Hotărîre nr.43 din 14.12.2000 privind interpretarea dispoziţiilor art.80 alin.(1) şi (2), art.90 şi art.91 din Constituţie

HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE privind interpretarea dispoziţiilor art.80 alin.(1) şi (2), art.90 şi art.91 din Constituţie Nr.43 din 14.12.2000 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.163-165/47 din 29.12.2000 * * * În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa: Gheorghe SUSARENCO - preşedinte Nicolae CHISEEV - judecător Constantin LOZOVANU - judecător-raportor Ion VASILATI - judecător cu participarea grefierului Ludmila Zadorojnîi, deputatului în Parlament Vladimir Solonari, autorul sesizării, Mihai Petrachi, şeful cabinetului Preşedintelui Republicii Moldova, reprezentantul Preşedintelui Republicii Moldova, autorul sesizării, Ion Creangă, reprezentantul permanent al Parlamentului la Curtea Constituţională, călăuzindu-se de art.135 alin.(1) lit.b) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art.16 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind interpretarea dispoziţiilor art.80 alin.(1) şi (2), art.90 şi art.91 din Constituţie. Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova privind interpretarea dispoziţiilor art.80 alin.(1) şi (2), art.90 şi art.91 din Constituţie şi sesizarea deputatului în Parlament Vladimir Solonari privind interpretarea prevederilor art.90 şi art.91 din Constituţie, depuse în conformitate cu art.24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională. Prin deciziile Curţii Constituţionale din 24 şi 29 noiembrie 2000 sesizările au fost admise pentru examinare în fond. Întrucît sesizările se referă la aceleaşi dispoziţii constituţionale, pentru o mai bună administrare a justiţiei, prin decizia Curţii Constituţionale din 29 noiembrie 2000, a fost dispusă conexarea lor într-un singur dosar şi înscrierea în ordinea de zi. În procesul examinării prealabile a sesizărilor au fost solicitate puncte de vedere Parlamentului, Guvernului şi Ministerului Justiţiei. Examinînd materialele dosarului, audiind informaţia prezentată de judecătorul-raportor, argumentele autorilor sesizărilor şi opiniile expuse de participanţii la proces, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ a c o n s t a t a t: 1. În sesizările depuse la Curtea Constituţională de Preşedintele Republicii Moldova Petru Lucinschi şi deputatul în Parlament Vladimir Solonari se solicită interpretarea art.80 alin.(1) şi (2), art.90 şi art.91 din Constituţie în sensul determinării subiectului care va asigura interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova în cazul în care va interveni vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova în legătură cu expirarea mandatului acestuia şi vor surveni consecinţele prevăzute în art.78 alin.(5) şi 103 alin.(1) din Constituţie. Astfel, Preşedintele Republicii Moldova solicită Curţii să se pronunţe asupra următoarelor aspecte: a) intervine sau nu vacanţa funcţiei de Preşedinte al republicii în cazul în care mandatul acestuia expiră în condiţiile art.80 alin.(1) din Constituţie, noul Preşedinte nu este ales, iar Parlamentul este dizolvat? b) în acest caz, funcţia de Preşedinte al republicii va fi exercitată de Preşedintele în exerciţiu în condiţiile art.80 alin.(2) din Constituţie sau va interveni interimatul funcţiei şi se vor aplica prevederile art.91 din Legea Supremă? Deputatul în Parlament Vladimir Solonari solicită Curţii interpretarea prevederilor art.90 şi art.91 în coroborare cu art.78 alin.(3), (4) şi (5) şi art.85 alin.(5) din Constituţie sub următorul aspect: a) cine va asigura interimatul funcţiei de la momentul expirării mandatului Preşedintelui ce a dizolvat Parlamentul pînă la convocarea noii componenţe a legislativului şi alegerea noului Preşedinte - Preşedintele Parlamentului dizolvat sau Primul-ministru? b) cine va asigura interimatul funcţiei în răstimpul de la demisia Primului-ministru pînă la alegerea noului şef al statului? 2. Examinînd problemele abordate în sesizări, Curtea menţionează că determinarea sensului exact al dispoziţiilor constituţionale ţine de competenţa exclusivă a autorităţii de jurisdicţie constituţională şi are scopul de a soluţiona divergenţele juridice şi politice apărute în legătură cu perceperea şi aplicarea normelor Legii Supreme. Procedînd la elucidarea conţinutului şi sensului dispoziţiilor constituţionale, a căror interpretare se solicită, Curtea Constituţională relevă următoarele. Potrivit art.77 din Constituţie, Preşedintele Republicii Moldova este şeful statului şi în această calitate reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării. În sens strict juridic, Preşedintele reprezintă şi acţionează în numele statului, avînd pentru aceasta girul întregii societăţi. Preşedintele îşi exercită funcţia conform atribuţiilor stabilite de Constituţie. Art.80 alin.(1) din Legea Supremă prevede că mandatul Preşedintelui Republicii Moldova durează 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurămîntului. Alineatul (2) al aceluiaşi articol stipulează că Preşedintele Republicii Moldova îşi exercită mandatul pînă la depunerea jurămîntului de către Preşedintele nou-ales. Potrivit art.90 alin.(1) şi (3) din Constituţie, vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova intervine în caz de expirare a mandatului, de demisie, de demitere, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces şi că imposibilitatea exercitării atribuţiilor mai mult de 60 de zile de către Preşedintele Republicii Moldova este confirmată de Curtea Constituţională în termen de 30 zile de la sesizare. Art. 91 din Constituţie prevede că, dacă funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova devine vacantă sau dacă Preşedintele este demis, ori dacă se află în imposibilitatea temporară dea-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de Preşedintele Parlamentului sau de Primul-ministru. Conform art.135 alin.(1) lit.f) din Constituţie, Curtea Constituţională constată circumstanţele care justifică ...interimatul funcţiei de Preşedinte, precum şi imposibilitatea Preşedintelui Republicii Moldova de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 60 de zile. În Hotărîrea din 21 decembrie 1995 "Cu privire la interpretarea art.91 din Constituţie"* Curtea Constituţională a menţionat deja că funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova devine vacantă în cazurile expirării mandatului, demisiei, destituirii, imposibilităţii definitive de a-şi exercita atribuţiile sau al decesului. Exercitarea provizorie a atribuţiilor Preşedintelui Republicii Moldova se pune în sarcina Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova sau a Primului-ministru al Republicii Moldova în consecutivitatea indicată, în cazul în care funcţia lui devine vacantă sau Preşedintele este destituit provizoriu din funcţie, sau temporar nu-şi poate exercita atribuţiile. Prevederile constituţionale menţionate în art. 91, reţine Curtea, au menirea să asigure continuitatea exercitării de către Preşedintele Republicii Moldova a atribuţiilor de şef al statului şi ele nu pot fi extinse. -------------------------- * M.O., 1996, nr.4, art. 56. 3. Curtea Constituţională relevă că pentru stabilirea sensului autentic şi deplin al normelor constituţionale ce fac obiectul sesizărilor se impune interpretarea sistematică, logico-gramaticală şi extensivă a acestora. Astfel, conform prevederilor art. 80 alin. (1) şi (2) din Constituţie, curgerea termenului mandatului Preşedintelui Republicii Moldova începe de la data depunerii jurămîntului şi durează pînă la depunerea jurămîntului de Preşedintele nou-ales. în situaţiile invocate în art. 90 alin. (1) din Legea Supremă, care stabilesc cazurile de întrerupere a curgerii termenului mandatului prezidenţial, intervine vacanţa funcţiei. Aceste situaţii sînt: demisia, demiterea din funcţie, imposibilitatea definitivă a exercitării atribuţiilor sau decesul. Imposibilitatea definitivă a exercitării atribuţiilor şi decesul pot fi calificate drept circumstanţe "naturale sau obiective". Demiterea din funcţie sau demisia din iniţiativa Preşedintelui pot fi calificate drept circumstanţe "voluntare sau subiective", apărute ca urmare a iniţiativei subiecţilor cu drept de a decide demiterea sau demisia. Reglementînd în art. 91 din Legea Supremă interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova, legiuitorul constituant a stabilit cazurile în care survine interimatul: vacanţa funcţiei, demiterea din funcţie în condiţiile art. 89 din Constituţie sau imposibilitatea temporară de a-şi exercita atribuţiile. Pentru stabilirea sensului exact al dispoziţiilor constituţionale, a căror interpretare se solicită în sesizările autorilor, se impune analiza sintagmei "Dacă funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova devine vacantă..." cuprinsă în art. 91 din Constituţie. Conform art.135 alin.(1) lit.b) din Constituţie, legiuitorul constituant a lăsat la latitudinea autorităţii de jurisdicţie constituţională stabilirea sensului autentic al dispoziţiilor constituţionale. Exercitîndu-şi această competenţă, Curtea apreciază că sintagma "Dacă funcţia Preşedintelui Republicii Moldova devine vacantă" din art. 91 din Constituţie vizează cazurile de vacanţă a funcţiei Preşedintelui stipulate în art.90 alin. (1) din Legea Supremă, care survine ca rezultat al unor situaţii ce conduc la întreruperea definitivă a curgerii termenului mandatului, ceea ce de fapt înseamnă încetarea mandatului prezidenţial. Sub incidenţa acestei sintagme intră cazurile de vacanţă a funcţiei, stipulate în art.90 alin.(1), survenite în legătură cu demisia, demiterea, imposibilitatea definitivă a exercitării atribuţiilor sau decesul Preşedintelui Republicii Moldova. Examinînd dispoziţiile art.90 alin.(1) în coroborare cu cele ale art.91 din Constituţie, Curtea Constituţională relevă că instituirea interimatului funcţiei de Preşedinte al republicii urmăreşte asigurarea continuităţii exercitării funcţiei şefului statului, în cazul în care Preşedintele nu îşi mai poate exercita atribuţiile, astfel, această situaţie urmînd a fi calificată drept vacanţă a funcţiei cauzată de demisia, demiterea Preşedintelui, de imposibilitatea temporară sau definitivă de a-şi exercita atribuţiile sau de deces. Dispoziţiile art. 90 alin. (1) şi ale art. 91 trebuie să fie interpretate şi în corelare cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) lit. f) din Constituţie, care prevede că circumstanţele care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte urmează a fi constatate de Curtea Constituţională. 4. O situaţie aparte o reprezintă vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova survenită în legătură cu expirarea mandatului său. După cum s-a menţionat deja, expirarea mandatului Preşedintelui republicii reprezintă prin sine o situaţie care duce la încetarea de jure a funcţiilor acestuia. Pentru a determina sensul exact al dispoziţiei constituţionale despre vacanţa funcţiei Preşedintelui Republicii Moldova în caz de expirare a mandatului, Curtea relevă că dispoziţia în cauză urmează a fi interpretată în corelare cu prevederile art. 80 alin.(1) şi (2) din Constituţie, potrivit cărora mandatul Preşedintelui Republicii Moldova durează 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurămîntului pînă la depunerea jurămîntului de către Preşedintele nou-ales. Supunînd normele constituţionale din art.80 alin.(1) şi (2) interpretării logico-gramaticale, Curtea relevă că aceste norme au semnificaţia prelungirii mandatului Preşedintelui republicii după expirarea termenului de 4 ani. Alineatul (1) al articolului 80 stabileşte durata mandatului de 4 ani, dispoziţiile alineatului (2) din acelaşi articol induc ideea că ele se referă la perioada ce excede termenul de 4 ani al mandatului. Este de menţionat, totodată, că legiuitorul constituant n-a stabilit expres nici cazurile şi nici perioada pentru care Preşedintele Republicii Moldova îşi va continua exercitarea mandatului pînă la depunerea jurămîntului de către Preşedintele nou-ales. Curtea Constituţională apreciază că prin dispoziţiile art.80 alin.(1) şi (2) din Constituţie legiuitorul a avut în vedere că Preşedintele îşi exercită mandatul pînă la depunerea jurămîntului de către Preşedintele nou-ales în cazul vacanţei funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova survenite în legătură cu expirarea mandatului Preşedintelui în exerciţiu şi cu nealegerea unui nou Preşedinte. Un argument în plus în sprijinul celor menţionate îl constituie şi faptul că nici art.91 din Constituţie nu prevede expres instituirea interimatului pentru vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova în caz de expirare a mandatului său. Din analiza comparativă a dispoziţiilor legale ce reglementează procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova se poate vedea că art.90 alin. (4) din Constituţie stabileşte că în termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova se vor organiza, în conformitate cu legea, alegeri pentru un nou Preşedinte. În acelaşi timp, Legea nr. 1234-XIV din 22 septembrie 2000 "Cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova"* stipulează în art. 2 alin. (1) că alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se desfăşoară cu cel mult 45 de zile înainte de ziua expirării mandatului Preşedintelui în exerciţiu. Alineatul (2) din acelaşi articol stabileşte că în cazul cînd a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova în urma demisiei, demiterii, imposibilităţii definitive de exercitare a atribuţiilor sau decesului, alegerile pentru un nou Preşedinte al Republicii Moldova se vor organiza în termen de 2 luni de la data cînd a intervenit vacanţa funcţiei. -------------------------- * M.O., 2000, nr.139-140, art. 996. Astfel, Curtea relevă că dispoziţiile constituţionale din art. 90 alin. (4) şi prevederile din art. 2 al Legii nr. 1234-XIV delimitează condiţiile şi termenul alegerii Preşedintelui republicii în cazul expirării mandatului şefului statului în exerciţiu de condiţiile şi termenul alegerii Preşedintelui în cazul vacanţei funcţiei survenite în urma demisiei, demiterii, imposibilităţii definitive de exercitare a atribuţiilor sau decesului. Aşadar, aceste clauze legale vin să confirme ipoteza că vacanţa funcţiei nu survine neapărat la expirarea mandatului Preşedintelui în exerciţiu şi, prin urmare, prevederea constituţională despre asigurarea interimatului funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova nu este aplicabilă acestei situaţii. Curtea reţine de asemenea că în perioada în care Parlamentul este dizolvat, iar Guvernul este demis, potrivit Hotărîrii Curţii Constituţionale nr.16 din 20 aprilie 2000 "Cu privire la interpretarea unor prevederi din art.73, 82, 86, 94, 98, 100 şi 101 din Constituţia Republicii Moldova"**, Preşedintele Republicii Moldova îşi exercită numai atribuţiile strict determinate de art.87 şi 88 din Constituţie. ------------------------ ** M.O., 2000, nr.53, art.19. În această ordine de idei este relevantă concordanţa reglementărilor art. 80 alin. (2) cu cele ale art. 63 alin. (3) din Legea Supremă referitoare la mandatul Parlamentului, potrivit cărora mandatul Parlamentului se prelungeşte pînă la întrunirea legală a noii componenţe şi că în această perioadă nu poate fi modificată Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice. Spre deosebire de prevederile restrictive ale art. 63 alin. (3), articolul 80 alin. (2) din Constituţie nu conţine restricţii pentru exercitarea atribuţiilor şefului statului în perioada de după expirarea mandatului de 4 ani şi pînă la depunerea jurămîntului de către Preşedintele nou-ales. 5. În conformitate cu art. 85 alin. (1) din Constituţie, Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul în cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, iar, potrivit art. 78 alin. (5) (în redacţia Legii nr. 1115-XIV din 5 iulie 2000 "Cu privire la modificarea şi completarea Constituţiei Republicii Moldova"***), dacă şi după alegerile repetate Preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament. ------------------------ *** M.O., 2000, nr.88-90, art. 661. Curtea Constituţională, prin Hotărîrile nr. 40 din 24 decembrie 1998 "Cu privire la interpretarea unor dispoziţii din art. 85 alin. (1) din Constituţia Republicii Moldova"**** şi nr. 32 din 3 august 2000 "Privind interpretarea dispoziţiilor art. 85 din Constituţia Republicii Moldova"*, a menţionat deja că împuternicirile Parlamentului şi mandatul deputaţilor se suspendă la data publicării Decretului Preşedintelui Republicii Moldova privind dizolvarea Parlamentului, iar mandatul Parlamentului încetează, potrivit art. 63 alin. (3) din Legea Supremă, la data convocării legale a noii componenţe a Parlamentului. În aceleaşi hotărîri s-a menţionat că în perioada ce cuprinde data publicării Decretului Preşedintelui Republicii Moldova privind dizolvarea Parlamentului şi data convocării legale a noii componenţe a Parlamentului, legislativul, deci şi deputaţii, îşi continuă activitatea, dar el nu poate modifica Constituţia şi nu poate adopta, modifica sau abroga legi organice. ------------------------ **** M.O., 1999, nr. 1-2, art. 3. * M.O., 2000, nr. 102-105, art. 34. Avînd în vedere hotărîrile precitate ale Curţii Constituţionale şi prevederile art. 85 alin. (4) din Constituţie, potrivit cărora, Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui Republicii Moldova, decît cu excepţia cazului prevăzut la art. 78 alin. (5), ce instituie atribuţia Preşedintelui în exerciţiu de a dizolva Parlamentul şi a stabili data alegerilor în noul Parlament, în cazul în care acesta din urmă şi după alegerile repetate nu va alege Preşedintele Republicii Moldova, şi raportîndu-le la dispoziţiile art. 80 alin. (1) şi (2) din Legea Supremă, Curtea Constituţională relevă că şeful statului, în situaţiile modelate şi invocate de autorii sesizărilor, fiind învestit cu atribuţia exclusivă de a dizolva Parlamentul în ultimele 6 luni ale mandatului său, îşi va exercita mandatul pînă la depunerea jurămîntului de către Preşedintele Republicii Moldova ales de noua componenţă a Parlamentului. Curtea relevă de asemenea că în cazul în care Preşedintele Republicii Moldova dizolvă Parlamentul, potrivit art. 78 alin. (5) din Constituţie, şi în cazul demisiei Primului-ministru, în condiţiile art. 103 din Constituţie, interimatul funcţiei Preşedintelui Republicii Moldova nu se asigură conform art. 91 din Constituţie. Totodată, Curtea menţionează că interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova, survenit în legătură cu vacanţa funcţiei, cauzată de demisie, de demitere a Preşedintelui, de imposibilitatea temporară sau definitivă de a-şi exercita atribuţiile sau de deces, se asigură în conformitate cu art. 91 din Constituţie, în ordine, de Preşedintele Parlamentului sau de Primul-ministru. Pentru considerentele expuse, conducîndu-se după art.135 alin.(1) lit.b) şi în temeiul art.140 din Constituţie, art.26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art.62 lit.b) şi 70 alin.(2) din Codul jurisdicţiei constituţionale, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ H O T Ă R Ă Ş T E: 1. În cazul apariţiei vacanţei funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova în condiţiile art.90 alin.(1) din Constituţie în legătură cu expirarea duratei mandatului prevăzute la art. 80 alin. (1) din Constituţie, Preşedintele Republicii Moldova îşi exercită mandatul, potrivit art.80 alin.(2) din Constituţie, pînă la depunerea jurămîntului de către Preşedintele nou-ales. 2. Interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova, survenit în caz de vacanţă a funcţiei cauzată de demisie, de demitere a Preşedintelui, de imposibilitatea temporară sau definitivă de a-şi exercita atribuţiile sau de deces, se asigură în conformitate cu art.91 din Constituţie. 3. Prezenta Hotărîre este definitivă, intră în vigoare la data adoptării, nu poate fi supusă nici unei căi de atac şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. PREŞEDINTE Gheorghe SUSARENCO Chişinău, 14 decembrie 2000. Nr. 43. O P I N I E S E P A R A T Ă Fiind în principiu de acord cu Hotărîrea Curţii Constituţionale privind interpretarea dispoziţiilor art.80 alin.(1) şi (2), art.90 şi art.91 din Constituţie, nu pot subscrie majorităţii fără a adăuga următoarele considerente. 1. Fiind abilitată, potrivit art.135 alin.(1) lit.b) din Constituţie, cu dreptul exclusiv de interpretare a Constituţiei, în scopul determinării exacte a înţelesului normelor constituţionale, precum şi al aplicării lor corecte şi unitare, Curtea Constituţională avea obligaţia să aplice toate metodele de interpretare legală: gramaticală, logică, istorică, teleologică şi sistematică în ansamblu, şi în nici un caz izolat. Rezultatul interpretării numai atunci poate fi exact şi obiectiv, cînd este întemeiat pe îmbinarea acestor metode. 2. Potrivit art.80 din Constituţie, mandatul Preşedintelui Republicii Moldova durează 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurămîntului. Preşedintele în exerciţiu îşi exercită mandatul pînă la depunerea jurămîntului de către Preşedintele nou-ales. Pentru raţiuni practice, Constituţia stabileşte că mandatul Preşedintelui poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. Este clar că atît starea de război, cît şi de catastrofă nu sînt propice organizării alegerilor prezidenţiale. Se înţelege că după încetarea stării de război şi a efectelor catastrofei se vor organiza noi alegeri prezidenţiale. 3. Curtea Constituţională, prin Hotărîrea din 21 decembrie 1995 cu privire la interpretarea art.91 din Constituţia Republicii Moldova**, a stabilit că funcţia Preşedintelui Republicii Moldova devine vacantă în cazurile expirării mandatului, demisiei, destituirii, imposibilităţii de a-si exercita atribuţiile sau al decesului. ----------------------- ** M.O, 1996, nr.4, art. 55. Prin pct.2 din prezenta Hotărîre a fost omis intenţionat unul din cazurile de survenire a vacanţei funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova - expirarea mandatului acestuia -, caz prevăzut direct şi explicit în art.90 alin.(1) din Constituţie. Prin această manipulare Curtea Constituţională şi-a arogat funcţii improprii şi nepermise într-un stat democratic şi de drept - completarea Constituţiei. Prin această Hotărîre Curtea Constituţională a prelungit de fapt mandatul Preşedintelui Republicii Moldova, intervenind astfel în sfera de activitate a Parlamentului. 4. În opinia mea, mandatul Preşedintelui Republicii Moldova expiră la 4 ani de la data depunerii jurămîntului şi, în cazul în care un nou Preşedinte nu este ales, intervine vacanţa funcţiei şefului statului. În perioada de la expirarea mandatului şefului statului şi pînă la depunerea jurămîntului de către Preşedintele nou-ales, Preşedintele în exerciţiu este abilitat, întru asigurarea continuităţii exercitării atribuţiilor de şef al statului, numai cu îndeplinirea funcţiilor acestuia. În sens larg, în perioada în cauză Republica Moldova nu are un Preşedinte, dar există o persoană (fostul Preşedinte), care îndeplineşte funcţiile constituţionale ale şefului statului pînă la alegerea şi depunerea jurămîntului de către Preşedintele nou-ales al ţării. JUDECĂTOR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE Gheorghe SUSARENCO