Ordin nr.994 din 25.05.2026 cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea studiilor superioare de licenţă şi integrate în baza Sistemului European de Transfer şi Acumulare de Credite (ECTS)

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

ORDIN

cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea

studiilor superioare de licenţă şi integrate în baza Sistemului

European de Transfer şi Acumulare de Credite (ECTS)

nr. 994  din  25.05.2026

 (în vigoare 30.07.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 284-287 art. 508a din 30.06.2026

* * *

În temeiul art.85-89, 91-93, 98, 99 din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014 şi în scopul stabilirii cadrului normativ de organizare a studiilor superioare de licenţă şi integrate în baza Sistemului European de Transfer şi Acumulare de Credite (ECTS) în instituţiile de învăţământ superior, Ministrul Educaţiei şi Cercetării emite prezentul

ORDIN:

1. A aproba Regulamentul-cadru privind organizarea studiilor superioare de licenţă şi integrate în baza Sistemului European de Transfer şi Acumulare de Credite (ECTS), conform anexei.

2. Instituţiile de învăţământ superior publice şi private:

- vor asigura punerea în aplicare a Regulamentului-cadru privind organizarea studiilor superioare de licenţă şi integrate în baza Sistemului European de Transfer şi Acumulare de Credite (ECTS) aprobat;

- vor actualiza, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, regulamentele interne şi alte documente instituţionale relevante, cu detalierea prevederilor Regulamentului-cadru nominalizat, cu respectarea cadrului normativ aplicabil;

- vor informa studenţii şi personalul universitar cu prevederile prezentului Regulament-cadru;

- vor elabora şi aproba regulamentul privind evaluarea rezultatelor învăţării;

- vor actualiza conţinutul contractelor de studii superioare de licenţă/integrate conform prevederile Regulamentului-cadru aprobat;

- vor asigura accesul public la informaţiile privind organizarea studiilor în baza ECTS prin publicarea acestora pe pagina web oficială a instituţiei.

3. Direcţia politici în domeniul învăţământului superior:

- va aduce la cunoştinţă instituţiilor de învăţământ superior prevederile prezentului ordin;

- va monitoriza implementarea şi respectarea Regulamentului-cadru privind organizarea studiilor superioare de licenţă şi integrate în baza Sistemului European de Transfer şi Acumulare de Credite (ECTS).

4. Controlul asupra executării prezentului ordin se pune în sarcina doamnei Adriana Cazacu-Ţigaie, secretar de stat al ministerului.

5. Regulamentul de organizare a studiilor superioare de licenţă (ciclul I) şi integrate, aprobat prin Ordinul Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării nr.1625 din 12.12.2019, se abrogă.

6. Regulamentul-cadru privind organizarea studiilor superioare de licenţă şi integrate în baza Sistemului European de Transfer şi Acumulare de Credite (ECTS), aprobat prin prezentul ordin, se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexă

la Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării

nr.994 din 25.05.2026

REGULAMENT-CADRU

privind organizarea studiilor superioare de licenţă şi integrate în baza

Sistemului European de Transfer şi Acumulare de Credite (ECTS)

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentul Regulament stabileşte cadrul normativ ce reglementează organizarea şi desfăşurarea studiilor superioare de licenţă şi integrate în baza Sistemului European de Transfer şi Acumulare de Credite (ECTS).

2. Cadrul juridic:

- Codului educaţiei nr.152/2014;

- Regulamentul-cadru de organizare şi de desfăşurare a evaluării finale a studiilor superioare de licenţă şi a studiilor superioare integrate, aprobat prin Ordinul MEC nr.1175/2023;

- Planul-cadru pentru studii superioare de licenţă, master şi integrate, aprobat prin Ordinul MEC nr.510/2025;

- Nomenclatorul domeniilor de studii şi al specialităţilor în învăţământul superior, aprobat prin Hotărârea Guvernului Nr.412/2024;

- Ghidul utilizatorului Sistemului European de Transfer şi Acumulare a Creditelor (ECTS), 2015;

- Regulamentul de organizare şi desfăşurare a învăţământului la distanţă şi cu frecvenţă redusă în cadrul studiilor superioare de licenţă şi de master, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.164/2025;

- Regulamentul cu privire la organizarea şi desfăşurarea învăţământului dual în cadrul studiilor superioare de licenţă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.660/2024;

- Regulamentul-cadru privind stagiile de practică în învăţământul superior, aprobat prin Ordinul MEC nr.1902/2025;

- Recomandări–cadru privind organizarea mobilităţilor academice şi a recunoaşterii perioadelor de mobilitate, aprobat prin Ordinul MECC nr.897/2020;

- Regulamentul privind accesul străinilor la studii şi activităţi de cercetare şi inovare în Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.231/2026.

II. ORGANIZAREA STUDIILOR SUPERIOARE DE LICENŢĂ ŞI INTEGRATE

3. Studiile superioare de licenţă şi integrate se organizează de instituţia de învăţământ superior la programele de studii acreditate sau autorizate provizoriu, în baza Nomenclatorului domeniilor de studii şi al specialităţilor în învăţământul superior.

4. Programele de studii superioare integrate se organizează la domeniile reglementate prin norme de drept internaţional: medicină, farmacie, stomatologie, medicină veterinară, arhitectură.

5. Indiferent de forma de învăţământ – cu frecvenţă, inclusiv dual, cu frecvenţă redusă sau la distanţă – programul de studii conduce la aceeaşi calificare, acelaşi nivel al Cadrului Naţional al Calificărilor, acelaşi număr total de credite ECTS şi aceleaşi rezultate ale învăţării. Modalităţile de predare, activităţile de învăţare, proporţia activităţilor sincrone/asincrone, activităţile practice şi metodele de evaluare sunt adaptate formei de organizare, cu respectarea volumului de muncă ECTS şi a standardelor de calitate.

6. Pentru studiile la învăţământul cu frecvenţă şi la distanţă, anul de studii este constituit din două semestre relativ egale, două sesiuni de examene ordinare, stagii de practică şi trei vacanţe. Durata unui semestru la învăţământul cu frecvenţă şi la distanţă constituie în medie 15 săptămâni. Se admit excepţii pentru instituţiile de învăţământ în domeniul milităriei, unde durata semestrelor este reglementată de actele normative din acest domeniu.

La învăţământul cu frecvenţă redusă, creditele ECTS se repartizează proporţional pe ani de studii, studenţii urmând să acumuleze 40-50 de credite pe an. Instituţiile de învăţământ superior stabilesc, prin regulamente proprii, numărul sesiunilor de instruire, cel puţin două pe an de studii, cu o durată cumulată de minimum 40 de zile şi cu prezenţa fizică obligatorie a studenţilor în instituţie.

7. Studentul poate obţine credite ECTS suplimentare realizate în regim extracurricular în perioada programului de studii urmat. Creditele ECTS suplimentare acumulate se specifică în suplimentul la diplomă.

8. Recunoaşterea, echivalarea şi documentarea rezultatelor învăţării obţinute de către student prin diverse activităţi non-formale sau informale se realizează în baza unui regulament-cadru aprobat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Organizarea programelor de studii duble

9. În cadrul studiilor superioare de licenţă pot fi pregătiţi specialişti la specialităţi duble numai în domeniile ştiinţe ale educaţiei, ştiinţe în domeniile conexe disciplinelor şcolare din învăţământul general şi ştiinţe ale educaţiei, filologie, arte şi militărie.

10. Pentru specialităţile duble din ciclul I de studii superioare, inclusiv combinaţiile dintre două limbi din domeniul filologie destinate formării profesorilor, durata studiilor este mai mare cu un an.

Organizarea programelor comune

11. Programele comune de studii superioare pot fi iniţiate de două sau mai multe instituţii de învăţământ superior din Republica Moldova şi/sau din străinătate, cu respectarea legislaţiei fiecărui stat participant.

12. Organizarea unui program comun de studii superioare se realizează în cadrul unui acord de cooperare, în care se vor stabili responsabilităţile între instituţiile de învăţământ superior partenere, condiţiile de admitere a studenţilor, condiţiile şi procedura de stabilire a taxei de studii (pentru studenţii de la învăţământul cu taxă), organizarea procesului de studii, evaluarea şi determinarea conformităţii în cazul sistemelor de evaluare diferite, recunoaşterea rezultatelor studiilor anterioare, absolvirea şi acordarea calificării, eliberarea diplomei de absolvire etc.).

13. Programele comune de studii superioare pot fi realizate la o specialitate acreditată sau autorizată provizoriu, cu respectarea legislaţiei Republicii Moldova (în cazul în care instituţiile partenere sunt din Republica Moldova), sau a fiecărui stat participant (în cazul în care instituţiile partenere sunt din ţări diferite), astfel, încât să se poată finaliza prin acordarea calificării şi diplomei respective.

14. Instituţiile de învăţământ superior partenere elaborează şi adoptă un plan comun de învăţământ pentru programul de studii organizat în parteneriat, asigurând armonizarea conţinuturilor curriculare şi a numărului de credite transferabile.

15. Instituţiile de învăţământ superior din Republica Moldova antrenate în programe comune de studii superioare cu universităţi străine solicită acceptul Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru organizarea acestora, prin depunerea unei cereri cu cel puţin şase luni înaintea începerii anului universitar. La cerere se anexează acte ce dovedesc acreditarea/autorizarea de funcţionare provizorie, planul comun de învăţământ al programului, aprobat de senatele instituţiilor implicate, pentru coordonarea cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, conform cadrului normativ.

16. Studenţii din fiecare instituţie participantă la programul comun realizează o perioadă de studiu în instituţiile partenere, dar nu neapărat în toate instituţiile.

17. Perioadele de studii şi examenele promovate la instituţiile partenere sunt recunoscute deplin şi în mod automat, în condiţiile legii.

18. Cadrele didactice din instituţiile partenere vor contribui în comun şi în modul prevăzut de acordul de cooperare la realizarea programului de studiu.

19. Programele comune de studii superioare din cadrul parteneriatului se supun evaluării externe a calităţii în vederea acreditării, conform legislaţiei în vigoare.

Organizarea studiilor la două specialităţi în paralel

20. În cadrul studiilor superioare de licenţă, instituţiile de învăţământ superior, cu excepţia Academiei Militare a Forţelor Armate "Alexandru cel Bun" şi Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie "N. Testemiţanu", pot oferi posibilitate studenţilor de la învăţământul cu frecvenţă să-şi facă studiile în paralel la o a doua specialitate, numai la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă sau la învăţământul la distanţă, în condiţiile legii.

21. Studiile în paralel la două specialităţi se desfăşoară în cadrul aceleiaşi instituţii şi pot fi urmate doar din anul II de studii de către studenţii care:

21.1. au acumulat integral numărul de credite ECTS la toate unităţile de curs/modulele prevăzute în planul de învăţământ pentru fiecare semestru precedent la prima specialitate;

21.2. au promovat anul de studii precedent cu media notelor nu mai mică de 8,5.

22. Unităţile de curs/modulele care coincid în planurile de învăţământ ale celor două specialităţi se creditează o singură dată.

23. În cazul studiilor în paralel, studentul poate beneficia de loc bugetar doar pentru o specialitate, cea de-a doua specialitate este realizată cu taxă.

III. FORME DE ORGANIZARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

SUPERIOR ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ

24. Studiile superioare de licenţă la învăţământul cu frecvenţă implică participarea fizică a studentului la toate activităţile de formare organizate de instituţia de învăţământ superior.

25. Studiile superioare integrate pot fi organizate exclusiv la învăţământul cu frecvenţă.

26. În cadrul învăţământului cu frecvenţă, instituţiile de învăţământ superior pot organiza, la decizia senatului, învăţământul dual la programele de studii superioare de licenţă, acreditate/autorizate, la care instituţia de învăţământ superior desfăşoară învăţământul tradiţional.

Învăţământ cu frecvenţă redusă şi la distanţă

27. Studiile superioare de licenţă la învăţământul cu frecvenţă redusă presupun participarea studentului într-un număr limitat de activităţi de formare, organizate ca sesiuni de studii şi examinare.

28. Studiile superioare de licenţă la învăţământul la distanţă se definesc prin activităţi sincrone şi asincrone ale studentului în cadrul programelor de formare, susţinute de un sistem de tutorat şi cu utilizarea sistemelor de comunicaţii la distanţă.

29. Învăţământul la distanţă şi cu frecvenţă redusă poate fi organizat doar la programele de studii superioare acreditate de Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare sau de o altă agenţie de evaluare a calităţii înscrisă în Registrul European pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior, la care instituţia de învăţământ superior organizează studii la învăţământul cu frecvenţă.

30. Instituţiile de învăţământ superior organizează şi desfăşoară învăţământul la distanţă şi învăţământul cu frecvenţă redusă în baza regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.164/2025.

IV. ADMITEREA LA STUDII SUPERIOARE ŞI INTEGRATE

31. Admiterea la studiile superioare de licenţă şi integrate se organizează pe bază de concurs de către instituţia de învăţământ superior la programele de studii acreditate sau autorizate provizoriu în baza Regulamentului-cadru privind organizarea admiterii la studii superioare, aprobat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

32. Cetăţenii Republicii Moldova – absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ din stânga Nistrului şi municipiul Bender, care deţin atestate de studii medii (11 clase) şi care au promovat concursul de admitere şi sunt înmatriculaţi, urmează un an de studii compensator în instituţia de învăţământ superior, cu susţinerea examenelor naţionale de bacalaureat la finele anului de studii respectiv, în conformitate cu Regulamentul cu privire la examenul naţional de bacalaureat, aprobat prin Ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

În cazul nepromovării examenelor naţionale de bacalaureat la finele anului compensator, candidaţii respectivi pot fi promovaţi condiţionat în anul I de studii, exclusiv pe locuri cu taxă, având obligaţia de a prezenta diploma de bacalaureat în termen de maximum 3 ani universitari consecutivi de la înmatricularea în anul I.

Pe parcursul acestei perioade, studentul îşi poate continua studiile în regim condiţionat, însă susţinerea tezei/examenului de licenţă/lucrării de absolvire depinde de promovarea examenului naţional de bacalaureat şi prezentarea actului de studii respectiv. Neprezentarea diplomei de bacalaureat în termenul stabilit atrage după sine neadmiterea la evaluarea finală, respectiv, exmatricularea studentului.

V. CONTRACTUL DE STUDII

33. Contractul de studii reglementează raporturile studentului cu instituţia de învăţământ superior sub aspect academic, financiar, social şi alte aspecte specifice instituţiei de învăţământ superior, elaborat conform modelului stabilit de instituţia de învăţământ superior.

34. Contractul de studii prevede obiectul contractului, drepturile şi obligaţiile părţilor, taxa de studii, precum şi alte reglementări conform legislaţiei. La decizia Consiliului de dezvoltare strategică instituţională taxa stabilită în contractul de studii poate fi indexată anual cu rata anuală a inflaţiei pentru anul precedent.

35. Contractul de studii este semnat de către instituţia de învăţământ superior cu studenţii înmatriculaţi prin ordinul rectorului în anul I. Cu studenţii anilor II, III, IV, V, VI, instituţia va semna contracte adiţionale la cel de bază la schimbarea modului de finanţare a studiilor, ca urmare a concursului de ocupare a locurilor cu finanţare bugetară, precum şi datorită selectării de către studenţi a disciplinelor/modulelor opţionale sau la libera alegere pentru următorul an de studii.

36. Modificările la Contractul de studii pot fi operate în primele două săptămâni ale noului an de studii. Pe parcursul anului de studii, nu pot fi introduse modificări în conţinutul şi condiţiile Contractului semnat cu studenţii, cu excepţia programelor de mobilitate academică.

37. Fiecare parte semnatară a Contractului de studii va dispune de câte un exemplar al acestui contract.

38. Contractul de studii conţine cel puţin următoarele informaţii:

- date despre instituţia de învăţământ superior care înmatriculează studentul, iar în cazul programelor comune – date despre instituţiile de învăţământ superior partenere;

- date de identificare a studentului;

- date privind domeniul şi specialitatea/programul de studii la care a fost admis studentul, forma de învăţământ (cu frecvenţă (după caz, învăţământul dual)/cu frecvenţă redusă/la distanţă), modul de finanţare a studiilor (de la bugetul de stat/cu achitarea taxei de studii), limba de studii, numărul de credite ECTS ce urmează a fi acumulate, precum şi perioada de aflare a studenţilor la instituţiile partenere, în cazul programelor comune de studii;

- durata studiilor, conform Nomenclatorului domeniilor de studii şi al specialităţilor în învăţământul superior;

- taxa pentru studii;

- condiţiile de promovare a anului de studii;

- condiţiile, inclusiv financiare, de suspendare, de prelungire şi de reducere a duratei studiilor;

- prevederi ce vizează integritatea academică şi sancţiunile aplicabile în caz de fraudă;

- drepturile şi obligaţiile instituţiei de învăţământ superior;

- drepturile şi obligaţiile studentului;

- alte informaţii specifice;

- data şi semnăturile părţilor.

39. În cazurile de mobilitate academică, pe plan naţional şi internaţional, studentul implicat în mobilitate va semna Contractul de studii (Learning Agreement for Studies) cu instituţia-gazdă. Acesta cuprinde lista unităţilor de curs sau a modulelor pe care studentul le-a selectat pentru a fi studiate cu indicarea titlului şi numărului de credite ECTS în instituţia-gazdă.

40. Contractul de studii împreună cu Foaia matricolă (Transcript of Records) obţinute la finalizarea unităţilor de curs garantează transferul de credite pentru unităţile de curs/ modulele realizate de student în instituţia-gazdă. Echivalarea şi recunoaşterea academică a numărului de credite de studii la revenirea studentului din mobilitate se face de către o comisie specializată din cadrul facultăţii responsabile de realizarea procedurii de recunoaştere şi echivalare a perioadei de studii efectuate în străinătate, în conformitate cu actele normative.

41. Pentru organizarea şi desfăşurarea stagiilor de practică, instituţia de învăţământ superior încheie un contract cu studentul şi unitatea-bază de realizare a stagiilor de practică pe o perioadă determinată, în conformitate cu Regulamentul-cadru privind stagiile de practică în învăţământul superior.

VI. DURATA STUDIILOR SUPERIOARE DE LICENŢĂ ŞI INTEGRATE

42. Durata studiilor superioare de licenţă şi integrate este condiţionată de numărul de credite atribuit pentru fiecare specialitate/program de studiu prin Nomenclatorul domeniilor de studii şi al specialităţilor în învăţământul superior.

43. Durata normativă a studiilor superioare de licenţă constituie:

43.1. în cazul învăţământului cu frecvenţă şi la distanţă: 3 ani pentru programele de 180 de credite ECTS şi 4 ani pentru programele de 240 de credite ECTS;

43.2. în cazul învăţământului cu frecvenţă redusă, durata programelor de studii este cu un an mai mare decât studiile la forma de învăţământ cu frecvenţă.

44. Studiile superioare integrate au o durată de 5-6 ani, respectiv corespund unui număr de 300-360 de credite ECTS.

45. Anul universitar în învăţământul superior de licenţă începe la 1 septembrie şi finalizează până la 31 august, cu excepţia ultimului an de studii.

Reducerea duratei studiilor

46. Durata normativă a studiilor superioare de licenţă poate fi redusă cu cel mult un an, cu condiţia acumulării numărului total de credite de studii (ECTS) alocate programului respectiv, precum şi a însuşirii conţinuturilor educaţionale şi obţinerii rezultatelor învăţării stabilite conform Cadrului Naţional al Calificărilor.

47. Reducerea duratei studiilor superioare de licenţă este permisă în următoarele cazuri:

47.1. pentru absolvenţii studiilor superioare de licenţă care solicită o altă specialitate din acelaşi domeniu de formare profesională sau din domenii conexe, reducerea duratei studiilor poate fi condiţionată de recunoaşterea unui anumit număr de credite ECTS acumulate la prima specialitate, în baza unei metodologii aprobate de senat;

47.2. pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ profesional tehnic postsecundar şi postsecundar nonterţiar care continuă studiile în învăţământul superior în acelaşi domeniu de formare profesională, reducerea duratei studiilor poate fi condiţionată de recunoaşterea a cel mult 60 de credite ECTS, în baza unei metodologii aprobate de senat.

47.3. acumularea creditelor ECTS în avans, cu respectarea următoarele condiţii:

47.3.1. începând cu anul II de studii, fără a lua în calcul anul de studii compensator;

47.3.2. realizarea integrală a planului de învăţământ pentru anul de studii anterior;

47.3.3. media anuală de studii - nu mai mică de 9,0.

48. Studenţii pot realiza studii în termene reduse, obţinând credite ECTS în avans, în baza unei cereri scrise, conform unei metodologii aprobate de senat.

49. Obţinerea creditelor în avans se face în baza unui plan individual de învăţământ, elaborat de către şeful de catedră/departament, în baza cererii studentului, coordonat cu decanul facultăţii şi avizat favorabil de rector. Planul individual de învăţământ este aprobat până la începutul anului de studii.

50. Nu se permite reducerea duratei studiilor la programele de studii superioare integrate şi în ştiinţe militare.

VII. SUSPENDAREA ŞI RELUAREA STUDIILOR SUPERIOARE

51. Suspendarea studiilor superioare se realizează prin acordarea concediului academic, în baza documentelor confirmative eliberate de instituţiile abilitate, în următoarele situaţii:

51.1. motive de sănătate (boli cronice, intervenţii chirurgicale, accidente ş.a.);

51.2. concediu de maternitate, de îngrijire a copilului, în condiţiile şi pe duratele de timp stabilite de legislaţia în vigoare;

51.3. alte situaţii justificate documentar, prevăzute de reglementările instituţionale.

52. Suspendarea studiilor se aprobă prin ordinul rectorului, cu avizul favorabil al decanului, în baza cererii studentului.

53. Durata concediului academic este determinată de temeiul solicitării. În cazul motivelor de sănătate, acesta se acordă, de regulă, pe un an universitar, cu posibilitatea prelungirii în baza unor noi acte justificative. Pentru îngrijirea copilului, durata se stabileşte conform legislaţiei naţionale.

54. Nu se acordă concediu academic studenţilor aflaţi în situaţie de exmatriculare.

55. Condiţiile, motivele şi durata pentru care poate fi acordat/obţinut concediul academic vor fi specificate în regulamentele instituţionale.

Reluarea studiilor superioare

56. Reluarea studiilor se face din anul şi semestrul pentru care studentul a fost declarat promovat, cu recunoaşterea rezultatelor de studii anterioare suspendării.

57. Reluarea studiilor după întreruperea lor prin suspendare se realizează prin ordinul rectorului în baza cererii studentului. Cererea urmează a fi contrasemnată de către decan, după caz, cu indicarea diferenţelor academice ce urmează a fi susţinute, este depusă la structura instituţională competentă, nu mai târziu de expirarea termenului suspendării. Dacă studiile au fost suspendate din motive de sănătate, la cerere va fi anexat şi certificatul medical prin care se confirmă că studentul este apt de a-şi continua studiile.

58. Până la semnarea ordinului de reluare a studiilor, studentul va fi informat despre diferenţele de plan necesare a fi susţinute şi numărul de credite ECTS, care urmează a fi acumulate, despre condiţiile şi termenele de realizare a studiilor etc.

59. După revenire, studentul va realiza cerinţele planului de învăţământ al promoţiei cu care va continua studiile.

60. Diferenţele apărute în urma eventualelor modificări ale planului de învăţământ vor fi realizate contra cost sau, la decizia instituţiei, din resursele financiare instituţionale. Costul este calculat conform unei metodologii elaborate de instituţia de învăţământ superior şi aprobate de senat.

61. Dacă studentul nu se prezintă la studii în termenul stabilit, el este exmatriculat.

62. Finanţarea studiilor şi oferirea burselor de studii încetează pe durata suspendării.

63. Reluarea studiilor se face în bază de contract, cu achitarea taxei de studii corespunzătoare taxei din anul academic respectiv, cu excepţia persoanelor care s-au aflat în mobilitate academică, concediu de boală, concediu de maternitate, concediu pentru îngrijirea copilului şi care la momentul suspendării studiilor erau la finanţare de la bugetul de stat.

VIII. CONŢINUTUL PROCESULUI DE STUDII

64. Conţinutul procesului de studii este determinat de Standardele Naţionale de Calificare în învăţământul superior, de planurile de învăţământ şi de curricula unităţilor de curs/modulelor.

65. Creditele ECTS reprezintă volumul de muncă al studentului, necesar pentru atingerea rezultatelor preconizate ale învăţării, prin finalizarea activităţilor de învăţare programate (cursuri, seminare, activităţi sincrone/asincrone, lucru individual, stagii de practică, evaluări) prevăzute în curriculum.

Un credit ECTS corespunde unui volum de 30 de ore de muncă a studentului, iar 60 ECTS corespund unui an de studii la învăţământul cu frecvenţă sau echivalentului acestuia.

66. Elementul formativ de bază al planului de învăţământ este unitatea de curs (disciplina) - cel mai mic bloc constitutiv al unui program de studii, fiind cel mai detaliat nivel la care se descrie conţinutul şi activităţile didactice, implicit, prelegeri/cursuri (transmiterea de cunoştinţe teoretice de către profesor), seminare (prezentări teoretice şi practice ale studenţilor, rezolvarea de probleme, analiza de cazuri), lucrări de laborator/ practice/ de proiectare, studiu individual (activităţi de învăţare desfăşurate de student în afara orelor din orar). Pentru o unitate de curs se alocă minimum 2 credite ECTS.

67. Unitatea de curs sau disciplina se realizează prin activitate didactică cu contact direct (auditorială), incluzând prelegeri, seminare, lucrări de laborator/ practice/ de proiectare; precum şi prin activitate didactică neauditorială, reprezentată de lucrul individual al studenţilor, stagiile de practică şi alte activităţi prevăzute de regulamentele instituţionale.

68. Urmare a actualizărilor anuale, aprobate de senatul instituţiei, planul de învăţământ poate fi modificat cu condiţia implementării modificărilor din următorul an de studii, modificările fiind făcute publice prin sistemul informaţional al instituţiei până la începutul anului de studii.

69. Planurile de învăţământ sunt elaborate/revizuite de catedrele/departamentele responsabile de programul de studii, aprobate de senatul instituţiei, fiind coordonate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi, după caz, de ministerul de resort, o dată la 5 ani.

Curricula unităţilor de curs/modulelor

70. Procesul de predare – învăţare – evaluare se realizează în baza curricula unităţilor de curs/modulelor conţinute în planul de învăţământ.

71. Curricula include descrierea unităţii de curs/modulului şi conţinutul propriu-zis, după cum urmează:

71.1. descrierea unităţii de curs/modulului ce conţine obligatoriu:

71.1.1. denumirea unităţii de curs/modulului;

71.1.2. codul de identificare pentru fiecare unitate de curs/modul din planul de învăţământ;

71.1.3. numărul de credite alocat unităţii de curs/modulului;

71.1.4. numele autorului/cadrului didactic care a elaborat/predă unitatea de curs, respectiv numele autorilor/cadrelor didactice care predau unităţile de curs din modul;

71.1.5. competenţele dezvoltate în cadrul unităţii de curs şi rezultatele învăţării;

71.2. conţinutul unităţii de curs/modulului trebuie să corespundă conţinuturilor domeniului de formare profesională/specialităţii/programului de studiu şi cuprinde:

71.2.1. materia de studiu al unităţii de curs/modulului, repartizarea orelor pe teme de studiu, cu divizarea acestora conform tipurilor de activităţi (prelegeri, seminare, lucrări practice şi de laborator, studiu individual);

71.2.2. limba de predare;

71.2.3. metodele de predare, învăţare şi evaluare utilizate (definite expres metodele de evaluare: examene scrise/orale/combinate, evaluare asistată de calculator, rapoarte, lucrări practice, lucrări de laborator, studii de caz, eseuri, proiecte/teze, portofolii etc.);

71.2.4. activitatea individuală, inclusiv descrierea formelor interactive utilizate în procesul de studiu individual ghidat de profesor, temele, sarcinile şi numărul de ore;

71.2.5. bibliografia recomandată (obligatorie şi suplimentară) necesară pentru însuşirea unităţii de curs/modulului.

72. Curriculum-ul unităţii de curs este elaborat conform modelului aprobat de senat, asumat cu semnătura titularului de curs şi avizat de şeful de departament/catedră până la începutul anului de studii. Curriculum-ul unităţii de curs nu se modifică pe parcursul anului de studii şi se face public studenţilor.

IX. PLANIFICAREA STUDIILOR SUPERIOARE

73. Studiile superioare de licenţă şi integrate sunt organizate conform calendarului universitar, aprobat de senat, care include: repartizarea activităţilor didactice pe ani, semestre (sesiuni, în cazul învăţământului cu frecvenţă redusă), termenele şi durata semestrelor, stagiilor de practică, sesiunilor de examene, ale evaluării finale şi vacanţelor. Pe parcursul anului de studii se programează vacanţa de iarnă, cu durată de până la trei săptămâni, vacanţa de Paşti (o săptămână) şi vacanţa de vară.

74. Stagiile de practică reprezintă o componentă obligatorie inclusă în planurile de învăţământ, se organizează începând cu anul I de studii şi constituie o condiţie de promovare, în conformitate cu standardele de calificare, stabilite prin Cadrul Naţional al Calificărilor pentru fiecare program de studii/domeniu de formare profesională.

75. Modul de organizare semestrială şi săptămânală a procesului de studiu este reflectat în orarul activităţilor didactice, aprobat la începutul semestrului, conform procedurii stabilite de regulamentele instituţionale, plasat pe pagina Web a instituţiei/facultăţii/ departamentului.

76. În cazuri speciale (studenţi cu dizabilităţi, studenţi care trec prin perioade de recuperare după intervenţii chirurgicale sau tratamente de lungă durată, justificate prin documente medicale oficiale), în temeiul cererii studentului, studiile pot fi organizate în baza planurilor individuale de învăţământ, care presupun, după caz, facilităţi, orar special pentru activităţile didactice, inclusiv pentru stagiile de practică, pentru susţinerea evaluărilor etc., dar şi un program de tutorat.

77. Planurile individuale de învăţământ şi lista studenţilor care pot realiza studii în bază de planuri individuale se aprobă de decanul facultăţii.

X. EVALUAREA REZULTATELOR ÎNVĂŢĂRII

78. Activitatea de studii/de cercetare a studentului, inclusiv activitatea individuală - rezultatele învăţării sunt verificate şi apreciate pe parcursul semestrelor prin evaluări curente, periodice; în timpul sesiunilor de examinare prin evaluări semestriale şi finale.

79. Instituţiile de învăţământ superior elaborează regulamente/metodologii/ghiduri de organizare a procesului de evaluare, stabilind formele şi componentele evaluării, grile de calcul a mediei semestriale şi finale, modul de organizare a procesului de evaluare, modul de evidenţă a rezultatelor academice etc.

80. Formele de evaluare sunt stabilite de departamente/catedre la începutul anului de studii.

81. În scopul prevenirii actelor de fraudă academică asociate utilizării sistemelor de inteligenţă artificială generativă, în procesul de evaluare sunt prioritare probele orale sau formatul mixt (examen scris şi susţinere orală), inclusiv prin utilizarea de instrumente digitale de verificare a originalităţii lucrărilor.

82. Instituţiile de învăţământ superior asigură promovarea şi respectarea principiilor de integritate academică în procesele de învăţare, predare şi evaluare, inclusiv prin evaluări corecte şi transparente, prevenirea fraudelor academice şi informarea sistematică a studenţilor şi personalului didactic cu privire la normele de etică academică.

Evaluările curente

83. Evaluarea curentă se efectuează în cadrul activităţilor didactice prin diverse modalităţi, stabilite de către titularul unităţii de curs/modulului.

84. Notele obţinute în cadrul evaluărilor curente se înscriu în registrul grupei academice.

Evaluările periodice

85. Pe parcursul unui semestru, la distanţe de timp relativ egale, se organizează două evaluări obligatorii, prin care se urmăreşte estimarea situaţiei intermediare a reuşitei studentului.

86. Evaluarea periodică se realizează în cadrul orelor de contact direct.

87. Notele obţinute în cadrul evaluărilor periodice se înscriu în registrul grupei academice.

88. Studenţii care au fost în imposibilitate de a participa la evaluarea periodică din motive întemeiate (boală, participare la competiţii/concursuri republicane şi internaţionale etc.), justificate prin acte confirmative, vor susţine evaluările periodice conform unui orar, aprobat în cadrul catedrei/departamentului.

Evaluările semestriale

89. Evaluările semestriale se realizează la finalizarea unităţilor de curs/modulelor, fiind programate în sesiuni de examene, conform Calendarului universitar.

90. În sesiunile semestriale, studentul este obligat să se prezinte cu grupa academică în care este înscris. În cazuri justificate, decanul facultăţii poate permite studentului să se prezinte cu o altă grupă academică.

91. Admiterea la evaluarea semestrială este condiţionată de realizarea integrală a cerinţelor prevăzute în curricula unităţii de curs/modulului respectiv. Nu sunt admişi la examen studenţii care au înregistrat o notă mai mică de "5" la media evaluărilor curente, la evaluările periodice şi la studiul individual. Dreptul de participare la evaluarea semestrială se obţine după promovarea tuturor componentelor de evaluare aferente unităţii de curs/modulului.

92. La învăţământul cu frecvenţă, studentul poate susţine examenul într-o zi la o singură unitate de curs/modul, iar intervalul între 2 examene succesive este de minimum 2 zile.

93. Subiectele pentru examene se aprobă de către şeful departamentului/catedrei şi se aduc la cunoştinţa studenţilor cu cel puţin o lună până la sesiune. Nu vor fi incluse în probe şi teste subiectele, care nu au fost predate studenţilor la orele de curs.

94. Probele/testele vor fi formate din întrebări cu diferit grad de complexitate, structurate pe niveluri taxonomice care vor permite evaluarea gradului de atingere a rezultatelor învăţării atribuite disciplinei.

Formularea întrebărilor din probe/teste va stimula gândirea critică şi aplicarea practică a cunoştinţelor acumulate, prin încurajarea tipurilor de întrebări ce solicită analiza de studii de caz, rezolvarea de probleme practice sau interpretarea de date.

95. Timpul destinat pregătirii răspunsului pentru susţinerea examenului oral va fi nu mai mult de 30 de minute, iar timpul necesar realizării examenului scris va fi stabilit de titularul unităţii de curs în funcţie de complexitatea subiectelor, dar nu va depăşi 3 ore academice.

96. În cazul în care, pe parcursul evaluării, studentul manifestă o conduită ce contravine normelor Codului de etică universitară, examinatorul are dreptul să interzică studentului respectiv susţinerea în continuare a examenului. Examinatorul va întocmi un proces-verbal în care va descrie abaterea constatată. Studentul va fi eliminat din examen, fiindu-i acordată nota 1 (unu) sau calificativul "respins", fără dreptul de a susţine restanţa în sesiunea curentă. Cazul va fi raportat decanatului pentru aplicarea sancţiunii prevăzute de Codul de etică, în funcţie de gravitatea abaterii de la normele de integritate academică.

97. Lucrările sunt apreciate în baza unui barem de notare prezentat studenţilor până la începerea examenelor.

98. Studentul are dreptul, în decurs de două zile lucrătoare de la prezentarea notelor, să-şi vadă lucrarea. Nota dată de examinator poate fi contestată conform procedurii stabilite în regulamentul instituţional.

99. Rezultatele evaluării semestriale se înscriu în borderoul examenului de către cadrul didactic titular al disciplinei/modulului.

100. Obţinerea unei note mai mici de 5 la examen, inclusiv absenţa de la examen, nu este temei pentru a interzice studentului să fie admis la următoarele examene.

101. Pentru susţinerea examenelor nepromovate, vor fi stabilite semestrial sesiuni de susţinere a restanţelor. Acestea se organizează după fiecare sesiune de examene, în perioada vacanţelor, sau, la decizia instituţiei, pot fi organizate în semestrul următor. Studentul are dreptul la 2 susţineri ale examenelor restante, în total cu examenul nepromovat având trei susţineri.

102. Tezele/proiectele de an sunt planificate în cadrul unităţilor de curs/modulelor corespunzătoare şi sunt parte componentă a evaluării la finele unităţii de curs respective. În cazul în care teza de an reprezintă rezultatul cumulativ al activităţilor de la câteva cursuri, este un produs interdisciplinar şi nu poate fi atribuit unei unităţi de curs, această teză de an trebuie să fie о entitate separată, evaluată cu notă şi estimată cu un număr determinat de credite, în funcţie de efortul necesar pentru realizare, la decizia catedrei/departamentului /facultăţii organizatoare.

103. Susţinerea tezelor de an este desfăşurată cu cel puţin o săptămână înainte de sesiunea de examene, în faţa unei comisii constituite din minimum două cadre didactice, stabilite la nivelul catedrei/departamentului.

104. Criteriile de elaborare şi evaluare a tezelor de an sunt stabilite de catedră/departamentul responsabil şi sunt trecute în curricula disciplinelor.

105. Neprezentarea studentului la proba de evaluare finală/semestrială se consemnează în borderoul de note cu menţiunea "absent".

106. Studenţii care au fost în imposibilitate de a participa, în termenele stabilite prin calendarul universitar, la sesiunea de evaluare semestrială din motive întemeiate (caz de boală, participare la competiţii/concursuri republicane şi internaţionale etc.), justificate prin acte confirmatoare (certificate medicale, hotărâri, ordine, dispoziţii etc.), vor susţine evaluările semestriale conform unui orar special.

107. Evaluarea modulară, la decizia catedrei/departamentului, se realizează după finalizarea fiecărei unităţi de conţinut din cadrul modulului sau la finalizarea integrală a modulului, prin probe care acoperă fiecare unitate de conţinut componentă.

Nota finală aferentă modului se determină ca medie ponderată a notelor obţinute pentru fiecare unitate de conţinut. Ponderea fiecărei note este direct proporţională cu volumul de ore sau credite al unităţii de conţinut raportat la volumul total al modulului.

Nepromovarea unei unităţi de conţinut (componentă a modulului) atrage după sine nepromovarea întregului modul.

Evaluarea finală a studiilor superioare

108. Studiile superioare de licenţă şi integrate se finalizează cu susţinerea tezei/proiectului de licenţă/lucrării de absolvire şi, la decizia instituţiei, a examenului de absolvire, cu eliberarea diplomei de studii superioare de licenţă/studii superioare integrate (Licenţă şi Master), însoţite de suplimentul la diplomă, redactat în limbile română şi engleză.

109. Forma de evaluare finală a studiilor superioare de licenţă şi integrate se stabileşte de senatul instituţiei de învăţământ superior. Pentru instituţiile de învăţământ din domeniul milităriei şi securităţii publice, modalitatea organizării şi desfăşurării examenului de licenţă se coordonează cu ministerele în a căror subordine se află instituţiile respective.

110. Evaluarea tezelor de licenţă/lucrărilor de absolvire se realizează în baza unor criterii specifice, ponderate în funcţie de relevanţa şi importanţa acestora. Componenta majoritară în stabilirea notei finale revine susţinerii orale (prezentarea tezei/proiectului şi răspunsurile la întrebările comisiei).

111. Evaluarea finală a studiilor superioare de licenţă şi integrate este organizată exclusiv de către instituţiile de învăţământ superior acreditate instituţional sau care deţin acreditare pentru specialităţile/programele de studii la care urmează a fi desfăşurate evaluările finale.

112. Media generală (MG) de licenţă/studii superioare integrate se calculează ca media aritmetică a mediilor anilor de studii şi mediei evaluării finale, cu rotunjirea la două zecimale în favoarea studentului, după cum urmează:

Procedurile de organizare a evaluărilor semestriale/finale

113. Evaluarea semestrială şi finală pot fi organizate în săli de evaluare dotate cu sisteme de monitorizare video conectate la sistemul de monitorizare al instituţiei de învăţământ superior şi, după caz, al Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

114. În vederea asigurării unui proces de evaluare echitabil şi transparent, în fiecare sală de examen sunt prezenţi minimum doi asistenţi, care pot fi desemnaţi şi din cadrul altor catedre/departamente decât cea responsabilă de disciplina evaluată. Asistenţii îşi vor asuma responsabilitatea deplină pentru respectarea riguroasă a procedurilor de supraveghere stabilite prin normele interne ale instituţiei.

115. Amplasarea studenţilor în sala de examen se va realiza la mese individuale sau, în situaţia în care dotările nu permit acest lucru, se va asigura un spaţiu de separare adecvat între candidaţi, prin lăsarea de locuri libere, în scopul prevenirii oricărei tentative de copiere sau comunicare în timpul examenului.

116. Sălile pentru susţinerea examenelor sunt adaptate activităţilor respective, prin eliminarea oricăror materiale didactice, ce ar putea influenţa studenţii în realizarea acestora.

117. Înaintea fiecărei sesiuni de examene, studenţii semnează o declaraţie pe propria răspundere privind integritatea academică şi consecinţele care pot interveni în cazul fraudelor academice, conform regulamentelor instituţionale.

118. Este strict interzisă deţinerea şi utilizarea oricăror dispozitive de comunicare electronică (telefoane mobile, ceasuri inteligente, căşti sau alte dispozitive electronice), precum şi a genţilor sau a altor obiecte personale, pe durata desfăşurării examenului.

119. Instituţia de învăţământ superior va întreprinde demersuri constante pentru a informa studenţii despre importanţa integrităţii academice şi metodele utilizate pentru a descuraja orice tentativă de fraudă. Pentru a evita plagiatul, studenţii sunt ghidaţi să folosească instrumentele inteligenţei artificiale doar ca surse de învăţare, nu pentru a copia direct conţinutul generat.

120. Instituţia de învăţământ superior va implementa mecanisme de sesizare, examinare şi sancţionare în cazurile de abateri de integritate academică.

121. Fiecare instituţie de învăţământ superior va elabora şi implementa propriul regulament privind evaluarea semestrială şi finală, care va integra prevederi detaliate referitoare la integritatea academică şi la măsurile anti-copiere/anti-plagiat. Regulamentul instituţional trebuie să specifice sancţiunile pentru copiat/plagiat, care pot varia de la anularea examenului până la exmatriculare.

Scara de notare

122. Evaluarea rezultatelor învăţării se face cu note de la "10" la "1", la care se aplică şi scara de notare cu calificative recomandate în Sistemul European de Transfer şi Acumulare de Credite ECTS (A, B, C, D, E, FX, F) pentru completarea suplimentului la diplomă şi facilitarea mobilităţii academice. Notele sunt acordate după cum urmează:

A: 9,01-10,0;

B: 8,01-9,0;

C: 7,01-8,0;

D: 6,01-7,0;

E: 5,0-6,0;

FX: 3,01-4,99;

F: 1,0-3,0.

Nota 10 sau "excelent" (echivalent ECTS - A) este acordată pentru demonstrarea unor remarcabile cunoştinţe, abilităţi şi competenţe dezvoltate de unitatea de curs/modul, pentru creativitate şi activitate independentă considerabilă, precum şi pentru cunoaştere versată a literaturii din domeniul respectiv. Studentul a însuşit 91-100% din materialul inclus în curriculum (programa analitică) a unităţii de curs/modulului.

Nota 9 sau "foarte bine" (echivalent ECTS - B) este acordată pentru demonstrarea unor cunoştinţe, abilităţi şi competenţe foarte bune, fiind admise câteva erori nesemnificative/neesenţiale. Studentul a însuşit 81-90% din materialul inclus în curriculum (programa analitică) a unităţii de curs/modulului.

Nota 8 sau "bine" (echivalent ECTS - C) este acordată pentru demonstrarea unor bune cunoştinţe, abilităţi şi competenţe, dar cu o anumită lipsă de încredere şi imprecizie ce ţin de profunzimea şi detaliile cursului/modulului, însă care pot fi înlăturate prin răspunsuri la întrebări suplimentare. Studentul a însuşit 71-80% din materialul inclus în curriculum (programa analitică) a unităţii de curs/modulului.

Nota 7 sau "satisfăcător" (echivalent ECTS - D) este acordată pentru demonstrarea unor cunoştinţe, abilităţi şi competenţe de bază, dezvoltate în cadrul unităţii de curs/modulului. Răspunsul studentului este lipsit de încredere şi se constată lacune în cunoaşterea unităţii de curs/modulului. Studentul a însuşit 61-70% din materialul inclus în curriculum (programa analitică) a unităţii de curs/modulului.

Notele de 6 şi 5 sau "slab" (echivalent ECTS - E) sunt acordate pentru demonstrarea unor cunoştinţe, abilităţi şi competenţe slabe, minime din domeniul unităţii de curs/modulului. Studentul a însuşit 51-60% din materialul inclus în curriculum (programa analitică) a unităţii de curs/modulului.

Notele 3 şi 4 (echivalent ECTS - FX) sunt acordate dacă studentul nu demonstrează cunoştinţe, abilităţi şi competenţe minime şi pentru a promova unitatea de curs se cere lucru suplimentar. Studentul a însuşit 31-40% şi, respectiv 41-50% din materialul inclus în curriculum (programa analitică) a unităţii de curs/modulului.

Notele 1 şi 2 sau "nesatisfăcător" (echivalent ECTS - F) sunt acordate studentului care a copiat sau demonstrează cunoştinţe, abilităţi şi competenţe minime, iar pentru a promova unitatea de curs/modulul se cere lucru suplimentar substanţial. Studentul a însuşit 0-30% din materialul inclus în curriculum (programa analitică) a unităţii de curs/modulului.

123. Evaluarea disciplinei Educaţie fizică se face, doar prin calificative, acestea fiind acordate după cum urmează:

-"admis" – dacă au fost însuşite competenţele, abilităţile şi cunoştinţele stabilite prin curriculumu-ul unităţii de curs/modulului;

-"respins" – dacă nu au fost însuşite competenţele, abilităţile şi cunoştinţele stabilite prin curriculum-ul unităţii de curs/modulului.

Înscrierea rezultatelor evaluărilor în borderou

124. Rezultatele evaluărilor realizate în cadrul unităţilor de curs sunt înscrise în borderou, iar subdiviziunea responsabilă de asigurarea calităţii studiilor monitorizează corectitudinea evaluării şi notării, datele respective fiind introduse în sistemul instituţional informaţional, precum şi în Sistemul Informaţional de Management în Învăţământul Superior (SIMÎS).

125. Borderoul este completat de către titularul unităţii de curs şi va conţine cel puţin:

125.1. Nota semestrială la unitatea de curs, care se calculează ca medie aritmetică dintre:

125.1.1. media notelor obţinute la evaluările curente;

125.1.2. media notelor obţinute în cadrul evaluărilor periodice;

125.1.3. nota pentru studiul individual;

125.2. Nota obţinută la examenul de finalizare a unităţii de curs.

125.3. Nota finală la unitatea de curs se calculează ca medie ponderată, unde: 60% – Nota semestrială la unitatea de curs, şi 40% – Nota la examenul de finalizare a unităţii de curs. În cazul programelor de studii în domeniul Sănătate, raportul dintre nota semestrială şi nota la examenul de finalizare a unităţii de curs este de 50%/50%.

La decizia senatului, în dependenţă de profilul instituţiei şi domeniul de formare profesională, pentru valorificarea activităţilor practice, de laborator, artistice, pedagogice se acceptă ca ponderea activităţilor semestriale să fie 70%, iar ponderea examenului 30%.

În borderou se înscrie:

- Nota finală la unitatea de curs este înscrisă cu cifre arabe (număr cu două zecimale) şi cu litere;

- Echivalentul notei finale la unitatea de curs în scara de notare cu calificative recomandate în Sistemul European de Transfer şi Acumulare de Credite (A, B, C, D, E, FX, F);

- Numărul de credite ECTS acumulat la unitatea de curs/modulul respectiv;

- Semnătura titularului unităţii de curs.

126. Nota finală la unitatea de curs este înscrisă şi în carnetele de note de către cadrul didactic responsabil. În carnetele de note se înscriu numai notele finale de promovare.

XI. PROMOVAREA, EXMATRICULAREA ŞI RESTABILIREA LA STUDII

127. Sunt promovaţi în următorul semestru/ an de studii studenţii care au acumulat pe parcursul semestrului/ anului precedent de studii numărul total de credite ECTS prevăzut în Planul de învăţământ pentru semestrul/anul respectiv.

128. Indiferent de forma de învăţământ (cu frecvenţă (inclusiv, dual), cu frecvenţă redusă sau la distanţă), studenţii care au acumulat minimum 65% din numărul total de credite ECTS prevăzute pentru anul de studii respectiv pot fi promovaţi condiţionat în următorul an, cu obligativitatea de a recupera creditele restante pe parcursul anului de studii în care au fost promovaţi.

Nerecuperarea creditelor restante până la sfârşitul anului de studii respectiv atrage după sine propunerea de exmatriculare.

129. Studenţii care pe parcursul anului de studii au acumulat mai puţin de 65% din numărul de credite ECTS, prevăzute pentru anul de studii respectiv, vor fi propuşi spre exmatriculare.

130. Studentul propus spre exmatriculare din cauza nereuşitei este în drept să solicite repetarea anului de studii nepromovat sau a disciplinelor/modulelor restante, cu achitarea taxei de studii pentru anul de studii/unităţile de curs nepromovate.

131. În cazul repetării anului de studii, unităţile de curs/modulele promovate anterior nu se repetă.

132. Repetarea integrală a unei unităţi de curs/modul este obligatorie în cazul în care studentul nu a promovat unitatea de curs/modulul respectiv.

Exmatricularea

133. Exmatricularea presupune pierderea statutului de student din următoarele motive:

133.1. pentru nereuşită, în cazurile prevăzute la pct.128 şi 129 al prezentului Regulament;

133.2. pentru promovarea unui examen în mod fraudulos;

133.3. pentru absenţe nemotivate, înregistrate pe parcursul unui semestru – mai mult de 1/3 din totalul de ore prevăzut în planul de învăţământ pentru semestrul respectiv;

133.4. pentru neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractele încheiate cu instituţia de învăţământ superior;

133.5. pentru încălcări ale Codului de etică universitară;

133.6. din proprie iniţiativă;

133.7. urmare a transferului în alte instituţii.

134. Procedura de exmatriculare este iniţiată la propunerea conducerii facultăţii sau de student şi se finalizează prin decizia rectorului cu emiterea ordinului de exmatriculare.

135. În cazul exmatriculării, studentul prezintă Foaia de lichidare, prin care atestă că nu are datorii faţă de instituţia de învăţământ superior, după care, în termen de până la 5 zile lucrătoare, instituţia eliberează studentului Extrasul din foaia matricolă şi actele (în original), depuse de către acesta la admitere.

Restabilirea la studii

136. Persoanele care şi-au pierdut statutul de student în rezultatul exmatriculării, dar care au promovat cel puţin anul I de studii, pot fi, la cerere, restabilite în cadrul aceluiaşi program de studii sau la unul conex din acelaşi domeniu de formare profesională, cu condiţia compatibilităţii planurilor de învăţământ şi a susţinerii, după caz, a diferenţelor în volum de cel mult 20 de credite ECTS, în bază de taxă.

137. Nu pot fi restabilite la studii persoanele care s-au manifestat prin încălcări grave ale codului de etică universitară (fraudă, plagiat, violenţă, hărţuire, corupţie).

138. Restabilirea la studii este propusă de către decanul facultăţii, la cererea depusă de către persoană, ca urmare a evaluării rezultatelor învăţării obţinute până la exmatriculare, aprobată prin ordinul rectorului instituţiei de învăţământ superior.

139. Restabilirea la studii se face din anul pentru care studentul a fost declarat promovat, cu recunoaşterea rezultatelor anterioare exmatriculării.

140. După restabilire, studentul trebuie să respecte cerinţele planului de învăţământ al promoţiei în care a fost inclus, cu susţinerea diferenţelor apărute în urma eventualelor modificări ale acestuia.

141. Nu se permite restabilirea la studii dacă în instituţia de învăţământ superior nu există grupă academică pentru programul şi anul de studiu în care urmează să fie încadrat studentul. În acest caz, studentul poate solicita restabilirea prin transfer la o altă instituţie de învăţământ superior la specialităţile din acelaşi domeniu de formare profesională sau din domenii conexe, acreditate/autorizate provizoriu.

142. Dacă studentul exmatriculat nu s-a restabilit la studii timp de 5 ani, acesta poate participa la un nou concurs de admitere, cu recunoaşterea unui anumit număr de credite ECTS, în dependenţă de domeniul programului de studii şi rezultatele învăţării.

Restabilirea la studii în vederea susţinerii tezei de licenţă/lucrării de absolvire de către deţinătorii diplomelor de studii superioare, seria AS.

143. Persoana care deţine diplomă de studii superioare, seria AS şi care nu a susţinut teza de licenţă are dreptul să solicite restabilirea la studii la instituţia de învăţământ superior care a eliberat diploma dată sau la o altă instituţie de învăţământ superior, în cadrul aceluiaşi program de studii sau la unul conex, acreditat/autorizat, din acelaşi domeniu de formare profesională sau conex, cu condiţia compatibilităţii planurilor de învăţământ.

144. Restabilirea în vederea susţinerii tezei de licenţă/lucrării de absolvire se desfăşoară în bază de taxă, al cărei cuantum se stabileşte de instituţie în baza costurilor stabilite de Consiliul de dezvoltare strategică instituţională şi aprobate de senat.

145. Solicitantul depune o cerere scrisă adresată conducerii instituţiei de învăţământ superior, însoţită de următoarele documente:

145.1. diploma seria AS prezentată în original;

145.2. anexa la diploma cu note, în original;

145.3. actul de identitate, în copie.

146. Cererea privind restabilirea la studii în vederea susţinerii tezei de licenţă/lucrării de absolvire se depun de către solicitant cu 6 luni înainte de susţinere.

147. Decizia de admitere sau de respingere a cererii de restabilire se adoptă de către rectorul instituţiei de învăţământ superior la recomandarea decanului facultăţii, urmare a examinării şi evaluării unităţilor de curs studiate anterior.

148. Echivalarea unităţilor de curs şi determinarea diferenţelor de program se realizează de către Comisia de specialitate.

149. Instituţia de învăţământ superior poate recunoaşte integral toate disciplinele promovate de solicitant în cadrul programului de studii absolvit, înscrise în anexa la diplomă.

150. În cazul în care planul de învăţământ actual al programului de studii diferă substanţial de cel absolvit, instituţia de învăţământ superior poate solicita susţinerea unor probe de evaluare suplimentare, la maximum 6 unităţi de curs fundamentale şi de specialitate, selectate de Comisia de specialitate ca esenţiale pentru elaborarea tezei.

151. Şeful de catedră/departament desemnează conducătorul ştiinţific în decurs de 15 zile lucrătoare de la restabilirea solicitantului.

152. Studentul cu conducătorul ştiinţific stabilesc tema tezei de licenţă/lucrării de absolvire, care se aprobă de şeful catedrei/departamentului de profil.

153. Teza de licenţă/lucrarea de absolvire se elaborează în conformitate cu cerinţele metodologice şi standardele în vigoare la data restabilirii, aprobate în instituţie.

154. Termenul de elaborare a tezei de licenţă/lucrării de absolvire nu poate fi mai mic de 3 luni şi nu poate depăşi 12 luni de la data restabilirii, cu posibilitate de prelungire motivată o singură dată cu cel mult 6 luni.

155. După susţinerea cu succes a tezei de licenţă/lucrării de absolvire, instituţia eliberează solicitantului Diploma de studii superioare de licenţă/ Diploma de studii superioare integrate (Licenţă şi Master) personalizată pe formular de model stabilit de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, însoţită de Suplimentul la diplomă, redactat în limbile română şi engleză.

156. La obţinerea Diplomei de studii superioare de licenţă/Diplomei de studii superioare integrate (Licenţă şi Master) absolventul are obligaţia de a preda în original diploma de studii superioare seria AS şi anexa cu note către instituţia de învăţământ superior emitentă sau către cea în care absolventul s-a restabilit pentru susţinerea tezei de licenţă/lucrării de absolvire, în vederea anulării şi arhivării acestora conform procedurilor interne.

XII. TRANSFERUL STUDENŢILOR

157. Studenţii pot solicita transferul de la o instituţie de învăţământ la alta, de la o formă de învăţământ la alta, de la un program de studii la altul, în cadrul aceluiaşi ciclu de studii, domeniu de formare profesională/conex sau domeniu general de studii, cu condiţia compatibilităţii planurilor de învăţământ la nivelul conţinuturilor de formare şi a rezultatelor învăţării, numărul de diferenţe acceptabile de program fiind de cca 20 de credite ECTS.

158. La programele de studii superioare în domeniile reglementate prin norme de drept internaţional: medicină, farmacie, stomatologie, asistenţă medicală generală şi moaşe; medicină veterinară şi arhitectură transferul de la alte domenii de studii nu poate fi efectuat.

159. Transferul studenţilor se acceptă după primul semestru de studii, fără a lua în calcul anul de studii compensator, cu excepţia studenţilor din ultimul an de studii. Toate transferurile se încheie până la începutul noului semestru/ an de studii.

160. Transferul se realizează prin ordinul rectorului instituţiei în care acesta urmează să fie transferat, după coordonarea cu decanul facultăţii în care va fi încadrat studentul, în baza cererii studentului care solicită transferul. La cerere va fi anexat obligatoriu Extrasul de note /Extrasul din foaia matricolă ECTS.

161. Studenţii care îşi fac studiile pe locuri cu finanţare de la bugetul de stat, în caz de transfer de la o instituţie de învăţământ la alta/de la o formă de învăţământ la alta/de la un program de studii la altul, pierd locul bugetar. Pentru ocuparea locurilor cu finanţare de la bugetul de stat, studenţii respectivi pot participa la concursul locurilor bugetare numai după finalizarea anului de studii în curs, în condiţii generale.

162. În cazul transferului, conducerea facultăţii în care urmează a fi încadrat studentul stabileşte:

162.1. recunoaşterea sau echivalarea unităţilor de curs/modulelor şi a creditelor ECTS acumulate în baza rezultatelor învăţării şi a competenţelor obţinute;

162.2. diferenţele din planul de învăţământ care urmează a fi realizate;

162.3. anul de studii în care studentul va fi înmatriculat prin transfer;

162.4. perioada şi calendarul de susţinere a diferenţelor de plan;

162.5. alte condiţii, conform legislaţiei.

163. Situaţiile excepţionale vor fi soluţionate de conducerea facultăţii împreună cu structura universitară cu atribuţiile respective.

164. Transferul studenţilor străini se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la studiile străinilor în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova.

165. În cazul neacreditării unui program de studii, aprobate prin ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, studenţii sunt transferaţi, în baza cererii personale, la programe de studii superioare similare/conexe acreditate din acelaşi domeniu de formare profesională/conex sau domeniu general de studii din cadrul aceleiaşi instituţii de învăţământ superior sau din altă instituţie de învăţământ superior cu programe similare acreditate, în aceleaşi condiţii de finanţare a studiilor.

Pentru ocuparea locurilor cu finanţare de la bugetul de stat în anii de studii următori, studenţii respectivi vor participa la concursul locurilor bugetare în condiţii generale. Toate transferurile se încheie până la începutul noului semestru/ an de studii.

Disciplinele ce constituie diferenţe în planul de învăţământ, apărute ca urmare a transferului, sunt realizate de către studenţi fără perceperea de taxe suplimentare.

166. Dacă instituţia de învăţământ superior a intrat în procedura de lichidare/a fost lichidată, studenţii, în baza cererii personale, sunt transferaţi la alte instituţii de învăţământ superior la aceleaşi domenii de formare profesională/ programe de studii superioare acreditate, conform cadrului normativ.

XIII. MOBILITATEA ACADEMICĂ

167. Mobilitatea academică a studenţilor se organizează, cu respectarea cadrului normativ în vigoare şi în baza:

167.1. acordurilor interuniversitare, internaţionale;

167.2. programelor de mobilitate oferite de instituţii/organizaţii naţionale şi internaţionale;

167.3. contractelor individuale.

168. Acordurile interuniversitare garantează recunoaşterea perioadelor de studii realizate şi transferul de credite ECTS pentru unităţile de curs/modulele realizate.

169. Perioada de studii efectuată în altă instituţie de învăţământ superior înlocuieşte, prin recunoaşterea creditelor ECTS, o perioadă de studii cu durată şi volum de muncă similară celei pe care studentul s-a angajat să o realizeze în universitatea de origine.

170. Unităţile de curs prevăzute în contractul de mobilitate pot fi echivalate şi acceptate de către universitatea de origine ca alternativă a unor unităţi de curs din Planul de învăţământ urmat de către student.

171. Transferul creditelor ECTS, recunoaşterea, echivalarea şi documentarea performanţelor realizate de către student de-a lungul perioadei de mobilitate se realizează în baza Extrasului de note/Extrasului din foaia matricolă ECTS, care reflectă cantitativ şi calitativ munca realizată de către student.

172. Recunoaşterea activităţilor/perioadelor de studii se aprobă de către decan la recomandarea conducerii facultăţii sau a structurii echivalente cu atribuţii în domeniu.

173. La cererea studentului, creditele pentru o unitate de curs pot fi echivalate cu creditele obţinute la o altă unitate de curs echivalentă sau superioară (cu un număr mai mare de ore şi un conţinut mai detaliat) la o altă universitate, facultate sau specialitate.

174. Susţinerea tezei/lucrării de absolvire/examenului de finalizare a studiilor superioare de licenţă şi integrate nu poate fi echivalată prin mobilităţi.

XIV. ACTELE DE FINALIZARE A STUDIILOR SUPERIOARE DE LICENŢĂ ŞI INTEGRATE

175. La finalizarea studiilor superioare de licenţă/integrate absolventului i se eliberează Diplomă de studii superioare de licenţă/Diplomă de studii superioare integrate (Licenţă şi Master) personalizată pe formular de model stabilit de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, însoţită de Suplimentul la diplomă, redactat în limbile română şi engleză.

176. Diploma eliberată la finalizarea studiilor superioare integrate este echivalentă cu diploma de studii superioare de master.

177. În cazul programelor comune de studii superioare pot fi eliberate:

177.1. o diplomă comună, suplimentar la una sau mai multe diplome naţionale;

177.2. o diplomă comună, emisă de către instituţiile care oferă programul comun de studiu, fără eliberarea diplomei naţionale;

177.3. una sau mai multe diplome naţionale, însoţite de un certificat pentru atestarea calificării acordate în comun.

178. Diplomele la programele comune se perfectează în limbile de comunicare stabilite în cadrul parteneriatului şi în limba engleză. Suplimentele la diplome vor specifica detaliat perioadele de mobilitate realizate de către studenţi în cadrul instituţiilor partenere.

179. Programele de studii la specialităţile duble se finalizează cu acordarea unei singure calificări şi cu eliberarea unei singure diplome universitare în două specialităţi.

XV. SISTEMUL DE PROFESIONALIZARE A STUDENŢILOR

180. În cadrul instituţiilor de învăţământ superior sunt instituite structuri (centre, servicii etc.) de consiliere/de ghidare în carieră, unde activează consilieri/coordonatori instituţionali, care oferă consultanţă studenţilor în procesul de formare profesională.

181. Instituţiile de învăţământ superior colaborează cu mediul de afaceri la formarea cadrelor de înaltă calificare, inclusiv, prin parteneriate publice-private pentru:

181.1. crearea centrelor comune de ghidare şi consiliere în carieră şi de angajare a absolvenţilor pe piaţa muncii;

181.2. organizarea târgurilor locurilor de muncă;

181.3. crearea incubatoarelor de afaceri şi a laboratoarelor de cercetare comune;

181.4. organizarea formării profesionale continue;

181.5. oferirea locurilor pentru stagii de practică;

181.6. alte activităţi şi acţiuni legale.

182. Numărul consilierilor/coordonatorilor instituţionali în cadrul acestor structuri se stabileşte de către instituţie în funcţie de posibilităţile economico-financiare, capacităţile organizatorice şi numărul de studenţi.

183. În calitate de consilieri/coordonatori instituţionali pot fi numiţi profesori, metodişti, care activează în cadrul instituţiei de învăţământ superior sau în alte instituţii relevante din domeniu şi care au realizat preventiv o pregătire specială privind structura şi conţinutul formării într-un domeniu general de studiu/domeniu de formare profesională/specialitate.

184. Coordonatorul/consilierul instituţional are următoarele responsabilităţi:

184.1. informarea studentului referitor la organizarea procesului de învăţământ în baza Sistemului european de acumulare şi transfer al creditelor de studii (ECTS);

184.2. prezentarea posibilităţilor şi facilităţilor oferite de Sistemul European de Transfer şi Acumulare de Credite (ECTS) în procesul de formare profesională;

184.3. informarea studentului referitor la condiţiile de ocupare a locurilor cu finanţare bugetară la studii superioare de licenţă/integrate;

184.4. prezentarea posibilităţilor şi condiţiile de acces în centrele de informare, de formare şi în alte elemente de infrastructură puse la dispoziţia studentului de către instituţia de învăţământ superior: bibliotecă/mediatecă, laboratoare, ateliere, spaţii de studiu şi de odihnă etc.;

184.5. oferirea pentru studenţi a sprijinului necesar în procesul de completare a Contractului de studii, precum selectarea unităţilor de curs/modulelor propuse pentru libera alegere în vederea constituirii/modificării traseului individual de formare profesională;

184.6. oferirea sprijinului studenţilor în procesul de selectare a tematicii tezelor/proiectelor de an, de licenţă, dar şi a lucrărilor de cercetare ştiinţifică din cadrul departamentelor/catedrelor, în care se pot implica;

184.7. asigurarea consultanţei în toate procedurile de mobilitate academică etc.

185. Monitorizarea angajării absolvenţilor pe piaţa muncii se realizează de către instituţiile de învăţământ superior în colaborare cu angajatorii.