se riscul denaturării întregului proces de achiziţii.

Recomandări conducerii MTIC:

4. Să consolideze activitatea grupului de lucru privind achiziţiile publice, în vederea conformării proceselor de planificare, desfăşurare şi monitorizare în domeniul achiziţiilor publice, cu elucidarea deficienţelor constatate.

3.5. Conformitatea cheltuielilor pentru servicii de transport este afectată de unele nereguli

În anul 2014, cheltuielile de casă şi cele efective ale MTIC pentru serviciile de transport au constituit 32,0 mii lei. Conform cadrului legal²⁰, MTIC, pentru îndeplinirea atribuţiilor funcţionale, urma să utilizeze mijloacele în limitele alocaţiilor aprobate pentru întreţinerea sa.

Examinările auditului au relevat că, real, ministerul a executat cheltuielile respective prin intermediul Î.S. “CRIS “Registru”. Astfel, ministerul dispune de o unitate de transport, procurată la sfîrşitul anului 2013, iar în anul 2014 MTIC a încheiat cu Î.S. “CRIS “Registru” un contract privind achiziţionarea serviciilor de valoare mică, potrivit căruia întreprinderea îşi asumă responsabilitatea de a achita cheltuielile pentru întreţinerea acestui automobil. Conform contractului, ministerul a achitat întreprinderii 30,0 mii lei. Auditul a constatat că preţul contractual a fost estimat reieşind din distanţa parcursă. Astfel, cheltuielile privind întreţinerea conducătorului auto au fost suportate de către Î.S. “CRIS “Registru” şi au constituit 110,9 mii lei. Pentru suportarea în continuare a cheltuielilor totale de către Î.S. “CRIS” Registru”, ministerul a încheiat la 06.11.2014 un contract de comodat, conform căruia automobilul este transmis întreprinderii menţionate, deşi de facto continuă să fie utilizat de către minister. Mai mult decît atît, tot din contul Î.S. “CRIS “Registru”, pe parcursul anului 2014, au fost întreţinute încă 3 automobile, suma cheltuielilor suportate constituind 209,5 mii lei.

În această situaţie, ministerul, în calitate de fondator, n-a respectat prevederile legale²¹, care nu-i acordă drepturile să intervină în activitatea întreprinderii după încheierea contractului cu administratorul. Responsabilii de la MTIC motivează situaţia respectivă cu insuficienţa mijloacelor alocate pentru întreţinerea unităţilor de transport.

Concluzii:

Şi pe parcursul anului 2014 s-a menţinut situaţia de suportare de către Î.S. “CRIS “Registru” a cheltuielilor aferente întreţinerii unităţilor de transport care deservesc personalul MTIC, deşi acestea s-au micşorat faţă de perioadele precedente.

Astfel, MTIC, la executarea cheltuielilor pentru întreţinerea transportului nu s-a limitat la nivelul mijloacelor alocate în acest scop de la bugetul de stat, majoritatea cheltuielilor fiind suportate de către întreprinderile în care ministerul exercită funcţia de fondator, fapt motivat de către minister ca fiind rezultatul nealocării mijloacelor financiare, precum şi a transportului de serviciu, conform cadrului normativ.

___________________________

²⁰ Pct.1 din Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 30.12.2005 “Privind reglementarea utilizării autoturismelor de serviciu de către autorităţile administraţiei publice”.

Recomandări conducerii MTIC:

5. Să fundamenteze şi să înainteze propuneri referitoare la stabilirea numărului unităţilor de transport necesare pentru executarea obiectivelor ce i se impun, iar la elaborarea bugetului, în comun cu Ministerul Finanţelor, să prevadă necesarul de mijloace financiare pentru întreţinerea lor.

6. Să excludă practica de a interveni în activitatea operaţională a întreprinderilor de stat prin utilizarea mijloacelor de transport, cu suportarea cheltuielilor respective.

3.6. Planificarea şi efectuarea cheltuielilor pentru preschimbarea paşapoartelor de tip sovietic denotă neconformităţi

În scopul executării prevederilor Legii nr.273-XIII din 09.11.1994²², prin Hotărîrea Guvernului nr.776 din 04.10.2013²³, a fost aprobat Planul de acţiuni privind preschimbarea paşapoartelor de tip sovietic. Potrivit planului respectiv, termenul de realizare a acţiunilor de preschimbare a paşapoartelor de tip sovietic a fost stabilit pînă la 01.09.2014. Conform pct.4 din Hotărîrea Guvernului nr.776 din 04.10.2013, MTIC urma să monitorizeze şi să evalueze rezultatele implementării planului respectiv şi să prezinte Guvernului, pînă la data de 1 octombrie, un raport în acest sens. Acest termen a fost stabilit şi prin ordinul MTIC²⁴. Conform Hotărîrii Guvernului nr.210 din 24.03.2014²⁵, cheltuielile suportate la implementarea Planului de acţiuni sînt acoperite din bugetul de stat.

Prin Legea bugetului de stat pe anul 2014, în scopurile menţionate, au fost aprobate mijloace în sumă de 20,0 mil.lei, ca cheltuieli curente pentru servicii de stat cu destinaţie generală.

Verificările efectuate de audit au relevat că MTIC, după termenul-limită stabilit, a preschimbat 12337 paşapoarte de tip sovietic şi a acordat servicii prin intermediul oficiilor mobile la 2312 persoane, pe parcursul lunilor octombrie-decembrie 2014, în aceste circumstanţe fiind utilizate 2017,7 mii lei.

Soldul mijloacelor alocate şi nevalorificate pentru preschimbarea paşapoartelor de tip sovietic la 01.01.2015 constituia 505,4 mii lei, iar potrivit informaţiei Î.S.“CRIS “Registru”, pînă la această dată, numărul persoanelor care mai deţin paşapoarte de tip sovietic constituia 14396, din numărul de 171779 de persoane la 01.01.2014.

Verificările auditului au relevat că termenul de preschimbare a paşapoartelor de tip sovietic a fost extins de către Î.S.“CRIS “Registru” şi pentru anul 2015, deşi în aceste scopuri MTIC nu i-au fost prevăzute alocaţii. Pînă la 01.05.2015, Î.S.“CRIS “Registru” a preschimbat 1545 de paşapoarte, suportînd cheltuieli în sumă de 203,9 mii lei.

MTIC n-a prezentat Guvernului, în termenul stabilit de actele normative²⁶, raportul privind evaluarea, monitorizarea şi implementarea Planului de acţiuni, acesta fiind prezentat în perioada efectuării auditului, la 30.10.2014.

Prin prisma funcţionalităţii proceselor decizionale/instituţionale aferente monitorizării şi controlului, auditul a constatat că, deşi, potrivit pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr.210 din 24.03.2014, acoperirea financiară a costurilor efective ale serviciilor menţionate se efectuează lunar de către MTIC, în baza rapoartelor şi calculelor prezentate de Î.S.“CRIS “Registru”, auditul nu a identificat acţiuni de verificare din partea MTIC a acestui proces şi, respectiv, a costurilor şi termenelor de executare.

_____________________________

²¹ Art.6 alin.(3) din Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994.

²² Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte nr.273-XIII din 09.11.1994.

²³ Hotărîrea Guvernului nr.776 din 04.10.2013 “Cu privire la aprobarea Planului de acţiuni privind preschimbarea paşapoartelor de tip sovietic” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.776 din 04.10.2013).

²⁴ Ordinul MTIC nr.112 din 03.12.2013.

²⁵ Hotărîrea Guvernului nr.210 din 24.03.2014“Cu privire la acordarea înlesnirilor la eliberarea actelor de identitate”.

²⁶ Pct.4 din Hotărîrea Guvernului nr.776 din 04.10.2013.

În contextul menţionat, MTIC, fiind executorul hotărîrii, dar şi potrivit destinaţiei mijloacelor, urma să contracteze prestarea serviciilor dintr-o singură sursă. Iniţial mijloacele bugetare au fost planificate la articolul 113.45 “Mărfuri şi articole neatribuite altor alineate”, însă, potrivit motivaţiei MTIC, după refuzul Agenţiei Achiziţii Publice de a înregistra contractul privind achiziţia serviciilor dintr-o singură sursă, prin scrisoarea nr.01/0446 din 21.03.2014, s-au solicitat modificări la planul de finanţare şi atribuirea acestor mijloace la articolul 131.09 “Alte transferuri şi produse”, astfel grupînd la un articol cheltuielile prevăzute pentru eliberarea actelor de identitate cetăţenilor din stînga Nistrului cu cheltuielile prevăzute pentru preschimbarea paşapoartelor de tip sovietic. Totodată, MTIC, ca responsabil de utilizarea mijloacelor, n-a aprobat costul actelor eliberate, lăsînd aceasta la discreţia Î.S. “CRIS “Registru”.

Concluzii:

În circumstanţele de nerespectare a termenului de preschimbare a paşapoartelor de tip sovietic, MTIC a utilizat în acest scop 2017,7 mii lei după termenul-limită stabilit. Pînă la momentul actual, soldul mijloacelor alocate şi neutilizate în sumă de 505,4 mii lei a rămas la dispoziţia MTIC, nefiind restituite bugetului de stat.

Cele menţionate au fost cauzate de neînaintarea propunerilor necesare privind modificarea termenului de utilizare a mijloacelor planificate.

Recomandări conducerii MTIC:

7. Să fortifice elementele sistemului de control intern asupra planificării şi utilizării mijloacelor financiare alocate la articolele de destinaţie.

8. Să stabilească, în comun cu Ministerul Finanţelor, modalitatea restituirii sau a utilizării soldului de mijloace alocate, dar neutilizate, pentru preschimbarea paşapoartelor de tip sovietic, precum şi o posibilă reducere a termenului de finalizare a procesului de preschimbare a paşapoartelor de tip sovietic.

3.7. Conformitatea cheltuielilor la implementarea planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize a fost asigurată cu mici abateri

Conform Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2014-2016, MTIC urma să dezvolte capacităţile programului de software pentru recunoaşterea feţei (FRS) în Registrul de Stat al Populaţiei, să pregătească elaborarea documentelor noi de identificare (ID) în conformitate cu standardele UE şi să implementeze utilizarea directoriului cheilor publice(PKD).

În aceste scopuri, prin Legea bugetului de stat pe anul 2014²⁷, au fost aprobate mijloace financiare în sumă de 2644,7 mii lei, fiind planificate spre utilizare, conform Planului general de finanţare al MTIC, pentru lunile iulie-septembrie 2014.

Deşi mijloacele au fost planificate şi alocate pentru utilizare în termenul menţionat, acestea s-au contractat în luna octombrie şi executat în luna decembrie.

Achiziţia studiului de fezabilitate conform invitaţiei de participare la licitaţie se prevedea într-un singur lot de servicii, dar de facto achiziţia a fost divizată în 2 loturi. Totodată, la contractarea serviciilor de fezabilitate, specificaţia tehnică a fost elaborată în formă generală identică pentru toate cele 3 acţiuni, deşi serviciile de consultanţă pentru elaborarea studiului de fezabilitate privind implementarea/ dezvoltarea software de recunoaştere facială (FRS) în cadrul Registrului de Stat al Populaţiei au fost contractate în sumă de 49,0 mii euro (fără TVA), echivalentul a 935,5 mii lei, iar serviciile de consultanţă pentru elaborarea studiului de fezabilitate privind necesitatea îmbunătăţirii ID-urilor noi în conformitate cu standardele UE şi utilizarea directoriului cheilor publice(PKD) au fost recepţionate în sumă de 79,9 mii euro (fără TVA), sau echivalentul a 1522,0 mii lei.

La finalizarea auditului, MTIC nu dispunea de rezultatele evaluării din partea organismelor internaţionale a rezultatelor studiului de fezabilitate efectuat.

Concluzii:

La planificarea alocaţiilor şi la contractarea serviciilor de implementare a planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize, MTIC n-a justificat cheltuielile separat pentru fiecare componentă a studiului de fezabilitate, fapt ce ar putea cauza unele riscuri la utilizarea mijloacelor alocate, cu afectarea conformităţii.

3.8. Conformitatea gestionării situaţiilor patrimoniale necesită remediere

Potrivit datelor raportate, la 01.01.2015, MTIC nu dispunea de clădiri şi terenuri. Pe parcursul anului 2014, ministerul a gestionat imobilul din or. Vatra (clădirea administrativă –745,7m², garajul – 253,1m², terenul – 08956 ha) şi imobilul din or. Ceadîr-Lunga (clădirea – 123,4m², terenul – 0,0259 ha).

Verificările auditului au relevat că aparatul central al MTIC, nerespectînd cadrul legal²⁸, nu a asigurat reflectarea cantitativă şi valorică în evidenţa contabilă a terenurilor menţionate. Totodată, auditul atestă că MTIC n-a respectat prevederile actelor normative²⁹ şi la transmiterea acestor terenuri Î.S. “CRIS “Registru” şi, respectiv, Î.S. “Pentru Exploatarea Clădirilor”. Astfel, odată cu transmiterea clădirilor, n-au fost transmise terenurile aferente acestora, fapt determinat de neevaluarea şi neincluderea lor în facturile de expediţie, ceea ce a cauzat neînregistrarea în evidenţa contabilă a întreprinderilor beneficiare şi a generat riscul neasigurării integrităţii situaţiilor patrimoniale.

Verificările auditului au relevat divergenţe între datele contabile şi datele privind imobilele din Lista aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005. MTIC, în calitatea să de fondator, n-a respectat prevederile legale³⁰, netransmiţînd administratorilor întreprinderilor de stat bunurile, în baza contractului încheiat.

Notă: Se ia act că, în perioada derulării misiunii de audit, MTIC a înaintat propuneri de modificare a Anexei nr.20 la Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005.

Consiliile de administraţie, constituite de către MTIC, în calitate de fondator, nu au respectat prevederile legale³¹, nefiind întreprinse măsurile necesare pentru asigurarea înregistrării tuturor imobilelor în evidenţa contabilă şi la OCT, ceea ce poate cauza riscul asupra integrităţii şi folosirii bunurilor întreprinderilor.

Conform Hotărîrii Guvernului nr.915 din 19.12.1994³², funcţiile, regimul şi condiţiile de muncă pentru fiecare specialist confirmat (ales) în componenţa Consiliului de administraţie al întreprinderii de stat le determină managerul întreprinderii, de comun acord cu preşedintele Consiliului de administraţie, şi se legalizează printr-un ordin pe întreprindere. Verificările auditului au relevat că această normă nu este respectată în cadrul întreprinderilor de stat, datorită faptului că norma respectivă nu se încadrează în prevederile Legii nr.146-XIII din 16.06.1994³³, ţinîndu-se cont de faptul că administratorul doar conduce activitatea întreprinderii şi asigură funcţionarea ei eficientă, nu face parte din Consiliul de administraţie, dar asigură executarea deciziilor acestuia.

_______________________

²⁷ Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23.12.2013 (cu modificările şi completările ulterioare).

²⁸ Art.17 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007, pct.39 şi pct.40 din Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010.

²⁹ Pct.23, pct.24 şi pct.25 din Regulamentul cu privire la modul de transmitere a întreprinderilor, organizaţiilor, instituţiilor de stat, a subdiviziunilor lor, clădirilor, edificiilor, mijloacelor fixe şi altor active, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.688 din 09.10. 1995.

³⁰ Art.6 alin.(2) lit.f) din Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994.

³¹ Art.7 alin.(8) lit.b) din Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994.

³² Hotărîrea Guvernului nr.915 din 19.12.1994 “Cu privire la modul de acordare a recompensei materiale specialiştilor confirmaţi (aleşi) în componenţa Consiliului de administraţie al întreprinderii de stat”.

³³ Art.6, art.7 şi art.8 din Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994.

Concluzii:

Managementul financiar şi sistemul de control intern existente în cadrul aparatului central al MTIC au determinat neconformitatea gestionării situaţiilor patrimoniale, inclusiv aferente întreprinderilor de stat în care ministerul exercită funcţia de fondator, în aceste condiţii admiţîndu-se neînregistrarea integrală în evidenţa contabilă şi la organele cadastrale a drepturilor patrimoniale, divergenţe între datele reflectate în evidenţa contabilă, datele din Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 şi situaţia reală, precum şi comercializarea ineficientă a unor imobile.

Recomandări conducerii MTIC:

9. Să întreprindă măsuri concrete în vederea înregistrării drepturilor patrimoniale, evaluării cadastrale, ajustării numărului imobilelor şi costului bunurilor reflectate în evidenţa contabilă, cu înlăturarea divergenţelor.

10. Să documenteze transmiterea bunurilor proprietate de stat administratorilor întreprinderilor de stat, cu anexarea la contractele încheiate a listei privind componenţa bunurilor transmise.

3.9. Conformitatea evidenţei contabile şi raportării financiare a relevat abateri semnificative

Auditul denotă că, potrivit art.16 alin.(2) din Legea contabilităţii şi Ordinului ministrului finanţelor nr.92 din 24.06.2013³⁴, MTIC a aprobat, conform cadrului regulator intern³⁵, Politica de contabilitate pentru aparatul central al MTIC.

În cadrul aparatului central al MTIC, evidenţa contabilă este organizată şi ţinută de către Serviciul finanţe şi evidenţă contabilă în conturi analitice şi sintetice, utilizînd Planul de conturi contabile, prevăzut de Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice³⁶.

Documentele primare controlate de serviciile contabile şi luate la evidenţă se sistematizează după data efectuării operaţiunilor (în ordine cronologică) şi se perfectează prin note de contabilitate, cu utilizarea programului contabil computerizat “SoftContabil”.

În cadrul MTIC se aplică sistemul contabil în partidă dublă, rapoartele financiare se întocmesc în baza Normelor metodologice aprobate de Ministerul Finanţelor pentru sistemul bugetar, în conformitate cu art.4 alin.(6) din Legea contabilităţii.

Verificările efectuate de audit în cadrul aparatului central al MTIC au relevat că inventarierile bunurilor imobile au fost efectuate cu unele abateri de la prevederile cadrului legal³⁷. Astfel, comisia de inventariere n-a solicitat întocmirea şi prezentarea de către gestionari a Declaraţiei privind locul depozitării şi apartenenţa bunurilor, modul de eliberare a bunurilor şi despre bunurile necontabilizate disponibile. Mai mult decît atît, în cadrul aparatului central al MTIC, nu este numit un responsabil de bunurile materiale gestionate, acestea fiind reflectate în evidenţă după încăperi.

Nerespectîndu-se prevederile actelor normative³⁸, n-au fost supuse inventarierii generale toate tipurile de bunuri ale entităţii. Auditul, prin verificarea faptică, a constatat că n-au fost supuse inventarierii peste 65 de bunuri necontabilizate din diferite motive (fotolii, safeuri, dulapuri, seturi de mobilă, calculatoare, imprimante etc.) în sumă de circa 75,0 mii lei.

În baza Acordului-memorandum de Înţelegere între Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor din Republica Moldova şi Agenţia Naţională pentru Societatea Informaţională din Republica Coreea, la 14 august 2012, în clădirea administrativă a MTIC a fost deschis Centrul moldo-coreean de Informare şi Acces. Conform prevederilor acordului-memorandum, MTIC este proprietarul Centrului. Neţinîndu-se cont de aceste prevederi, n-au fost reflectate în evidenţa contabilă peste 250 de bunuri conform acordului-memoradum încheiat (computatoare, mobilier, imprimante, procesoare, aparate de aer condiţionat, televizoare etc.) în sumă de peste 700,0 mii lei.

Verificările efectuate de audit asupra calculării şi reflectării în evidenţa contabilă a uzurii mijloacelor fixe nu au relevat abateri semnificative. Totodată, cheltuielile aferente materialelor pentru necesităţile MTIC au fost reflectate în evidenţa contabilă conform cadrului regulator.

Conform prevederilor actelor normative³⁹, contabilitatea urma să ţină evidenţa “Investiţiilor pe termen lung în părţi legate” (Subcontul 136), destinat generalizării informaţiei actelor de transmitere privind existenţa şi mişcarea investiţiilor pe termen lung în părţi legate. De facto, un asemenea subcont n-a fost deschis, în rezultat nefiind reflectată în evidenţa contabilă valoarea bunurilor investite în capitalul social al întreprinderilor de stat de circa 272,0 mil.lei.

Valoarea investiţiilor pe termen lung în părţi legate urma să fie reflectată în evidenţa contabilă în baza actelor de transmitere, pe care MTIC nu le-a întocmit cu administratorii întreprinderilor de stat.

MTIC nu ţine evidenţa analitică a investiţiilor pe termen lung în părţi legate, urmînd să le reflecte pe tipuri şi clase de investiţii, pe emitenţi sau pe întreprinderi în care au fost investite mijloace, sau pe termene de stingere.

_____________________________

³⁴ Ordinul ministrului finanţelor nr.92 din 24.06.2013 “Cu privire la aprobarea Politicii de contabilitate - tip pentru instituţiile publice”.

³⁵ Ordinul MTIC nr.73 din 30.07.2013 “Cu privire la aprobarea Politicii de contabilitate a MTIC”.

³⁶ Pct.33 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010.

³⁷ Pct.35 alin.(2) din Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.60 din 29.05.2012.

³⁸ Pct.4 alineatele (1),(2),(3),(4) din Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.60 din 29.05.2012.

³⁹ Pct.138 din Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile bugetare, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010.

Concluzii:

Managementul financiar în cadrul MTIC nu a asigurat respectarea regulilor generale de reflectare în evidenţa contabilă şi de raportare a unor cheltuieli şi bunuri materiale, precum şi a valorii bunurilor investite în întreprinderile de stat. Neînregistrarea regulamentară în evidenţa contabilă a tuturor bunurilor a fost cauzată de efectuarea necalitativă a inventarierii generale a elementelor de activ şi pasiv, inclusiv de lipsa unei persoane cu atribuţii de răspundere materială, precum şi de nereglementarea în Politica de contabilitate a metodelor şi principiilor de constatare şi înregistrare a investiţiilor pe termen lung în părţi legate. Aceste situaţii au generat raportarea neveridică a situaţiilor patrimoniale.

Recomandări conducerii MTIC:

11. Să asigure conformitatea efectuării inventarierii generale a elementelor de activ şi pasiv, cu determinarea drepturilor patrimoniale şi remedierea neregularităţilor constatate.

12. Să revizuiască Politica de contabilitate prin includerea metodelor, principiilor şi regulilor de constatare şi înregistrare a investiţiilor pe termen lung în părţi legate conform cadrului regulator.

13. Să desemneze, prin ordinul ministrului, o persoană responsabilă de gestionarea şi evidenţa bunurilor materiale din cadrul aparatului central al MTIC.

3.10. Cu privire la executarea Hotărîrilor precedente ale Curţii de Conturi

Recomandările auditului precedent au fost executate integral, iar Hotărîrea Curţii de Conturi nr.41 din 10.06.2010 se propune a fi exclusă din regimul de monitorizare.

III. CONCLUZIE GENERALĂ DE AUDIT

În baza activităţilor desfăşurate, auditul denotă că gestionarea fondurilor publice tinde să se conformeze prevederilor normativ-legale, cu excepţia carenţelor ce ţin de: administrarea patrimoniului public, efectuarea achiziţiilor publice, executarea cheltuielilor de întreţinere a transportului, conformitatea raportării financiare şi ţinerea evidenţei contabile.

Prezentul Raport de audit a fost elaborat în baza activităţilor de audit realizate de către echipa de audit, în componenţa controlorilor de stat D.Grigoriev şi N.Cabac.

Responsabil de executarea auditului

şi consolidarea Raportului de audit,

şef de direcţie în cadrul Direcţiei

generale de audit I

(Auditul bugetului de stat şi patrimoniului)         Tudor Suhan

Responsabil de monitorizarea

misiunii de audit,

şef al Direcţiei generale de audit I

(Auditul bugetului de stat şi patrimoniului)         Natalia Trofim

Anexa nr.1

Cu privire la sinteza mijloacelor bugetare alocate şi executate pe anul 2014

Pentru anul 2014, MTIC i-au fost precizate mijloace de la bugetul de stat în sumă totală de 30126,0 mii.lei, inclusiv: la componenta de bază – 30,0 mil.lei ( cheltuieli administrative – 5,5 mil.lei, pentru preschimbarea paşapoartelor de tip sovietic şi documentarea cetăţenilor domiciliaţi în localităţile din stînga Nistrului– 21,8 mil.lei, şi pentru acţiuni privind regimul de liberalizare a vizelor – 2,6 mil.lei) şi mijloace speciale - 145,0 mii lei, cheltuielile de casă şi cele efective constituind 28,7 mil.lei (95,7%) şi, respectiv, 11,6 mii lei (8,0%).

Sinteza alocaţiilor precizate şi executate în anul 2014, pe toate componentele, este prezentată în următorul tabel:

Sursă: Datele selectate din Raportul privind executarea bugetului MTIC pe anul 2014.

Auditul denotă că alocaţiile de la componenta de bază reprezintă ponderea majoră în totalul surselor de finanţare a executării de casă a cheltuielilor.

La finele perioadei de gestiune n-au fost înregistrate datorii debitoare, iar datoriile creditoare au constituit 329,2 mii lei, acestea incluzînd: salariile calculate pentru luna decembrie – 195,0 mii lei; contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală – 51,7 mii lei; plata mărfurilor şi serviciilor – 81,5 mii lei etc.

Executarea cheltuielilor de la componenta de bază a bugetului de stat, în aspectul clasificaţiei economice, la data de 31.12.2014, este prezentată în diagrama ce urmează:

(mii lei)

Sursă: Rapoartele privind executarea bugetului MTIC pe anul 2014.

Potrivit diagramei, în totalul cheltuielilor efective pentru întreţinerea aparatului central al MTIC, ponderea majoră revine cheltuielilor legate de transferurile pentru produse şi servicii, la preschimbarea paşapoartelor de tip sovietic (73,8%), fiind urmate de cheltuielile pentru retribuirea muncii – 14,5%, plata mărfurilor şi serviciilor – 10,9%, deplasări în interes de serviciu – 0,8% etc.

În totalul cheltuielilor efective ce ţin de preschimbarea paşapoartelor de tip sovietic (21,8 mil.lei) şi pentru acţiuni privind regimul de liberalizare a vizelor (2,6 mil.lei), ponderea majoră revine cheltuielilor pentru plata mărfurilor şi serviciilor. Aspectele menţionate au fost selectate pentru auditare în mod prioritar.

Analiza efectuată de audit denotă că cheltuielile au fost executate în limita aprobată.

Anexa nr.2

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.29 din 20.07.2015

RAPORTUL

auditului conformităţii gestionării fondurilor publice pe anul 2014

de către întreprinderile de stat în care MTIC exercită funcţia de fondator

Destinatarii Raportului:

MTIC

Guvernul Republicii Moldova

Parlamentul Republicii Moldova

Societatea civilă

I. INTRODUCERE

Auditul conformităţii privind gestionarea fondurilor publice în anul 2014 de către întreprinderile de stat în care MTIC exercită funcţia de fondator a fost efectuat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programele activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anii 2014 şi 2015¹.

____________________________

¹ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.61 din 11.12.2013 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014” (cu modificările şi completările ulterioare); Hotărîrea Curţii de Conturi nr.57 din 08.12.2014 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2015” (cu modificările şi completările ulterioare).

Responsabilitatea conducerii MTIC, în calitate de organ central de specialitate al administraţiei publice, constă în elaborarea, conducerea, coordonarea, controlul şi asigurarea realizării politicii de stat în domeniile societăţii informaţionale, informatizării, tehnologiei informaţiei, comunicaţiilor, evidenţei de stat şi resurselor informaţionale de stat, în organizarea şi asigurarea monitorizării, supravegherii activităţii întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor administrate, în condiţiile statutului acestora si ale contractului încheiat între fondator şi conducătorul unităţii.

Responsabilitatea conducerii întreprinderilor de stat în care MTIC exercită funcţia de fondator constă în elaborarea şi executarea programelor de activitate, păstrarea, utilizarea raţională şi sporirea bunurilor de care dispune, întocmirea şi prezentarea, în termenele stabilite şi în conformitate cu cadrul legal, a rapoartelor financiare, asigurarea respectării prevederilor legale în activitatea economico-financiară.

Responsabilitatea auditorilor a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea constatărilor, concluziilor privind conformitatea tranzacţiilor economice, conformitatea gestionării fondurilor publice şi patrimoniului public. Totodată, auditorii nu sînt responsabili de prevenirea faptelor de fraudă şi eroare.

În Registrul patrimoniului public al Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor sînt incluse 7 întreprinderi de stat: Î.S. “CRIS “Registru”, Î.S. “Poşta Moldovei”, Î.S. “Radiocomunicaţii”, Î.S. “Detaşamentul de Pază Paramilitară”, Î.S. “Centrul Naţional pentru Frecvenţe Radio”, Î.S. “MoldData”, Î.S. “Pentru Exploatarea Clădirilor”, cu capitalul social în sumă totală de 272,5 mil.lei, ponderea componenţei capitalului social în aspectul acestora fiind prezentată în diagrama care urmează:

Sursă: Darea de seamă privind mărimea şi circulaţia proprietăţii pe

anul 2014 a întreprinderilor de stat în care MTIC exercită funcţia de fondator.

În vederea asigurării viabilităţii sectorului TIC în Republica Moldova, întreprinderile de stat în care MTIC exercită funcţia de fondator şi-au axat activitatea pe realizarea obiectivelor şi acţiunilor stabilite în Planul de activitate al MTIC pe anul 2014, precum şi a planurilor proprii de dezvoltare. Analiza evoluţiei întreprinderilor a consemnat o tendinţă pozitivă de dezvoltare, fiind îmbunătăţiţi unii indicatorii de performanţă, precum lichiditatea, profitabilitatea, rentabilitatea etc.

La situaţia din 31.12.2014, întreprinderile de stat dispuneau de patrimoniu în valoare totală de circa 1021,0 mil.lei. În rezultatul activităţilor desfăşurate în perioada anului 2014, întreprinderile au obţinut un profit net în sumă totală de circa 31,9 mil.lei. Numărul efectiv de angajaţi ai întreprinderilor de stat a constituit 8127 de persoane.

Analiza efectuată de audit în aspectul întreprinderilor menţionate a relevat că pe parcursul anului 2014 acestea n-au primit din buget mijloace financiare. Toate întreprinderile au prezentat rapoartele financiare organelor teritoriale ale Biroului Naţional de Statistică.

II. Metodologia şi sfera de abordare a auditului

Auditul conformităţii gestionării fondurilor publice pe anul 2014 de către întreprinderile de stat în care MTIC exercită funcţia de fondator a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit aplicate de Curtea de Conturi², ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 400 şi ISSAI 4200, cu utilizarea bunelor practici în domeniul auditului conformităţii, abordarea fiind bazată pe evaluarea conformităţii proceselor din cadrul întreprinderilor de stat în care MTIC exercită funcţia de fondator pe anul 2014.

Obiectivul general al auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că activităţile şi tranzacţiile întreprinderilor de stat în care MTIC exercită funcţia de fondator se realizează şi sînt, sub toate aspectele semnificative, în conformitate cu reglementările legale.

În scopul realizării obiectivului general, auditul a determinat următoarele obiective specifice:

a) asigurarea că administrarea veniturilor şi cheltuielilor este conformă prevederilor legale;

b) asigurarea că gestionarea patrimoniului este în conformitate cu prevederile legale;

c) asigurarea că procedurile de achiziţii de mărfuri, lucrări şi servicii sînt conforme cadrului legal;

d) asigurarea că evidenţa contabilă este ţinută în conformitate cu Standardele Naţionale de Contabilitate, iar rapoartele financiare prezintă real situaţiile financiare şi patrimoniale;

e) asigurarea că creanţele şi datoriile înregistrate în evidenţa contabilă sînt justificate.

În cadrul misiunii de audit, criteriile de audit au fost prevederile legislaţiei aferente domeniului care reglementează condiţiile de planificare, aprobare, monitorizare şi control al utilizării mijloacelor financiare şi administrării patrimoniului public, inclusiv Standardele Naţionale de Contabilitate, legislaţia muncii, cadrul legal ce reglementează domeniile privind achiziţiile publice, patrimoniul public, evidenţa contabilă, managementul financiar şi controlul intern etc.

Prin aplicarea pragului de semnificaţie, probele de audit au fost acumulate la aparatul central al MTIC şi la întreprinderile de stat în care exercită funcţia de fondator. Pentru obţinerea unor probe relevante şi rezonabile, care să susţină concluziile şi credibilitatea constatărilor expuse în Raport, echipa de audit a utilizat testarea de fond şi evaluarea unor elemente semnificative ale sistemului de control intern, cu folosirea diferitor tehnici şi metode, inclusiv: analiza cadrului regulator, evaluarea politicii de contabilitate, verificarea documentelor primare şi a rapoartelor financiare, examinarea/ studierea planurilor şi rapoartelor de activitate, analiza nivelului de îndeplinire a obiectivelor şi acţiunilor preconizate, analiza economico-financiară în baza indicatorilor bilanţului anual al întreprinderilor etc.

În cadrul misiunii de audit au fost colectate şi analizate probe de audit documentare şi analitice. De asemenea, în funcţie de necesitate, au fost solicitate explicaţii/informaţii de la persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul întreprinderilor, precum şi înaintate acestora unele chestionare.

Concluziile şi constatările prezentate în Raportul de audit au fost formulate în urma verificărilor asupra conformităţii tranzacţiilor şi informaţiilor financiare, efectuate în baza unor eşantioane reprezentative. Mărimea eşantionului din colectivitatea totală este indicată separat la fiecare caz constatator.

_____________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi” şi Hotărîrea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit” (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.

III. Constatări, concluzii şi recomandări

3.1. Cadrul instituţional al întreprinderilor de stat în care MTIC exercită funcţia de fondator necesită dezvoltare şi armonizare cu prevederile legale

Activitatea întreprinderilor de stat în care MTIC exercită funcţia de fondator este reglementată de Codul civil³, Legea cu privire la întreprinderea de stat⁴, Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi⁵, alte legi şi acte normative, precum şi de propriile statute.

Verificările auditului atestă că reglementările interne ale unor întreprinderi nu au fost racordate la prevederile legale. Astfel, contrar prevederilor legale⁶, Statutul Î.S. “MoldData”, aprobat de către fondator, nu conţine date cu privire la componenţa bunurilor transmise în gestiune întreprinderii.

MTIC, în calitatea sa de fondator, nu a racordat statutele aprobate cu modificările operate în cadrul legal aferent⁷. Astfel, din anul 2014, în atribuţiile Consiliului de administraţie şi ale administratorului au fost incluse responsabilităţi privind asigurarea transparenţei procedurilor de achiziţie a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor destinate acoperirii necesităţilor şi asigurării bazei tehnico-materiale, precum şi formării programului de producţie al întreprinderii, modificări care de facto n-au fost incluse în statutele întreprinderilor în care ministerul exercită funcţia de fondator. Auditul denotă că aceste modificări n-au fost operate nici în Regulamentul-model al Consiliului de administraţie al întreprinderii de stat, Statutul-model al întreprinderii de stat, Contractul-tip între fondator şi administratorul întreprinderii de stat, aprobate prin Hotărîrea Guvernului.⁸

Auditul a constatat că majoritatea întreprinderilor, în contractul de management încheiat între fondator şi administratorii întreprinderilor de stat, au inclus date generale privind valoarea patrimoniului transmis în gestiune, fără a anexa lista privind componenţa proprietăţii de stat transmise administratorului în gestiune operativă. Deşi contractele încheiate, conform prevederilor regulamentare⁹, prevăd prezentarea spre examinare fondatorului a propunerilor coordonate cu Consiliul de administraţie privind schimbarea componenţei, reconstrucţia, reutilarea tehnică a bunurilor transmise întreprinderii în gestiune, această prevedere nu se execută de către administratorii întreprinderilor de stat.

Reieşind din prevederile legale¹⁰, în componenţa Consiliului de administraţie, reprezentanţii fondatorului nu trebuie să constituie majoritatea. Analiza efectuată de audit asupra conformităţii creării de către MTIC a Consiliilor de administraţie în cadrul întreprinderilor de stat în care exercită funcţia de fondator denotă că reprezentanţii MTIC constituie peste 65 % din componenţa Consiliilor de administraţie ale acestora. Astfel, în Consiliile de administraţie create în cadrul Î.S. “Poşta Moldovei”, Î.S.“MoldData” şi Î.S.“CNFR” au fost numiţi 6 reprezentanţi ai MTIC din totalul de 9, iar la Î.S. “CRIS “Registru” şi Î.S. “Radiocomunicaţii”- 5 din 9.

Totodată, la instituirea Consiliilor de administraţie nu s-a ţinut cont de cadrul regulator¹¹, care prevede că componenţa numerică a Consiliului de administraţie se stabileşte de către fondator în funcţie de indicii economico-financiari ai întreprinderii şi de personalul scriptic. Astfel, la 5 întreprinderi de stat, în Consiliile de administraţie s-a stabilit componenţa numerică de 9 persoane, în timp ce veniturile anuale şi personalul scriptic ale acestor întreprinderi diferă semnificativ (Î.S. “Poşta Moldovei” – 340,0 mil.lei şi 5281 de angajaţi, Î.S. “Radiocomunicaţii” – 61,0 mil.lei şi 228 de angajaţi, Î.S. “MoldData” – 12,9 mil.lei şi 60 de angajaţi, Î.S. “CNFR” – 35,0 mil.lei şi 68 de angajaţi, şi Î.S.“CRIS “Registru” – 540,0 mil.lei şi 1940 de angajaţi). Această situaţie, creată în scopuri de stimulare a angajaţilor MTIC, majorează riscul intervenţiei fondatorului în activitatea întreprinderilor, acţiune interzisă conform prevederilor legale¹²

______________________________

³ Codul civil nr.1107-XV din 06.06.2002.

 ⁴ Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16 .06. 1994.

 ⁵ Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845-XII din 03.01.1992.

 ⁶ Art.2 alin.(3), lit.e) din Legea cu privire la întreprinderea de stat.nr.146 din 16.06.1994; pct.15 din Anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr.770 din 20.10.1994 pentru aprobarea unor acte normative vizînd funcţionarea Legii cu privire la întreprinderea de stat” (cu modificările şi completările ulterioare).

⁷ Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994.

⁸ Hotărîrea Guvernului nr.770 din 20.10. 1994“ Pentru aprobarea unor acte normative vizînd funcţionarea Legii cu privire la întreprinderea de stat”( în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.770 din 20.10. 1994).

⁹ Hotărîrea Guvernului nr.770 din 20.10.1994.

¹⁰ Art.7 alin.(2) din Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994.

¹¹ Art.7 alin.(7) din Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994 şi.pct.4 din Regulamentul-model al Consiliului de administraţie al întreprinderilor de stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.770 din 20.10.1994.

¹² Art.4 alin.(6) din Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994.

Nota nr.1: Se ia act că în perioada derulării misiunii de audit, întru redresarea situaţiei constatate, s-au ajustat statutele întreprinderilor de stat în care MTIC îşi exercită funcţia de fondator.

Concluzii: Necorelarea actelor interne aferente cadrului de reglementare instituţională a întreprinderilor de stat în care MTIC exercită funcţia de fondator generează ambiguităţi ale normelor regulatorii aferente aspectelor de organizare şi funcţionare a întreprinderilor de stat. Totodată, situaţiile de nedocumentare a componenţei patrimoniului transmis în gestiune, de creare a Consiliilor de administraţie cu o majoritate a membrilor din componenţa fondatorului pot cauza apariţia unor riscuri ce vizează activităţile legale ale întreprinderilor de stat.

Recomandări conducerii întreprinderilor de stat:

1. Să înainteze propunerile de rigoare în vederea corelării cu legislaţia în vigoare a actelor interne privind reglementarea instituţională a întreprinderilor de stat.

Recomandări MTIC, în calitate de fondator:

2. Să desemneze membrii Consiliului de administraţie în strictă conformitate cu prevederile legale.

3.2. Evoluţia principalilor indicatori ai activităţii economico-financiare a întreprinderilor de stat auditate

În ultimii ani, întreprinderile de stat în care MTIC exercită funcţia de fondator au înregistrat o evoluţie pozitivă la toţi indicii, ceea ce demonstrează că întreg sectorul este rentabil şi contribuie pozitiv la formarea venitului naţional. Totodată, auditul atestă că mai există rezerve de îmbunătăţire a procesului de planificare şi aprobare a indicilor economici.

Principalii indicatori ai activităţii economico-financiare, examinaţi în evoluţia anilor 2013 şi 2014, sînt prezentaţi în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit. Urmare analizei principalilor indicatori ai activităţii economico-financiare pe anul 2014, auditul a relevat că întreprinderile de stat monitorizate de MTIC au obţinut în acest an venituri în sumă de 1027,5 mil.lei, care, comparativ cu datele din anul precedent (2013), au fost în creştere cu 182,5 mil.lei. Analiza factorilor care au determinat creşterea totală a veniturilor întreprinderilor denotă că veniturile din vînzări au înregistrat o creştere cu 184,8 mil.lei, în timp ce alte venituri operaţionale au fost în descreştere cu 2,4 mil.lei. Cele mai mari venituri au fost obţinute de către Î.S. “CRIS“Registru”, urmată de Î.S.“Poşta Moldovei”, Î.S. “Radiocomunicaţii”, Î.S. “CNFR”, Î.S. “DPP” şi Î.S. “MoldData”, iar cele mai mici venituri revin Î.S. “Pentru Exploatarea Clădirilor”, datorită specificului activităţii acesteia. Acest fapt ţine de numărul şi costul serviciilor acordate, precum şi de numărul şi contribuţia angajaţilor în executarea funcţiilor şi obiectivelor preconizate.

Cheltuielile totale ale întreprinderilor au constituit 187,9 mil.lei, crescînd faţă de anul 2013 cu 9,4 mil.lei, situaţia dată fiind influenţată de creşterea vînzărilor cu 184,8 mil.lei, precum şi a cheltuielilor administrative – cu 6,5 mil.lei. Totodată, se atestă că profitul net obţinut în anul 2014 de către întreprinderile de stat a constituit circa 31,9 mil.lei, înregistrînd o creştere faţă de anul 2013 cu 12,3 mil.lei, datorită creşterii costurilor vînzărilor cu 159,0 mil.lei.

Analiza efectuată de audit a relevat că MTIC, în calitatea sa de fondator, conform prevederilor legale¹³, nu a stabilit întreprinderilor indicii economici, acestea avînd doar devizele de cheltuieli aprobate de Consiliile de administraţie. În condiţiile lipsei indicilor economici stabiliţi de fondator, auditul denotă că unele întreprinderi planifică indicii economici sub nivelul obţinut în perioadele precedente. Astfel, Î.S. “Radiocomunicaţii” a planificat pentru anul 2014 şi a obţinut venituri din vînzări la nivelul anilor 2012-2013. Totodată, faţă de perioadele respective, a micşorat pentru anul 2014 planul profitului din activitatea de bază cu 2,0 mil.lei, majorînd planul profitului din activitatea operaţională şi, respectiv, cheltuielile, сreînd o situaţie pozitivă despre realizările obţinute, deşi principalii indici, comparativ cu perioada precedentă, au fost diminuaţi. Comparativ cu anul precedent, tendinţe de descreştere a profitului net au înregistrat Î.S. “CRIS“ Registru”, Î.S.“MoldData”, Î.S. “PEC” şi Î.S. “DPP”.

Potrivit datelor furnizate de întreprinderi, în perioada de gestiune, suma defalcărilor în bugetul de stat şi în bugetul asigurărilor sociale de stat a constituit 4,2 mil. lei.

Concluzii: Deşi întreprinderile de stat în care MTIC exercită funcţia de fondator au înregistrat o evoluţie pozitivă a rezultatelor economice, mai există rezerve de îmbunătăţire prin aprobarea indicilor economici de către fondator, ţinîndu-se cont de specificul activităţii întreprinderilor şi de posibilul impact social.

Recomandări MTIC, în calitate de fondator:

3. Să asigure aprobarea indicilor economici pentru întreprinderile de stat în care exercită funcţia de fondator, ţinînd cont de nivelul obţinut în perioadele precedente, de specificul activităţii întreprinderilor şi de posibilul impact social.

3.3. Modul în care sînt stabilite tarifele poate schimba situaţia veniturilor unor întreprinderi

Peste 70 la sută din totalul veniturilor revin veniturilor de la acordarea serviciilor. În anul 2014, întreprinderile de stat monitorizate de MTIC au generat venituri din vînzări în sumă de 1018,1 mil.lei, cu o creştere de 22,1% faţă de anul precedent. Costul vînzărilor a constituit 801,0 mil.lei, sau cu 158,9 mil.lei mai mult faţă de anul 2013.

O contribuţie esenţială la acumularea veniturilor întreprinderilor de stat o are mărimea tarifelor aplicate la serviciile prestate. Verificările auditului asupra aplicării şi calculării acestor tarife au relevat că majoritatea întreprinderilor de stat au calculat şi aplicat tarifele conform cadrului legal. Totodată, se atestă o situaţie neordinară ce ţine de modul de aprobare a tarifelor şi de publicare a lor, determinată de reglementările contradictorii, precum şi de lipsa unei reglementări la nivel central. Astfel, MTIC, conform cadrului normativ¹⁴, este autoritatea responsabilă de politica şi strategia gestionării domenului de nivel superior. md, care, potrivit reglementărilor interne¹⁵, urma să aprobe tarifele Î.S.“MoldData”, aceasta activînd ca autoritate cu funcţii de Registrator naţional şi de gestionare a domenului de nivel superior .md. Totodată, conform reglementărilor ANRCETI, tarifele privind înregistrarea, menţinerea şi gestionarea numelor de sub-domene din domenul superior .md sînt stabilite de către Registratorul naţional la începutul anului şi se publică pe Internet. La această întreprindere tarifele aprobate prin ordinul conducătorului pe anul 2014 pentru unele tipuri de servicii nu sînt justificate prin calcule. De asemenea, acordarea unor reduceri nejustificate şi neuniforme dealerilor, precum şi încheierea, în anii precedenţi, a unor contracte nefavorabile pentru entitate au dus la ratarea, în anul 2014, a unor venituri în sumă de circa 1456,6 mii lei.

_______________________________

¹³ Art.6 din Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994.

¹⁴ Pct.7 alin.(20) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.389 din 17.05.2010.

¹⁵ Regulamentul cu privire la gestionarea domeniului de nivel superior .md , aprobat prin ordinul MTIC nr.9/1 din 14.10.1999.

Tarifele la serviciile prestate de către Î.S. “CRIS “Registru” n-au fost calculate în conformitate cu o metodologie stabilită de Guvern şi nu sînt aprobate de către Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, după cum prevede legislaţia¹⁶, dar au fost aplicate şi calculate conform ordinelor interne¹⁷ ale entităţii. Î.S. “Radiocomunicaţii”, la contractarea serviciilor, aplică calculele tarifelor elaborate de direcţiile specializate ale întreprinderii şi aprobate prin ordinul administratorului¹⁸, fără a ţine cont de faptul că, potrivit prevederilor legale¹⁹, ANRCETI reglementează tarifele şi preţurile aplicate în cadrul reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice. Totodată, n-a făcut publice, după cum prevede cadrul legal²⁰, tarifele, modul şi condiţiile de furnizare a serviciilor publice prestate. În aceste circumstanţe, auditul a constatat că, potrivit Planului de acţiuni privind implementarea Programului de reformare a serviciilor publice pentru anii 2014-2016, va fi elaborată de către Cancelaria de Stat şi Ministerul Finanţelor, pînă în decembrie 2015, Metodologia-cadru de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice prestate contra plată, în baza căreia MTIC şi întreprinderile urmează să elaboreze propriile metodologii şi să le aprobe în modul în care va fi stabilit.

___________________________

¹⁶ Art.4 (1²) din Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte nr.273-XII din 09.11.1994.

¹⁷ Ordinele directorului general al Î.S. “CRIS “Registru”: nr.48 din 05.03.2013 şi nr.274 din 24.10.2013 “Cu privire la aprobarea Nomenclatorului şi tarifelor la serviciile prestate de către Î.S. “CRIS “Registru”.

¹⁸ Ordinul directorului Î.S “Radiocomunicaţii” nr.389 din 12.09.2011.

¹⁹ Pct.9 alin.(1), lit.c) din Legea comunicaţiilor electronice nr.241/15.11.2007, pct.9 lit.(c) din Regulamentul ANRCETI, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.905 din 28.07.2008.

²⁰ Art.22 din Legea telecomunicaţiilor electronice nr.241-XVI din 15.11.2007.

După cum a constatat auditul, Î.S. “ PEC”, pe parcursul anului 2014, a transmis în arendă Î.S. “MoldData” spaţiul unui Centru de Informare şi Acces, amplasat la etajul IV al blocului nr.134 din bd.Ştefan cel Mare, mun.Chişinău, cu suprafaţa totală de 371,1 m², pentru realizarea unui plan de activităţi privind Strategia de dezvoltare a Centrului, care în realitate n-a fost pe deplin executat. Astfel, se denotă că, pe parcursul anului 2014, Î.S. “MoldData” a suportat cheltuieli în sumă de 263,3 mii lei pentru întreţinerea sălii de conferinţe, sau cu 180,2 mii lei mai mult decît veniturile încasate de la utilizarea acestui spaţiu (83,1 mii lei). Mai mult decît atît, spaţiul respectiv a fost dat în sublocaţiune (chirie) fără acordul locatorului, fapt ce nu se încadrează în prevederile actelor normative.

Nota nr.2:

• Se ia act că pe parcursul efectuării auditului materialele privind încheierea de către fosta conducere a Î.S. “MoldData” a unor contracte în defavoarea întreprinderii au fost remise organelor de urmărire penală.

• Se ia act că, potrivit Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare a societăţii informaţionale “Moldova Digitală 2020”, Î.S. “Radiocomunicaţii” în mod obligatoriu va publica tarifele serviciilor prestate.

Concluzii: Managementul stabilit la unele întreprinderi, precum şi neconcordanţa actelor normative ce reglementează acest domeniu n-au contribuit la respectarea reglementărilor privind aprobarea tarifelor. Deşi erau obligate, unele întreprinderi n-au calculat şi n-au publicat tarifele, modul şi condiţiile de furnizare a serviciilor publice prestate, fapt ce diminuează transparenţa serviciilor prestate. Cele menţionate sînt cauzate şi de neelaborarea la nivel central a reglementărilor privind serviciile publice prestate.

Recomandări conducerii întreprinderilor de stat:

4. Să instituie proceduri de control intern asupra modului de aprobare şi publicare a tarifelor elaborate.

3.4. Planificarea, calcularea şi achitarea plăţilor salariale la unele întreprinderi de stat în care MTIC exercită funcţia de fondator denotă nereguli şi nerespectarea cadrului legislativ-normativ în vigoare

Reglementarea salariului în cadrul întreprinderilor de stat se bazează pe actele normative care vizează acest domeniu, inclusiv Convenţia colectivă de muncă la nivel de ramură, Codul muncii²¹, Legea salarizării²², Hotărîrea Guvernului nr.743 din 11.06.2002²³, Contractul colectiv de muncă²⁴. Verificările efectuate de audit pe eşantioanele stabilite aleatoriu, prin analiza de risc asupra conformităţii cheltuielilor privind retribuirea muncii şi reflectării lor în evidenţa contabilă, atestă că acestea au fost efectuate regulamentar la majoritatea întreprinderilor, deşi la alte întreprinderi există rezerve de îmbunătăţire.

Astfel, în contractul colectiv de muncă al Î.S. “PEC”, salariul tarifar pentru categoria I de calificare (de salarizare), ca normativ ce determină nivelul retribuirii muncii salariaţilor pentru o perioadă concretă de timp, a fost stabilit în mărime mai mică decît cuantumul stabilit de Convenţia colectivă de muncă la nivel ramural, astfel nerespectîndu-se prevederile cadrului legal²⁵, deşi acest fapt n-a influenţat negativ achitarea salariilor angajaţilor.

Conform prevederilor Regulamentului de funcţionare²⁶, MTIC elaborează, monitorizează, implementează şi evaluează documentele de politici privind dezvoltarea societăţii informaţionale, spaţiului informaţional şi sectorului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în concordanţă cu tendinţele mondiale. Totodată, conform cadrului legal,²⁷ MTIC, la elaborarea proiectelor de acte legislative în aceste scopuri, putea crea grupuri de lucru, cu includerea experţilor şi a specialiştilor în materie din afara aparatului central, oficial delegaţi. De facto, neţinîndu-se cont de aceste prevederi, în acest scop s-a creat Secţia elaborarea şi monitorizarea actelor normative (2 unităţi de personal) şi Secţia cercetări analitice, care au fost incluse în statele de personal ale Î.S. “Poşta Moldovei” şi, respectiv, ale Î.S. “CRIS “Registru”. Cheltuielile întreprinderilor pentru întreţinerea persoanelor respective au constituit 234,5 mii lei şi, corespunzător, 684,2 mii lei.

Cadrul normativ²⁸ prevede acordarea unor indemnizaţii lunare în mărime de 3 (trei) salarii minime, din contul mijloacelor întreprinderilor de stat, fiecărui specialist confirmat (ales) în componenţa Consiliului de administraţie al întreprinderii de stat, pentru executarea funcţiilor respective în cadrul acestuia. Totodată, aceleaşi prevederi stipulează că funcţiile, regimul şi condiţiile de muncă pentru fiecare specialist confirmat (ales) în componenţa Consiliului de administrare le determină managerul întreprinderii, de comun acord cu preşedintele Consiliului, şi se legalizează prin ordinul administratorului întreprinderii. Verificările efectuate de audit asupra respectării acestor norme au relevat că conducătorii entităţilor supuse auditării nu au emis ordinele cu privire la stabilirea atribuţiilor. Ca rezultat, auditul n-a putut să se expună asupra conformităţii îndeplinirii funcţiilor de către aceştia, precum şi asupra oportunităţii de anulare a indemnizaţiilor lunare, în cazurile în care membri ai Consiliilor de administraţie se eschivează de la îndeplinirea acestor funcţii.

___________________________

²¹ Codul muncii al Republicii Moldova nr.154-XV din 28 martie 2003.

²² Legea salarizării nr.847-XV din 14.02.2002.

²³ Hotărîrea Guvernului nr.743 din 11.06.2002 “Cu privire la salarizarea angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară”.

²⁴ Contractul colectiv de muncă al Î.S. “MoldData” pentru anul 2014, aprobat şi înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă mun.Chişinău la 05.12.2013.

²⁵ Art.14 alin.(2), lit.b) din Legea salarizării nr.847 din 14.02.2002.

²⁶ Pct.6 (1) şi pct.7 (1) din Regulamentul de funcţionare a MTIC, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.389 din 17.05.2010.

²⁷ Art.16 şi art.17 din Legea privind actele legislative nr.780–XV din 27.12.2001; art.30 din Legea privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale nr.317 – XV din 18.07.2003.

²⁸ Art.24 alin.(2)din Legea salarizării nr.847-XV din 14.02.2002; pct.1 din Hotărîrea Guvernului cu privire la modul de acordare a recompensei materiale specialiştilor confirmaţi (aleşi) în componenţa Consiliului de administraţie al întreprinderii de stat nr.915 din 19.12.1994.

Examinările auditului la Î.S. “MoldData” au relevat că Regulamentul privind remunerarea muncii salariaţilor şi acordarea altor plăţi nu prevede obiectivele măsurabile şi indicatorii ce urmează a fi obţinuţi pentru fiecare salariat, precum şi termenele de îndeplinire a acestora la acordarea sporurilor salariale.

Verificările efectuate la Î.S. “DPP” denotă nerespectarea prevederilor art.10 alin.(2), lit.c) din Codul muncii, statele de personal ale unităţii nefiind elaborate şi aprobate la Inspecţia Teritorială de Muncă Chişinău. Contrar prevederilor art.99 alin.(1) din Codul muncii, la întreprindere a fost introdusă evidenţa globală a timpului de muncă, potrivit contractului colectiv de muncă şi Regulamentului privind remunerarea muncii salariaţilor, neţinîndu-se cont de faptul că durata timpului de muncă nu trebuie să depăşească numărul de ore lucrătoare stabilite de Codul muncii.

Nota nr.3: Pe parcursul auditului Î.S. “Detaşamentul de Pază Paramilitară” a elaborat şi a aprobat Statele de personal ale întreprinderii potrivit cadrului legal, iar Î.S. “Poşta Moldovei” a reziliat contractele privind serviciile de deservire a programelor informaţionale.

Concluzii: La elaborarea actelor normative, în statele de personal ale Î.S. “Poşta Moldovei” şi Î.S. “CRIS “Registru” au fost create secţii cu funcţii de elaborare a actelor normative, care de facto revin MTIC, fără a se ţine cont de faptul că în scopul menţionat urmau a fi delegate oficial în grupuri de lucru persoane din cadrul întreprinderilor de stat. Se atestă şi reglementarea necorespunzătoare a modului de activitate a membrilor Consiliilor de administraţie în cazul eschivării sau exercitării neconforme a funcţiilor, fiind efectuate cheltuieli iraţionale la salarizarea lor.

Recomandări conducerii MTIC:

5. Să revadă practica de antrenare a colaboratorilor Î.S. “Poşta Moldovei” şi Î.S “CRIS “Registru” în îndeplinirea sarcinilor exclusive ale MTIC.

3.5. Unele întreprinderi de stat n-au asigurat conformitatea achiziţiilor de mărfuri, lucrări şi servicii

Potrivit auditului, la momentul actual nu există reglementări specifice privind modul de organizare a achiziţiilor în cadrul întreprinderilor de stat. Totodată, începînd cu 01.01.2014, odată cu promovarea politicii bugetar-fiscale, au fost operate mai multe modificări la Legea cu privire la întreprinderea de stat (modificările în vigoare de la 01.01.2014), prin care întreprinderile de stat au fost obligate să asigure baza tehnico-materială şi formarea programului de producţie în baza principiului transparenţei procedurilor de achiziţie şi eficienţei utilizării surselor financiare. Totodată, Consiliile de administraţie ale întreprinderilor de stat urmau să ia decizii privind asigurarea transparenţei procedurilor de achiziţie, iar administratorul – să asigure respectarea principiului transparenţei procedurilor de achiziţie a bunurilor. Aceste reguli n-au fost respectate de către majoritatea întreprinderilor de stat din cadrul MTIC.

MTIC, în calitate de fondator, n-a asigurat unicitatea în desfăşurarea achiziţiilor, deşi, conform prevederilor legale²⁹, urma să promoveze o politică tehnică unică în cadrul ramurii. În activitatea de achiziţionare, pe parcursul anului 2014, întreprinderile de stat supuse auditului s-au condus de prevederile mai multor acte administrative interne. În acest sens, în cadrul întreprinderilor de stat s-au elaborat diferite regulamente privind procedura de realizare a achiziţiilor de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile întreprinderilor, care, în mod separat, au fost examinate în cadrul şedinţei Consiliului de administraţie şi aprobate de administratorul fiecărei întreprinderi.

Examinările auditului la Î.S. “Poşta Moldovei” au relevat că regulamentele elaborate nu asigură transparenţa achiziţiilor efectuate. Astfel, Regulamentul cu privire la procedura de realizare a achiziţiilor de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile Î.S. “Poşta Moldovei” prevede următoarele proceduri de achiziţii: (1) achiziţie directă; (2) concurs prin solicitarea preţurilor; (3) concurs prin solicitarea ofertelor; (4) achiziţia dintr-o singură sursă; (5) achiziţia realizată prin participarea la manifestări, organizate de vînzătorii produselor. De facto, astfel de proceduri nu se regăsesc în cadrul legal naţional şi internaţional aferent domeniului achiziţiilor. Mai mult decît atît, nu sînt stabilite limitele (pragurile) de realizare a achiziţiilor prin procedurile stipulate în Regulamentul menţionat. Totodată, Regulamentul prevede doar că achiziţiile se încep de la limita de 180,0 mii lei, fără a se specifica procedura, comparativ cu cadrul legislativ naţional (Legea nr.96-XVI din 13.04.2007), care prevede limita de 40,0 mii lei pentru mărfuri şi servicii şi 50,0 mii lei – pentru achiziţiile de lucrări. Totodată, conform Regulamentului, anunţul de participare la concurs se publică în cazul achiziţiilor mai mari de 360,0 mii lei.

Auditul relevă că Î.S.“Poşta Moldovei” pe parcursul anului 2014 a obţinut, comparativ cu anii precedenţi, cel mai mare profit, a achitat în bugetul de stat impozite majore şi a efectuat mari procurări, investite în activitatea întreprinderii.

Totodată, conform cadrului legal³⁰, Î.S.“Poşta Moldovei” urma să asigure baza tehnico-materială şi formarea programului de producţie, în baza principiului transparenţei procedurilor de achiziţie şi eficienţei utilizării surselor financiare.

Astfel, verificările auditului atestă faptul că procurările în cadrul Î.S. “Poşta Moldovei” prin proceduri de achiziţie au constituit, la 31.12.2014, doar 22,2 mil.lei, sau 44% din volumul total de procurări în anul 2014. Restul procurărilor s-au efectuat în afara procedurilor de achiziţie, prin încheierea de contracte, a căror valoare unitară nu depăşea limita de 180,0 mii lei. Totodată, verificările auditului asupra eşantionului selectat de 89,3% din numărul total de contracte încheiate a constatat că, nerespectîndu-se şi Regulamentul intern privind achiziţionarea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor, la această întreprindere s-au efectuat procurări fără iniţierea procedurilor de achiziţii, conform unor contracte a căror valoare depăşea suma de 180,0 mii lei. Astfel, de la o companie s-au procurat produse petroliere în sumă totală de 6,0 mil.lei, iar de la altele 2 – în sumă de 1,7 mil.lei şi, respectiv, 289,2 mii lei. De la 4 companii de asigurare au fost achiziţionate servicii în sumă totală de 210,9 mii lei. Analogic, de la 2 agenţi economici s-au procurat rechizite de birou şi formulare în sumă de 1078,4 mii lei şi, respectiv, 1723,5 mii lei. Unui agent economic, pentru serviciile de audit al situaţiilor financiare pe anul 2013, fără iniţierea procedurii de achiziţii, în baza contractului încheiat, i-au fost achitate mijloace în sumă de 240,0 mii lei, iar altuia, pentru servicii de consultanţă în domeniul economico-financiar – în sumă de 270,0 mii lei. Astfel, pe tot parcursul anului 2014, au fost efectuate achiziţii în sumă totală de 15,7 mil.lei, în baza contractelor a căror valoare depăşea suma unitară de 180,0 mii lei, fără organizarea procedurilor de achiziţii.

Verificările auditului denotă divizarea achiziţiilor prin încheierea de contracte separate la procurarea aceluiaşi tip de mărfuri/servicii/lucrări. În acest context, exemplificăm existenţa practicii de efectuare a achiziţiilor pentru acelaşi tip de marfă prin încheierea a mai multor contracte pe parcursul anului, fiind evitată desfăşurarea procedurilor cu participarea mai multor operatori economici. Astfel, în baza a 3 contracte, unul şi acelaşi agent economic a efectuat lucrări de reparaţie în sumă totală de 311,3 mii lei. Cu diferiţi agenţi economici (înregistraţi în mun. Chişinău) au fost încheiate 4 contracte de efectuare a reparaţiilor în sumă totală de 451,3 mii lei. Pentru confecţionarea mobilei, cu 2 agenţi economici s-au încheiat contracte în sumă totală de 209,9 mii lei, fără desfăşurarea procedurii de achiziţii. De la 2 agenţi economici diferiţi au fost procurate fără organizarea concursului 2 automobile Volkswagen, în valoare de 106,1 mii lei şi, respectiv, 179,5 mii lei. În total, au fost divizate procurări, cu evitarea procedurii de efectuare a achiziţiilor, în sumă totală de 1633,9 mii lei, fiind încheiate contracte a căror sumă nu depăşea 180,0 mii lei.

Conform reglementărilor interne, anunţurile pentru achiziţiile ce depăşeau suma de 360,0 mii lei, inclusiv TVA, urmau a fi publicate pe site-ul oficial al întreprinderii şi în alte surse informaţionale care publică actele oficiale³¹. De facto, astfel de procurări, efectuate în sumă de 19792,6 mii lei, n-au fost publicate pe site-ul oficial al întreprinderii.

Auditul a constatat că, în unele cazuri, procedura de achiziţii a fost iniţiată cînd de la agentul economic desemnat drept cîştigător marea majoritate a bunurilor deja erau procurate. Astfel, de la un agent economic, în anul 2014, au fost procurate computere, printere, servere în sumă totală de 2587,0 mii lei, inclusiv în sumă de 644,7 mii lei - pînă la iniţierea procedurii de achiziţii, efectuată la 31.10.2014, şi în sumă de 1942,4 mii lei – după ofertele de preţuri. Analogic, de la alt agent economic, pînă la iniţierea procedurii de achiziţii, au fost procurate piese de schimb auto în sumă de 860,8 mii lei, iar după iniţierea procedurii de achiziţii – în sumă de 236,7 mii lei. Achiziţia propriu-zisă a plicurilor în sumă de 51,2 mii euro (1071,4 mii lei) de la un agent economic s-a efectuat anterior evaluării ofertelor, declarării acesteia ca învingător şi semnării contractului. În total, de la 7 agenţi economici au fost procurate bunuri, pînă la iniţierea achiziţiei, în sumă de 2912,9 mii lei, iar după iniţierea procedurii de achiziţii - în sumă de 4166,5 mii lei. Asemenea cazuri au avut loc datorită faptului că responsabilii de la Î.S. “Poşta Moldovei”, fără a ţine cont de modificările efectuate în legislaţie, au confirmat procurarea bunurilor de la agenţii economici pe care i-au avut ca parteneri pe parcursul anilor precedenţi.

Auditul relevă planificarea incompletă a valorii estimative a unor contracte de achiziţii, nefiind estimate valorile achiziţiilor efectuate. Astfel, în planul de achiziţii pe anul 2014 n-au fost incluse un şir de bunuri şi servicii, inclusiv procurările de combustibil, piese de schimb şi servicii de reparaţie a automobilelor, servicii de pază, birotică etc. În total, cheltuielile efective realizate pe parcursul anului 2014 depăşesc cheltuielile planificate cu 26257,5 mii lei, majoritatea acestora fiind condiţionate de nemodificarea planului de achiziţii, odată cu modificarea bugetului entităţii.

Testele în detaliu asupra unui eşantion reprezentativ (de 89% din valoarea totală a achiziţiilor) au identificat ineficienţa activităţilor de control şi de monitorizare a contractelor în procesul de achiziţii. În unele cazuri, mărfurile /serviciile contractate şi achitate n-au fost livrate. Astfel, pentru confecţionarea a 5 gherete, Î.S. “Poşta Moldovei”, conform contractului, a achitat în avans, la momentul contractării (aprilie 2014) unei firme, suma de 240,5 mii lei. Deşi firma urma să livreze gheretele timp de 30 zile după efectuarea plăţii în avans, aceasta nu şi-a onorat obligaţiunile nici după un an de la primirea mijloacelor financiare.

Verificările auditului denotă unele neconformităţi şi la modul de documentare a procesului de recepţionare a lucrărilor/serviciilor prevăzute de contract. Astfel, la 01.03.2014, a fost încheiat un contract cu un agent economic, care se obliga se ofere diferită consultanţă în domeniul economico-financiar şi juridic pentru o recompensă bănească lunară de 30,0 mii lei. Deşi în contract erau specificate serviciile care urmau a fi executate, în actele de predare a lucrărilor se indicau doar “servicii de consultanţă”, fără specificarea lor. Ţinîndu-se cont de faptul că recompensa deja era prevăzută de contract, actele de primire-predare prezentau doar o formalitate. În aceste scopuri, agentului economic i-au fost achitate mijloace în sumă de 270,0 mii lei.

Verificările auditului au relevat la această întreprindere şi alte lacune şi neregularităţi în procesul de planificare şi efectuare a achiziţiilor, acestea exprimîndu-se prin: neelaborarea şi nepublicarea anunţului privind desfăşurarea procedurilor de achiziţii; nerespectarea cadrului normativ ce ţine de stabilirea atribuţiilor grupului de lucru şi a funcţiilor fiecărui membru al grupului. De asemenea, s-a constatat nerespectarea actelor normative ce ţin de întocmirea dosarelor aferente procedurilor de achiziţii după încheierea contractelor de achiziţii; nerespectarea prevederilor legale referitor la semnarea de către membrii grupului de lucru pentru achiziţii a declaraţiilor de confidenţialitate şi imparţialitate şi nepublicarea anunţurilor de atribuire a contractelor de achiziţii, neînregistrarea în Registru a ofertelor operatorilor economici la momentul depunerii lor. Totodată, la depunerea ofertelor prin Cancelarie, ofertantului nu i se eliberează recipisă privind confirmarea depunerii, nu în toate cazurile este indicată ora depunerii, precum şi lipseşte semnătura ofertantului în Registrul ofertelor. Au fost acceptate la concurs plicuri nesigilate, nesemnate de către ofertanţi. Aceste cazuri pot denatura, dar şi compromite, tot procesul de achiziţii.

_________________________

²⁹ Art.6 alin.(1), pct.c) din Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.04.1996.

³⁰ Art.12 din Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994.

³¹ Pct.8.6.1. din Regulamentul cu privire la procedura de realizare a achiziţiilor de mărfuri şi servicii pentru necesităţile Î.S. “Poşta Moldovei”, aprobat prin Ordinul directorului nr.58 din 06.03.2014.

Nota nr.4: Pe parcursul auditului Î.S. “Poşta Moldovei” a întocmit Planul anual de achiziţii, Registrul ofertelor şi dosarelor, a stabilit funcţiile grupului de lucru şi documentaţia-standard etc. La 14.07.2015, conform facturii fiscale nr.1537905, Î.S. “Poşta Moldovei” a primit 5 gherete contractate.

Deşi Regulamentul privind achiziţionarea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor elaborat de către Î.S. “Radiocomunicaţii” şi aprobat prin decizia Consiliului de administraţie este conform legislaţiei naţionale privind domeniul achiziţiilor publice, acesta n-a fost respectat de grupul de lucru şi de conducerea instituţiei. Administratorul acestei întreprinderi, nerespectînd prevederile legislaţiei³², n-a asigurat întocmai principiul transparenţei procedurilor de achiziţie a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor destinate atît acoperirii necesităţilor, cît şi asigurării bazei tehnico-materiale şi formării programului de producţie al întreprinderii. Astfel, n-a fost elaborat un plan bine determinat privind desfăşurarea achiziţiilor, nu s-a asigurat calcularea valorii estimative a bunurilor şi serviciilor necesare pentru satisfacerea cerinţelor sale, n-a fost publicat anunţul de intenţie, n-a fost întocmit dosarul achiziţiilor. Fără desfăşurarea procedurii de achiziţie, de la 2 agenţi economici au fost procurate bunuri în sumă de 626,8 mii lei şi, respectiv, de 258,7 mii lei. Analogic, fără desfăşurarea procedurii de achiziţie, în baza deciziei Consiliului de administraţie, au fost contractate servicii de audit în sumă de 115,0 mii lei. Tot fără desfăşurarea procedurilor de achiziţii, a încheiat cu un agent economic contractul cu privire la acordarea serviciilor juridice. Conform contractului, acesta a reprezentat în instanţa de judecată interesele întreprinderii apărute într-un litigiu, achitîndu-i-se, în condiţiile contractului, 235,9 mii lei, cheltuielile respective nefiind prevăzute în devizul de cheltuieli aprobat de Consiliul de administraţie.

Verificările auditului atestă, la această entitate, şi divizarea unor achiziţii. Astfel, pentru serviciile de reparaţie, au fost încheiate cu una şi aceeaşi companie 3 contracte în sumă totală de 761,7 mii lei, prin licitaţie (483,7 mii lei), cererea ofertei de preţuri (201,2 mii lei) şi prin încheierea contractelor de valoare mică (76,8 mii lei).

Verificările auditului la Î.S. “DPP” relevă că n-a fost respectat propriul Regulament privind achiziţionarea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor³³, fiind achiziţionate bunuri şi servicii în sumă totală de 184,8 mii lei, fără desfăşurarea procedurii de achiziţii şi fără încheierea contractelor de achiziţii. Totodată, la achiziţionarea îmbrăcămintei în sumă de 202,7 mii lei şi a încălţămintei în sumă de 138,3 mii lei, s-a aplicat procedura de achiziţie dintr-o singură sursă, deşi urma să se aplice achiziţia prin licitaţie, care, potrivit explicaţiilor entităţii, a rezultat din specificul achiziţiei. Tot la această întreprindere nu s-a asigurat înlocuirea membrilor grupului de lucru care absentează în cadrul şedinţelor; nu s-au publicat invitaţiile de participare; în cadrul unor proceduri de achiziţii membrii grupului de lucru n-au semnat declaraţiile de confidenţialitate şi imparţialitate; n-au fost înregistrate ofertele prezentate de operatorii economici, astfel nefiind asigurată transparenţa procedurilor de achiziţii efectuate şi fiind generat riscul conflictelor de interese prin favorizarea unor ofertanţi.

Î.S. “CNFR”, evitînd organizarea licitaţiei, a achiziţionat, prin cererea ofertelor de preţuri, de la 2 agenţi economici, în baza a 4 contracte, 4 autoturisme în valoare totală de 1071,3 mii lei. Totodată, fără organizarea procedurilor de achiziţii, a fost procurat combustibil (benzină, motorină şi gaz) în sumă totală de 369,4 mii lei, în baza unui contract în care nu era stabilită valoarea contractuală.

Concluzii: Se atestă lipsa unor proceduri de control intern aferente procesului de achiziţii, ceea ce condiţionează ineficienţa activităţilor de control şi de monitorizare a contractelor în procesul de achiziţii, unele neconformităţi în procesul de planificare şi efectuare a achiziţiilor, cauzate de reglementarea neadecvată a domeniului achiziţiilor, de exercitarea superficială a atribuţiilor de către membrii grupurilor de lucru, astfel majorîndu-se riscul de denaturare a procesului de achiziţii.

Recomandări conducerii întreprinderilor de stat:

6. Să instituie proceduri de control intern aferente procesului de achiziţii, în vederea asigurării conformităţii achiziţiilor efectuate şi remedierii tuturor deficienţelor constatate de audit.

Recomandări conducerii MTIC:

7. Să consolideze sistemul de administrare în ce priveşte achiziţiile de mărfuri si servicii de către întreprinderile de stat, pentru asigurarea unei transparenţe maxime, inclusiv elaborarea unui regulament-tip privind achiziţiile, racordat cu prevederile legale privind achiziţiile, şi instruirea membrilor grupurilor de lucru din cadrul întreprinderilor de stat privind desfăşurarea procedurilor de achiziţii conform cadrului legal naţional.

3.6. Întreprinderile de stat în care MTIC exercită funcţia de fondator au admis unele neregularităţi la gestionarea patrimoniului de stat

Conform datelor bilanţului contabil generalizat, valoarea totală de bilanţ a activelor întreprinderilor de stat constituie 1021,0 mil.lei, majorîndu-se în perioada de gestiune cu 107,4 mil. lei. În structura activelor, ponderea cea mai mare o deţin activele pe termen lung – circa 50,2 %, iar activele curente – 49,8 %. Mijloacele fixe constituie 720,7 mil. lei, sau 70,6% din totalul activelor.

Verificările auditului în cadrul Î.S. “Poşta Moldovei” au relevat că aparatul central al întreprinderii şi unele Centre de poştă, nerespectînd prevederile cadrului legal³⁴, nu au asigurat reflectarea cantitativă şi valorică în evidenţa contabilă a unor imobile. Astfel, 21 de Centre de poştă raionale n-au reflectat în evidenţa contabilă 56 de clădiri cu suprafaţa totală de 3908,3 m², în sumă de 3899,0 mii lei.

Nerespectînd prevederile legale³⁵, 3 Centre de poştă raionale n-au grevat drepturile patrimoniale asupra 7 clădiri şi încăperi amplasate pe suprafaţa de 1012 m², în sumă de 2013,4 mii lei.

Cu abateri de la cadrul legal³⁶, n-au fost înregistrate în evidenţa contabilă şi nici la OCT 247 de terenuri cu suprafaţa totală de 14,4 ha, în sumă de 286,0 mii lei, la preţul normativ al pămîntului.

Din evidenţa contabilă nu sînt excluse unele imobile care nu-i aparţin. Astfel, căminul situat în or. Orhei, str.V. Lupu, fiind înstrăinat la 18.02.2005, pînă la momentul actual nu este exclus din evidenţa contabilă.

Auditul a constatat divergenţe în raportarea la nivel central a patrimoniului gestionat. Conform pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr.675 din 06.06.2008³⁷, autorităţile publice prezintă Agenţiei Proprietăţii Publice, subordonată Ministerului Economiei, o dată pe an, pînă la 15 aprilie, dările de seamă privind patrimoniul public aflat în administrarea acestora, modalităţile şi rezultatele utilizării lui, potrivit situaţiei de la 1 ianuarie a fiecărui an. Totodată, conform Regulamentului cu privire la Registrul patrimoniului public, aprobat prin Hotărîrea Guvernului menţionată, autorităţile publice sînt obligate să asigure autenticitatea datelor prezentate pentru înregistrare şi actualizarea acestora în modul stabilit de legislaţie. Verificările efectuate de audit au relevat că darea de seamă prezentată Agenţiei Proprietăţii Publice de către Î.S. “Poşta Moldovei”, pe unele poziţii, nu este veridică. Astfel, la includerea unor imobile în dările de seamă nu s-a ţinut cont de cota-parte care îi aparţine în aceste imobile, fiind inclusă suprafaţa totală a imobilului. Astfel, în darea de seamă prezentată Agenţiei Proprietăţii Publice, la situaţia din 01.01.2014, a fost inclusă suprafaţa totală a Centrului de poştă Comrat – de 838,2 m², fără a se ţine cont de faptul că Î.S. “Poşta Moldovei” deţine în acest imobil cota de 4/5, ce constituie 670,5 m². Analogic, în darea de seamă a fost inclusă suprafaţa totală a clădirii administrative a Centrului de poştă Hînceşti – 707,45 m², deşi în acest imobil entitatea deţine o cotă de 31,6%, ce constituie 208,2 m².

___________________________

³² Art.8 lit.i¹) şi lit.i²) din Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994.

³³ Regulamentul privind achiziţionarea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor, aprobat de Consiliul de administraţie al Î.S. “DPP” prin procesul-verbal nr.1 din 07.02.2014, elaborat în baza art.8 lit.i¹ şi lit.i² din Legea cu privire la întreprinderea de stat.nr.146-XIII din 16.06.1994.

³⁴ Art.17 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

³⁵ Art.4 alin.(1), alin.(2), alin.(3) lit.a) şi lit.b), art.5 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998; art.5 alin.(4), lit.b) din Legea cu privire la activitatea de evaluare nr.989-XV din 18.04.2002.

³⁶ Art.17 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007; art.4 alin.(1), alin.(2), alin.(3) lit.a) şi lit.b), art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998; art.5 alin.(4), lit.b) din Legea cu privire la activitatea de evaluare nr.989-XV din 18.04.2002.

³⁷ Hotărîrea Guvernului nr.675 din 06.06.2008 “Cu privire la Registrul patrimoniului public”.

În unele cazuri, suprafaţa la sol a unor imobile, indicată în dările de seamă prezentate APP, nu corespunde datelor înregistrate la OCT. Spre exemplu, în darea de seamă, suprafaţa clădirii administrative a Centrului de poştă Cahul este indicată în mărime de 984,1 m², dar potrivit datelor OCT, aceasta constituie 2826,6 m², cu o diferenţă de 1842,5 m². Analogic, suprafaţa clădirii administrative a Direcţiei de poştă Chişinău este indicată în darea de seamă în mărime de 1382,3 m², pe cînd la OCT acest imobil este înregistrat cu suprafaţa de 1068,8 m².

Unele contracte de locaţiune şi comodat a încăperilor în care sînt amplasate oficiile poştale pe o perioadă mai mare de trei ani nu sînt înregistrate la OCT, ceea ce nu corespunde prevederilor legale³⁸. Astfel, n-a fost înregistrat la OCT contractul de locaţiune încheiat la 04.08.2014 cu Consiliul raional Taraclia privind transmiterea în posesie şi folosinţă temporară pe un termen nedeterminat (dar nu mai puţin de 10 ani), cu plată, a încăperilor cu suprafaţa de 47,24 m², în vederea amplasării Oficiului poştal nr.1 al Centrului de poştă Taraclia. În mod analogic, n-au fost înregistrate la OCT şi contractele încheiate între Centrele de poştă şi AAPL ale s.Fîrlădeni (raionul Căuşeni) – pe un termen de 15 ani; s.Dubăsarii Vechi (raionul Criuleni) – 10 ani (01.01.2013 – 01.01.2023); s.Ţarigrad (raionul Drochia) – 10 ani (08.09.2012 - 07.09.2022) etc.

Auditul atestă necorespunderea, în unele cazuri, a suprafeţei sau a valorii unor bunuri imobile aflate în gestiunea aparatului central al întreprinderii şi a unor Centre de poştă, cu valoarea estimată de organele cadastrale, fapt ce generează riscul de raportare neveridică a datelor privind patrimoniul entităţilor.

Verificările auditului au relevat divergenţe între numărul imobilelor înregistrate în evidenţa contabilă şi numărul acestora din Listele bunurilor imobile proprietate a statului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005³⁹. Astfel, conform Anexei nr.6 la Hotărîrea menţionată, în Lista bunurilor imobile proprietate a statului, aflate în administrarea Î.S. “Poşta Moldovei”, sînt indicate 326 de imobile, iar conform datelor evidenţei contabile la începutul anului de gestiune – 546 de obiecte imobile.

Auditul a constatat că, la încheierea contractului cu administratorii întreprinderilor de stat, MTIC n-a transmis bunurile către administrator în baza contractului (acordului) încheiat cu acesta, astfel nerespectînd prevederile legale.⁴⁰ La contractul pentru transmiterea proprietăţii de stat în gestiune operativă, încheiat la 13.02.2014 între fondator (MTIC) şi administratorul întreprinderii, lipseşte Lista privind componenţa şi valoarea proprietăţii de stat transmisă în gestiune, deşi urma a fi anexată, astfel nefiind respectat pct.1.2. din contract şi art.6 (2), lit.f) din Legea cu privire la întreprinderea de stat.

Nota nr.5: Potrivit informaţiei prezentate pe parcursul misiunii de audit, Centrele de poşta Briceni, Criuleni, Drochia şi Cahul au înregistrat la organul cadastral 13, 2, 1 şi, respectiv, 1 imobile gestionate, cu suprafaţa totală de 1315,1 m², 242,0 m², 118,8 m² şi, respectiv, 81,5 m².

Imobilul în care are sediul şi MTIC este gestionat de către Î.S. “PEC”. Conform prevederilor legale⁴¹, întreprinderea menţionată urma să supună înregistrării obligatorii în Registrul bunurilor imobile, precum şi în evidenţa contabilă încăperile şi terenurile aferente transmise în gestiunea sa, conform cadrului legislativ⁴².

Verificările efectuate de audit au relevat că 26 de încăperi (birouri) cu suprafaţa totală de 695,1 m², utilizate de minister şi administrate de către Î.S. “PEC”, din imobilul situat pe bd Ştefan cel Mare şi Sfînt 134, n-au fost înregistrate la OCT. Nu s-au înregistrat la OCT nici încăperile în care activează “Centrul moldo-coreean”, cu suprafaţa de 371,1 m².

Contrar prevederilor actelor normative⁴³, unele imobile înregistrate la OCT nu se regăsesc în evidenţa contabilă a întreprinderii. Astfel, la OCT, după Î.S. “PEC” sînt înregistrate 2 garaje situate pe bd Ştefan cel Mare şi Sfînt 134, cu suprafaţa de 26,6 m² şi, respectiv, 38,8 m², care nu sînt înregistrate în evidenţa contabilă a instituţiei. După cum afirmă responsabilii, acest caz se datorează faptului că imobilele respective au fost demolate în anii anteriori fără autorizaţie de desfiinţare. Auditul denotă că acest fapt nu se încadrează în prevederile legale⁴⁴. Pe parcursul anului 2014, n-au fost înregistrate în evidenţa contabilă şi la OCT alte 2 garaje situate pe aceeaşi adresă.

Verificările auditului în cadrul Î.S. “MoldData” au relevat că, la numirea în funcţie a administratorului, ca şi la celelalte întreprinderi, patrimoniul a fost transmis acestuia fără a fi efectuată inventarierea generală a patrimoniului de stat conform prevederilor legale⁴⁵. La contractul încheiat între fondatorul (MTIC) şi administratorul întreprinderii lipseşte Lista privind componenţa şi valoarea proprietăţii de stat transmisă în gestiune, care urma a fi anexată, astfel nefiind respectat pct.1.2. din contract şi art.6 (2), lit.f) din Legea cu privire la întreprinderea de stat.

Conform Statutului Î.S. “MoldData”, precum şi extrasului din Registrul bunurilor imobile, întreprinderea gestionează un teren aferent imobilelor cu suprafaţa de 0,106 ha. Potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile, valoarea estimată a terenului constituie 3,1 mil.lei. Se relevă că, cu derogare de la art.17 alin.(1) din Legea contabilităţii, întreprinderea n-a reflectat în evidenţă şi în Raportul financiar pe anul 2013 acest teren, după cum prevede şi SNC nr.5.

____________________________

³⁸ Art.43 alin.(1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998.

³⁹ Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 “Cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului şi la transmiterea unor bunuri imobile”.

⁴⁰ Art.6 (2) lit.f) din Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994.

⁴¹ Art.4 alin.(1), alin.(2), alin.(3) lit.a) şi lit.b), art.5 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998; art.17 alin.(1) şi alin.(4) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

⁴² Art.42 alin.(1) şi alin.(2) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998.

⁴³ Art.17 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

⁴⁴ Art.17-20 din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie nr.163 din 09.07.2010.

⁴⁵ Pct.6, lit.d) din Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.60 din 29.05..2012.

Verificările auditului la Î.S. “Radiocomunicaţii” au relevat că conducerea întreprinderii, nerespectînd cadrul legal⁴⁶, n-a asigurat reflectarea cantitativă şi valorică în evidenţa contabilă a 63 de terenuri, inclusiv 8 terenuri cu suprafaţa de 20,9 ha, evaluate la suma de 20533,7 mii lei, şi 55 de terenuri neevaluate.

Cu abateri de la prevederile legale⁴⁷, 27 de terenuri cu suprafaţa totală de 72,8 ha şi 10 construcţii auxiliare cu suprafaţa totală de 940,2 m² şi valoarea de bilanţ de 801,2 mii lei nu sînt evaluate şi înregistrate la organele cadastrale.

Î.S. “CRIS “Registru” n-a asigurat înregistrarea la OCT a 9 terenuri cu suprafaţa totală de 2,2 ha. Contrar prevederilor actelor normative⁴⁸, garajul din or.Bălţi, str.V.Alecsandri 8, cu suprafaţa de 88,1 m², nu a fost luat la evidenţa contabilă. Verificările auditului denotă că, odată cu schimbarea proprietarului, nu s-au efectuat modificările respective în Registrul bunurilor imobile. Astfel, încăperea din or.Făleşti cu suprafaţa de 201,9 m² este reflectată în evidenţa contabilă a Î.S. “CRIS “Registru”. La OCT această încăpere este înregistrată după Departamentul Tehnologii Informaţionale.

Verificările auditului asupra conformităţii gestionării patrimoniului la Î.S. “DPP” au relevat că nu s-a asigurat reflectarea cantitativă şi valorică în evidenţa contabilă a terenului cu suprafaţa de 0,3272 ha, aferent imobilului⁴⁹, din cauza controlului insuficient din partea factorilor de decizie, care n-au ţinut cont de faptul că titlul de autentificare a dreptului deţinătorului asupra terenului menţionat a fost înregistrat la OCT la 11.03.2014.

___________________________

⁴⁶ Art 17 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

⁴⁷ Art.4 alin.(1), alin.(2), alin.(3) lit.a) şi lit.b), art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998; art.5 alin.(4) lit.b) din Legea cu privire la activitatea de evaluare nr.989-XV din 18.04.2002.

⁴⁸ Art.17 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007, SNC nr.16 “Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”.

⁴⁹ Art.17 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007, pct.15 din SNC nr.16 “Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”.

Nota nr.6: Pe parcursul auditului:

• MTIC a înaintat propuneri de modificare a Anexei nr.6 la Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005.

• Î.S.“Poşta Moldovei”a iniţiat procedura de înregistrare la OCT a contractelor de locaţiune şi comodat încheiate pe un termen mai mare de 3 ani şi a grevat drepturile patrimoniale asupra 13 clădiri.

• Î.S “CRIS“Registru” a înregistrat la OCT 5 terenuri cu suprafaţa totală de 0,968 ha.

• Î.S. “Pentru Exploatarea Clădirilor” a evaluat şi a reflectat în evidenţa contabilă terenul aferent imobilului amplasat în or. Vatra.

• Î.S.“MoldData” a grevat drepturile patrimoniale asupra terenului cu suprafaţa de 0,1067 ha.

Concluzii: Managementul financiar şi sistemul de control intern existent în cadrul întreprinderilor de stat în care MTIC exercită funcţia de fondator au determinat neconformitatea evidenţei patrimoniului gestionat în condiţii de neînregistrare integrală în evidenţa contabilă şi la organele cadastrale, de prezenţă a unor divergenţe între datele reflectate în evidenţa contabilă, cele înregistrate la organele cadastrale, datele prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 şi situaţia reală. Managementul Consiliilor de administraţie ale entităţilor auditate nu în toate cazurile a asigurat o gestionare conformă a patrimoniului public, prin prisma atribuţiilor delegate, fiind admise nereguli şi erori.

Situaţia menţionată se datorează controlului intern insuficient constatat la entităţi, neasigurării din partea responsabililor a realizării obligaţiunilor lor funcţionale, neinventarierii în modul stabilit a bunurilor imobile, precum şi neefectuării verificărilor reciproce cu organele cadastrale, astfel generînd riscul neasigurării integrităţii imobilelor.

Recomandări Î.S. “Poşta Moldovei”, Î.S. “Radiocomunicaţii”, Î.S. “PEC”, Î.S. “MoldData”, Î.S. “DPP” şi Î.S. “CRIS“Registru”:

8. Să asigure înregistrarea în evidenţa contabilă a tuturor clădirilor şi terenurilor aferente şi documentarea drepturilor patrimoniale la organul cadastral.

Recomandări conducerii MTIC:

9. Să responsabilizeze administratorii şi membrii Consiliilor de administraţie, pentru o mai bună gestionare a patrimoniului de stat din cadrul întreprinderilor de stat în care exercită funcţia de fondator.

3.7. Auditul relevă situaţii problematice la darea/luarea în locaţiune a imobilelor

La Î.S.“PEC”, în unele cazuri, cuantumul minim al chiriei n-a fost calculat conform cadrului legal⁵⁰. Astfel, pentru închirierea suprafeţei de 55 m² în centrul oraşului, unui agent economic i-a fost stabilită plata chiriei pentru 1m² în sumă de 642,45 lei, comparativ cu 755,0 lei, conform Legii bugetului de stat pe anul 2014, astfel ratînd venituri în sumă de 74,3 mii lei. Analogic, a fost achitată plata pentru locaţiunea încă a 4 încăperi, fiind ratate venituri în sumă de circa 364,0 mii lei, fapt condiţionat de nemodificarea contractelor încheiate în anii anteriori (1998-2013), nefiind stabilit prin acorduri adiţionale cuantumul chiriei, conform legii bugetare anuale. Totodată, entitatea a stabilit mărimea minimă a coeficientului de piaţă fără a ţine cont de prevederile legislative⁵¹, care prevăd că la stabilirea acestui coeficient trebuie să se ţină cont de caracteristicile teritorial-economice ale zonei şi de alte criterii calitative, necuprinse în coeficienţii aplicaţi la calculul chiriei încăperilor.

Auditul a relevat unele deficienţe ce ţin de darea în locaţiune cu o ulterioară vînzare a unor obiecte. Astfel, prevederile Regulamentului cu privire la privatizarea spaţiilor nelocuibile date în locaţiune⁵², care stabileşte dreptul locatarilor de a cumpăra încăperile luate în locaţiune în lipsa desfăşurării licitaţiilor “cu strigare” şi a concursurilor comerciale sau investiţionale, contravin principiilor prevăzute de cadrul legal⁵³ în domeniul deetatizării proprietăţii publice, unii locatari preluînd în locaţiune spaţii doar în scopul de a le privatiza ulterior la preţuri simbolice. Mai mult decît atît, Regulamentul menţionat stabileşte modul de vînzare-cumpărare a încăperilor nelocuibile proprietate publică date în locaţiune, neincluse în Lista bunurilor supuse privatizării, dar nu prevede termenul de locaţiune după care s-ar putea vinde imobilul respectiv, fapt ce permite agenţilor economici să privatizeze /cumpere imobilele fără nici un fel de licitaţie, chiar şi după o zi de locaţiune.

În acest sens, exemplificăm modul în care au fost comercializate unele încăperi la Î.S. “PEC”. Astfel, din data de 18.10.2002, încăperea cu suprafaţa de 130,4 m² din clădirea administrativă de pe bd Ştefan cel Mare şi Sfînt 134 a fost utilizată de către un agent economic conform contractului de locaţiune încheiat cu gestionarul acestui imobil – Î.S. “PEC”, care anual obţinea venituri de circa 1159,5 mii lei. La 15.10.2014, Î.S “PEC” a reziliat unilateral contractul de locaţiune cu acest agent economic, motivînd prin faptul că termenul oricărui contract de locaţiune nu poate depăşi un an de zile. Cu acordul MTIC şi în baza negocierilor directe ale comisiei, constituită din reprezentantul Î.S. “PEC” şi al ministerului, încăperile respective au fost transmise în arendă altui agent economic, care, după 20 de zile, a cumpărat imobilul respectiv contra sumei de 2670,0 mii lei, în baza prevederilor Regulamentului cu privire la modul de privatizare a încăperilor nelocuibile date în locaţiune⁵⁴. Astfel, tranzacţiile menţionate au lipsit Î.S. “PEC” de veniturile anuale, acestea fiind cedate agentului economic privat.

____________________________

⁵⁰ Anexa nr.7 la Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23.12.2013; pct.18 din Regulamentul cu privire la modul de dare în locaţiune a activelor neutilizate, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008.

⁵¹ Anexa nr.7 la Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23.12.2013.

⁵² Pct.5 din Regulamentul cu privire la modul de privatizare a încăperilor nelocuibile date în locaţiune, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.468 din 25.03.2008.

⁵³ Art.3 alin.(4) din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr.121-XVI din 04.05.2007.

⁵⁴ Regulamentul cu privire la privatizarea încăperilor nelocuibile date în locaţiune, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.468 din 25.03.2008.

Conform prevederilor art.25 din Legea nr.463-XIII din 18.05.1995, AAPL acordă sprijin Î.S. “Poşta Moldovei” prin asigurarea spaţiilor necesare desfăşurării serviciilor poştale. Verificările auditului denotă că unele AAPL nu acordă un astfel de sprijin, dar au stabilit Î.S. “Poşta Moldovei”, pentru folosirea încăperilor în care sînt amplasate oficiile poştale, un cuantum al chiriei anuale. Astfel, în anul 2014, Î.S. “Poşta Moldovei”, în baza a 27 de contracte de locaţiune, a închiriat spaţii cu suprafaţa totală de 2295,7 m², în sumă totală de 648,6 mii lei, inclusiv 6 contracte de locaţiune au fost încheiate cu AAPL (consiliile raionale sau primăriile localităţilor), pentru folosirea spaţiilor cu suprafaţa de 94,6 m² , în sumă totală de 15,5 mii lei.

În alte cazuri, Î.S. “Poşta Moldovei” a primit în folosinţă, în baza contractelor de comodat încheiate cu AAPL, pe un termen de la 3 pînă la 10 ani, spaţii cu suprafaţa totală de 931,9 m².

Examinările auditului au relevat că întreprinderea nu dispune de date exacte privind modul sau temeiul (spaţii proprii, contract de locaţiune sau comodat) potrivit cărora sînt utilizate spaţiile unor oficii poştale. Astfel, din 1146 de oficii poştale, în încăperi proprii (înregistrate la OCT şi în evidenţa contabilă) sînt amplasate 505 oficii, în baza contractelor de locaţiune, cu achitarea chiriei – 125, şi în baza contractelor de comodat – 145 de oficii poştale. Referitor la 371 de oficii poştale, auditului nu i-au fost prezentate documentele justificative (contractele de locaţiune sau comodat) privind încăperile în care acestea sînt amplasate.

În viziunea auditului, situaţia dată s-a creat datorită omisiunii în legislaţie a unor reglementări clare privind condiţiile şi modul de acordare a spaţiilor pentru amplasarea oficiilor poştale. Astfel, art.25 din Legea nr.463-XIII din 18.05.1995 prevede acordarea sprijinului, dar fără a se specifica modul de acordare a acestui sprijin (cu plată sau fără). Totodată, contractele de comodat încheiate în anii anteriori privind transmiterea în folosinţă fără plata pentru chirie a încăperilor pentru amplasarea oficiilor poştale n-au fost revizuite un timp îndelungat. Cele menţionate provoacă, în unele cazuri, litigii în instanţele judiciare, cu pierderea unor terenuri sau încăperi. Ca exemplu poate servi decizia Consiliului com.Ţibirica, raionul Călărăşi, recunoscută de instanţa de judecată, prin care s-a cerut plata pentru folosirea, în perioada anilor 2008-2011, a terenului cu suprafaţa de 0,0817 ha, pe care este amplasat imobilul Î.S. “Poşta Moldovei”. Prin urmare, pentru folosirea terenului respectiv, a fost stabilită plata arendei în sumă totală de 4,7 mii lei. În alt caz, instanţa de judecată nu i-a recunoscut Î.S.“Poşta Moldovei” dreptul de proprietate asupra imobilulu cu suprafaţa de 90,2 m², pe care este amplasat oficiul poştal Otaci, r-nul Căuşeni.

Verificările auditului asupra modului de transmitere în locaţiune a spaţiilor au relevat că Î.S. “Poşta Moldovei” a transmis în anul 2014 diferitor persoane juridice şi fizice spaţii cu suprafaţa totală de 4719 m², în baza a 118 contracte de locaţiune. Cuantumul chiriei (fără serviciile comunale şi taxa pe valoarea adăugată) a fost stabilit în sumă totală de 2490,2 mii lei. Preponderent spaţiile au fost transmise S.A. “Moldtelecom” şi BCA “Banca de Economii”. Deşi cuantumul chiriei anuale a fost stabilit în limita normelor legale, coeficientul de piaţă (K₄) s-a stabilit la nivel minim, inclusiv pe spaţiile auxiliare şi tehnice, precum şi indiferent de condiţiile de amplasare si de amenajare tehnică. În alt caz, la încăperile date în locaţiune la 3 persoane din aceeaşi localitate şi în aceeaşi clădire, coeficientul de piaţă a fost aplicat în mărimi diferite, ţinîndu-se cont de modul în care se exploatează.

Conducerea Î.S. “DPP”, neţinînd cont de prevederile legale⁵⁵, n-a instituit, prin ordin, comisia de negocieri, în componenţa căreia, în mod obligatoriu, urma să fie inclus reprezentantul autorităţii abilitate care desfăşoară negocierile directe. Totodată, în contractul de dare în locaţiune nu s-a specificat modul de selectare a locatarilor.

Concluzii: Managementul neadecvat, atestat în cadrul unor întreprinderi de stat, n-a asigurat respectarea modului de selectare a potenţialilor locatori, definit de actele normative şi de MTIC, precum şi aplicarea regulamentară a procedurii de calcul al cuantumului chiriei. Imperfecţiunile cadrului legal provoacă interpretări contradictorii la etapa aplicării coeficientului de amplasare a încăperilor (k₁), iar normele Regulamentului cu privire la privatizarea spaţiilor nelocuibile date în locaţiune diminuează transparenţa în domeniul deetatizării proprietăţii publice.

Controlul intern insuficient constatat în cadrul Î.S.“Poşta Moldovei” n-a asigurat o evaluare a încăperilor proprii luate în locaţiune şi comodat, astfel generînd riscul majorării cheltuielilor şi înstrăinării neregulamentare a imobilelor care îi aparţin.

Recomandări conducerii MTIC:

10. Pentru prevenirea cazurilor de privatizări ineficiente a patrimoniului de stat, să stabilească, ca măsură obligatorie, evaluarea comparată a beneficiilor rezultate din locaţiunea încăperilor nelocuibile şi privatizate, înainte de adoptarea deciziilor privind privatizarea lor.

Recomandări Î.S. “Poşta Moldovei”:

11. Să efectueze o inventariere totală a încăperilor în care funcţionează oficiile poştale, cu determinarea apartenenţei şi modului de înregistrare a lor.

3.8. La unele întreprinderi se atestă neconformităţi la efectuarea cheltuielilor pentru deplasări în interes de serviciu şi pentru întreţinerea şi exploatarea transportului

Auditul denotă că cheltuielile pentru cazarea a 2 persoane din cadrul Î.S. “Radiocomunicaţii”, delegate la Amsterdam pentru a participa la Conferinţa Internaţională pentru Radiocomunicaţii “IBC 2014”, s-au efectuat prin intermediul unei Agenţii turistice, fiind transferate 22,78 mii lei pentru comercializarea produsului turistic şi trecute la cheltuieli ca plată pentru cazare în hotel. În acest caz, nu s-a ţinut cont de prevederile actelor normative⁵⁶, care prevăd că nu se permite achitarea cheltuielilor pentru locaţiune în hoteluri în baza conturilor comune, fără a fi indicate în acestea numerele camerelor ocupate, perioada aflării, numele celor cazaţi, tipurile cheltuielilor etc.

Verificările auditului asupra cheltuielilor de transport denotă că la Î.S. “Radiocomunicaţii” au fost efectuate cheltuieli în baza foilor de parcurs întocmite neregulamentar, în unele dintre acestea fiind efectuate corectări contrar prevederilor legale. Abateri nesemnificative privind completarea foilor de parcurs au fost constatate şi la Î.S. “PEC”. Astfel, nerespectîndu-se prevederile cadrului normativ⁵⁷, în rubricile “Timp plecare”, “Timp sosire” nu se indică data şi ora plecării din punctul iniţial şi sosirii în punctul final al rutei.

Verificările auditului efectuat la Î.S. “DPP” atestă nerespectarea prevederilor legale⁵⁸ şi a procedurii stabilite de întreprindere la comercializarea activelor neutilizate. Astfel, au fost comercializate 3 unităţi de transport auto (anul producerii - 2001-2004, marca VAZ 21070, 21043, 2113) în valoare totală de 35,7 mii lei, nefiind asigurată transparenţa tranzacţiilor realizate, ca urmare a neorganizării licitaţiei.

La Î.S. “MoldData”, auditul a relevat că normele consumului de combustibil aprobate de către întreprindere pentru autoturismele aflate în gestiunea acesteia nu corespund cadrului regulator. De asemenea, verificările auditului asupra conformităţii decontării combustibilului denotă că în anul 2014 a fost casat combustibil cu 29,9 mii lei mai mult faţă de normele aprobate.

Î.S.“CRIS “Registru” a suportat cheltuieli în sumă totală de 426,5 mii lei pentru transportul utilizat de către aparatul central al MTIC, cheltuieli care nu se încadrează în prevederile legale⁵⁹.

_____________________________

⁵⁵ Art.25 şi art.18 din Regulamentul cu privire la modul de dare în locaţiune a activelor neutilizate, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008.

⁵⁶ Pct.19 alin.(2) din Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.10 din 05.01.2012.

⁵⁷ Pct.6.1. din Instrucţiunea privind completarea şi prelucrarea foii de parcurs pentru autoturisme, aprobată prin Ordinul Departamentului Analize Statistice şi Sociologice al RM nr.108 din 17.12.1998.

⁵⁸ Hotărîrea Guvernului nr.480 din 28.03.2008 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de determinare şi comercializare a activelor neutilizate ale întreprinderilor.

⁵⁹ Art.6 (4) din Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994.

Concluzii: În lipsa unei bune funcţionări a managementului financiar şi a controlului intern, au fost admise unele erori la achitarea cheltuielilor pentru deplasări în interes de serviciu, inclusiv la Î.S.“Radiocomunicaţii” – prin nedocumentarea în modul stabilit a procesului. Totodată, Î.S. “MoldData” a admis supracheltuieli la întreţinerea transportului în sumă de 29,9 mii lei, Î.S.“PEC” şi Î.S.“Radiocomunicaţii” – la documentarea cheltuielilor de transport, iar Î.S.“DPP” – la comercializarea transportului. Imixtiunea fondatorului în activitatea unor întreprinderi a determinat majorarea neregulamentară a cheltuielilor acestora cu 448,0 mii lei.

Recomandări Î.S. “Radiocomunicaţii”, Î.S. “MoldData”, Î.S. “Pentru Exploatarea Clădirilor ”, Î.S. “DPP”:

12. Să instituie proceduri adecvate de control intern ce vizează procesul de calculare şi achitare a plăţilor pentru deplasări în interes de serviciu, precum şi procesul de efectuare a cheltuielilor la întreţinerea transportului şi de documentare a lor, în vederea respectării legislaţiei privind domeniile respective şi evitării cheltuielilor neconforme şi/sau neeficiente.

3.9. Situaţia privind datoriile şi creanţele

În rezultatul executării contractelor încheiate pentru serviciile prestate, creanţele Î.S. “Radiocomunicaţii”, la situaţia din 01.01.2015, au constituit 22785,0 mii lei, fiind în descreştere faţă de începutul anului cu 2055,8 mii lei. Cele mai mari creanţe au fost înregistrate după 4 agenţi economici, care nu şi-au onorat obligaţiunile contractuale. Conform contractelor încheiate, pentru neachitarea avansului în mărime de 80% din suma plăţii lunare în decurs de 15 zile de la termenul stabilit, întreprinderea poate suspenda prestarea serviciilor pînă la achitare şi poate aplica penalitate în mărime de 0,1% din suma datoriei, măsuri care n-au fost întreprinse de către conducerea întreprinderii. Acest fapt a condiţionat formarea datoriilor cu termenul de prescripţie expirat în sumă de 3383,7 mii lei, cu riscul atribuirii lor la cheltuieli, ca şi în alte cazuri deja admise, ţinîndu-se cont de faptul că faţă de agenţii economici care au înregistrat aceste datorii a fost iniţiată procedura de insolvabilitate.

Î.S. “Poşta Moldovei”, la situaţia din 31.12.2014, a înregistrat creanţe în sumă de 72,6 mil.lei (25,3% din suma totală a activelor), sau cu 21,7 mil.lei mai mult faţă de începutul anului. Auditul denotă că creanţele au fost înregistrate ca rezultat al plăţilor efectuate în avans pentru mărfuri, lucrări şi servicii, conform contractelor încheiate, precum şi calculării veniturilor pentru serviciile acordate în luna decembrie.

Examinările auditului au atestat la 3 Centre de poştă creanţe cu termenul de prescripţie expirat în sumă totală de 88,2 mii lei. Nerespectîndu-se prevederile cadrului normativ⁶⁰, n-a fost întocmită Nota informativă, cu indicarea explicaţiilor persoanelor responsabile, iar conducătorul entităţii n-a luat decizia referitor la rezultatele inventarierii privind sumele creanţelor cu termenul de prescripţie expirat.

La 31.12.2014, Î.S.“Poşta Moldovei” a înregistrat datorii în sumă totală de 209,2 mil.lei, sau cu 0,5 mil.lei mai mult faţă de începutul anului.

La situaţia din 31.12.2014, suma totală a datoriilor cu termenul de prescripţie expirat a constituit 1,7 mil.lei, formate începînd cu anul 2003. Pînă la momentul actual, conducerea entităţii n-a întreprins măsuri privind stingerea datoriei respective.

Concluzii: Cît priveşte managementul la Î.S.“Poşta Moldovei” şi Î.S. “Radiocomunicaţii”, se atestă o tendinţă continuă de nerecuperare a creanţelor şi de nelichidare a datoriilor, ca rezultat al măsurilor insuficiente, a căror realizare urma să soluţioneze situaţia în conformitate cu clauzele contractuale, fapt care generează o continuă majorare a creanţelor şi datoriilor.

Recomandări Î.S. “Poşta Moldovei” şi Î.S. “Radiocomunicaţii”:

13. Să întreprindă măsuri prevăzute de cadrul legal şi de contractele încheiate pentru a asigura recuperarea creanţelor şi lichidarea datoriilor, cu elaborarea şi implementarea procedurilor de control intern în acest sens.

3.10. Conformitatea evidenţei contabile

Verificările auditului au relevat că, potrivit situaţiei din 31.12.2014, capitalul de rezervă al Î.S. “MoldData”, prevăzut de statut, a constituit 699,0 mii lei, sau 108,6% din mărimea capitalului social. Astfel, întreprinderea a imobilizat resurse financiare în sumă de circa 570,3 mii lei.

Î.S. “Radiocomunicaţii” n-a modificat statutul, în rezultatul modificărilor efectuate asupra terenurilor, cu 1,34 ha. Întreprinderea, în perioada auditului, a casat, cu acordul MTIC, diferite utilaje în sumă de 18135,4 mii lei - la valoarea iniţială, şi de 212,9 mii lei – la valoarea de bilanţ, acestea conţinînd metale preţioase. Nefiind respectate prevederile actelor normative⁶¹, pînă la momentul actual n-au fost demontate (dezasamblate) elementele ce conţin metale preţioase. Entitatea motivează această situaţie prin faptul că agenţii economici, licenţiaţi în domeniu, nu au acceptat semnarea contractelor privind extragerea metalelor preţioase. Totodată, Serviciul contabil, a înregistrat în evidenţa contabilă valoarea metalelor preţioase în sumă de 93,7 mii lei, în baza paşapoartelor tehnice.

Auditul efectuat la Î.S. “DPP” relevă că nu a fost asigurată, prin intermediul Consiliilor de administraţie, modificarea capitalului social al întreprinderii, potrivit prevederilor legale⁶². Astfel, valoarea capitalului propriu nu reflectă valoarea reală a patrimoniului de stat, inclusă în capitalul social, aceasta fiind micşorată cu 1837,0 mii lei. Verificările asupra respectării regulilor de efectuare a inventarierii denotă că inventarierea anuală s-a desfăşurat în termenele prevăzute, cu asigurarea constituirii comisiei de inventariere, stabilirii termenelor de efectuare a inventarierii şi întocmirii documentaţiei prevăzute de cadrul legal. Totodată, se atestă că n-au fost contabilizate şi supuse inventarierii cardurile valorice privind alimentarea cu produse petroliere, iar nerespectîndu-se actele normativ⁶³, în componenţa comisiei de inventariere a fost inclus un gestionar al bunurilor supuse inventarierii.

Şi la Î.S. “PEC” examinările efectuate de audit asupra conformităţii modului în care s-a efectuat inventarierea au relevat unele abateri de la cadrul normativ⁶⁴. Astfel, comisia de inventariere n-a solicitat întocmirea şi prezentarea de către gestionar a declaraţiei privind locul depozitării şi apartenenţa bunurilor, modul de eliberare a bunurilor, precum şi despre bunurile necontabilizate disponibile. Nerespectîndu-se prevederile actelor normative⁶⁵, n-au fost supuse inventarierii generale toate tipurile de bunuri ale entităţii. Auditul, prin verificarea faptică, a constatat că n-au fost supuse inventarierii, din diferite motive, 11 bunuri necontabilizate (fotolii, safeuri, dulapuri etc.), în valoare de circa 7,0 mii lei. N-au fost contabilizate şi nici supuse inventarierii cardurile valorice privind alimentarea cu produse petroliere. Cu nerespectarea cadrului normativ existent⁶⁶, bunurile materiale transmise MTIC pentru utilizare n-au fost incluse separat în Lista de inventariere a bunurilor transmise temporar unor entităţi. Mai mult decît atît, transmiterea acestor bunuri n-a fost documentată, astfel nerespectîndu-se Legea contabilităţii.⁶⁷ Auditul denotă că entitatea nu s-a conformat prevederilor cadrului normativ⁶⁸, nefiind încheiat cu gestionarul bunurilor materiale contractul de răspundere materială individuală deplină pentru neasigurarea integrităţii valorilor transmise.

_______________________________

⁶⁰ Pct.75 şi pct.78 din Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.60 din 29.05.2012.

⁶¹ Art.19 din Legea privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase nr.282-XV din 22.07.2004; pct.9, pct.16 şi pct.22 din Regulamentul privind evidenţa, colectarea, păstrarea şi prelucrarea resturilor şi deşeurilor ce conţin metale preţioase, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.92 din 20.12.2006.

⁶² Pct.17 din Statutul Î.S. “DPP”.

⁶³ Pct.15 din Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.60 din 29.05.2012.

⁶⁴ Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.60 din 29.05.2012.

⁶⁵ Pct.4 alineatele 1,2,3,4 din Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.60 din 29.05.2012.

⁶⁶ Pct.23 din Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.60 din 29.05.2012.

⁶⁷ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

⁶⁸ Nomenclatorul funcţiilor deţinute şi lucrărilor executate de către salariaţii cu care angajatorul poate încheia contracte scrise cu privire la răspunderea materială individuală deplină pentru neasigurarea integrităţii valorilor transmise, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.449 din 29.04.2004.

La Î.S. “Poşta Moldovei” unele prevederi ale Politicii de contabilitate nu corespund cadrului normativ existent. Astfel, Politica de contabilitate elaborată pentru anul 2014 prevede constituirea unei rezerve speciale în mărime de 2% din valoarea totală a vînzărilor nete⁶⁹, normă stabilită în baza Hotărîrii Guvernului nr.489 din 10.09.1996⁷⁰, care a fost abrogată din 14.01.2000⁷¹. Totodată, unele prevederi ale Politicii de contabilitatre nu sînt aplicate în practică. Astfel, entitatea nu constituie capitalul de rezervă prevăzut de statut, care este destinat acoperirii pierderilor întreprinderii.

_____________________________

⁶⁹ Pct.60 din Politica de contabilitate, aprobată prin Ordinul Directorului general nr.33 din 03.02.2014.

⁷⁰ Hotărîrea Guvernului nr.489 din 10.09.1996 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la formarea şi utilizarea rezervei privind datoriile dubioase”.

⁷¹ Hotărîrea Guvernului nr.31 din 14.01.2000 “Privind completarea şi abrogarea unor hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova”.

Evidenţa contabilă la entitate se realizează prin intermediul diferitor produse/sisteme informaţionale, care sînt elaborate pe platforme diferite, necorelîndu-se între ele, fapt ce nu oferă utilizarea în comun a datelor şi mişcarea lor în cadrul întreprinderii. Astfel, datele privind serviciile prestate, întocmirea rapoartelor financiare, evidenţa mărfurilor etc. sînt prelucrate în 5 programe şi softuri, care dublează informaţia prelucrată şi majorează cheltuielile pentru deservire. Ca rezultat, numai în anul 2014, pentru deservirea celor 4 programe/softuri din cele 5, au fost contractate servicii de deservire, pentru care s-au utilizat mijloace financiare în sumă totală de 670,7 mii lei.

Concluzii: Managementul stabilit la unele întreprinderi de stat nu a asigurat un sistem de control intern eficient, ceea ce a determinat: (i) necorelarea valorii activelor nete, la expirarea anului, cu valoarea capitalului statutar al întreprinderii; (ii) depăşirea normelor de constituire a capitalului de rezervă; (iii) neînregistrarea bunurilor imobile în evidenţa contabilă; (iV) nerespectarea regulilor de efectuare a inventarierii. Cele menţionate sînt o consecinţă a controlului insuficient din partea personalului contabil, care n-a asigurat inventarierea tuturor elementelor de activ şi pasiv, fapt ce afectează corectitudinea rapoartelor financiare şi determină un risc sporit de pierdere a dreptului de proprietate asupra unor bunuri.

Recomandări Consiliului de administraţie al Î.S. “Radiocomunicaţii” şi Î.S. “Detaşamentul de Pază Paramilitară”, în comun cu Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor:

14. Să asigure corelarea valorii patrimoniului de stat inclus în capitalul social cu valoarea activelor nete ale acesteia.

Recomandări Î.S. “MoldData”:

15. Să revadă mărimea capitalului de rezervă în vederea asigurării utilizării eficiente a mijloacelor disponibile.

Recomandări Î.S. “Radiocomunicaţii”, Î.S. “Detaşamentul de Pază Paramilitară”, Î.S.“Pentru Exploatarea Clădirilor” şi Î.S. “Poşta Moldovei”:

16. Să asigure regularitatea efectuării inventarierii tuturor activelor, cu stabilirea existenţei, stării reale şi necesităţii lor în activitatea autorităţii publice şi reflectarea rezultatelor inventarierii în conformitate cu cerinţele legale.

Recomandări Î.S. “Radiocomunicaţii”:

17. Să asigure demontarea elementelor ce conţin metale preţioase, cu extragerea ulterioară a acestora, stabilind persoanele gestionare a întreg procesului.

3.11. Cu privire la executarea Hotărîrilor precedente ale Curţii de Conturi

Verificările auditului denotă că în perioada precedentă auditul a fost efectuat la Î.S.“Poşta Moldovei”. Referitor la implementarea recomandărilor din Raportul de audit aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.14 din 24.03.2011, auditul relevă că, deşi au fost întreprinse anumite acţiuni, unele dintre acestea n-au fost implementate, rămînînd prezente şi în perioada auditată, după cum urmează: nu este definitivată înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile aflate în gestiune; n-a fost pe deplin asigurată conformitatea achiziţionării mărfurilor şi serviciilor, cu evaluarea prealabilă a necesităţilor întreprinderii, şi nici determinată componenţa patrimoniului aflat în administrare.

În acest context şi pentru conformarea Î.S. “Poşta Moldovei” la cerinţele şi recomandările Curţii de Conturi, problemele care persistă au fost abordate în cadrul auditului, fiind înaintate, după caz, recomandările corespunzătoare, sau reiterate.

Concluzii: Deşi conducerea Î.S. “Poşta Moldovei” a întreprins unele acţiuni de remediere a deficienţelor constatate în cadrul auditului precedent, mai persistă unele carenţe, acestea fiind condiţionate, după caz, de insuficienţa măsurilor întreprinse de către factorii de decizie şi/sau de lipsa sistemului de monitorizare asupra executării funcţiilor delegate conform cadrului legal.

Recomandări Î.S. “Poşta Moldovei”:

18. Să întreprindă măsuri concrete în vederea implementării cerinţelor/recomandărilor Curţii de Conturi, pentru asigurarea unui management financiar conform reglementărilor care guvernează întreprinderea, inclusiv a recomandărilor nr.23, nr.48 şi nr.55 din Raportul de audit precedent.

IV. CONCLUZIE GENERALĂ DE AUDIT

În vederea asigurării viabilităţii sectorului TIC în Republica Moldova, întreprinderile de stat în care MTIC exercită funcţia de fondator şi-au axat activitatea pe realizarea obiectivelor şi acţiunilor stabilite în Planul de activitate al MTIC pentru anul 2014, precum şi a planurilor proprii de dezvoltare. Evoluţia entităţilor a consemnat o tendinţă pozitivă de dezvoltare, exprimată prin îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă (lichiditatea, eficienţa, creşterea profitabilităţii şi calitatea portofoliului de credite).

În baza activităţilor desfăşurate, auditul denotă că gestionarea fondurilor publice este conformă prevederilor legale, cu excepţia unor carenţe în aspectul conformităţii proceselor de executare a mijloacelor financiare şi de raportare a situaţiei patrimoniale. În special, se atestă necorelarea actelor interne aferente cadrului de reglementare instituţională a întreprinderilor de stat, nestabilirea de către fondator a indicilor economici pentru entităţile auditate, nepublicarea informaţiei referitor la tarifele, modul şi condiţiile de furnizare a serviciilor publice prestate, dar şi neconformităţi la administrarea patrimoniului public, gestionarea procesului de achiziţii şi la ţinerea evidenţei contabile. Neregulile constatate de audit sînt o consecinţă a lipsei analizei şi argumentării justificate a situaţiilor create, nerespectării reglementărilor interne, neexecutării din partea unor angajaţi a funcţiilor care le revin, lipsei unor proceduri de control intern aferente procesului de achiziţii, de gestionare a patrimoniului şi de raportare a datelor în urma tranzacţiilor efectuate. Cele menţionate creează ambiguităţi în organizarea şi funcţionarea activităţilor în cadrul întreprinderilor de stat, limitează transparenţa serviciilor prestate, generează riscul denaturării procesului de achiziţii şi neasigurării integrităţii patrimoniului de stat.

Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate la aparatul central al MTIC şi la 7 întreprinderi de stat în care MTIC exercită funcţia de fondator, de către controlorul de stat principal (auditor public) dl N.Furnica, controlorul de stat principal dl R.Fricăţel, controlorul de stat superior (auditor public) dl D.Ivanov, controlorul de stat superior dna I. Postolache şi controlorii de stat: dnele D.Grigorev, V.Gheorghiţă, N. Cabac, T.Herţanu.

Responsabil de executarea auditului

şi consolidarea Raportului de audit:

şef de Direcţie în cadrul Direcţiei

generale de audit I

(Auditul bugetului de stat şi patrimoniului)      Tudor Suhan

Responsabil de monitorizarea

misiunii de audit:

şef al Direcţiei generale de audit I

(Auditul bugetului de stat şi patrimoniului)     Natalia Trofim

V. Anexe

Anexa nr.1.

Situaţia de profit şi pierdere de la 01.01.2014 pînă la 31.12.2014 pe întreprinderile de stat în care MTIC exercită funcţia de fondator