Hotărâre nr. 1032 din 21.12.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului naţional

"Diaspora" pentru anii 2024-2028

nr. 1032  din  21.12.2023

 (în vigoare 09.02.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 61-63 art.122 din 09.02.2024

* * *

În temeiul art.5 lit.a) şi art.6 lit.h) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul naţional "Diaspora" pentru anii 2024-2028 (se anexează).

2. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale:

1) vor întreprinde măsurile necesare pentru realizarea acţiunilor preconizate pentru implementarea Programului naţional "Diaspora" pentru anii 2024-2028;

2) vor prezenta Cancelariei de Stat anual, până la data de 1 aprilie, rapoarte de progres privind implementarea Programului naţional "Diaspora" pentru anii 2024-2028.

3. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale să implementeze, la nivel local, acţiunile prevăzute în Programul naţional "Diaspora" pentru anii 2024-2028.

4. Finanţarea acţiunilor prevăzute în prezenta hotărâre se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în aceste scopuri în bugetele autorităţilor/instituţiilor implicate, precum şi din alte surse, conform legislaţiei.

5. Monitorizarea, coordonarea şi controlul procesului de realizare a Programului naţional "Diaspora" pentru anii 2024-2028 se pun în sarcina Cancelariei de Stat (Biroul relaţii cu diaspora), care va informa Guvernul despre desfăşurarea procesului până la data de 30 aprilie a fiecărui an.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.1032/2023

PROGRAMUL NAŢIONAL

"DIASPORA" pentru anii 2024-2028

I. INTRODUCERE

1. Programul naţional "Diaspora" prezintă o abordare ambiţioasă şi coerentă pentru perioada 2024-2028, care are drept scop consolidarea şi intensificarea legăturii statului cu diaspora şi transformarea acestei conexiuni într-un factor de progres pentru Republica Moldova.

2. Diaspora reprezintă o comunitate diversă şi dinamică, cu potenţial imens pentru dezvoltarea ţării. Valorificarea resurselor umane, intelectuale şi financiare din diasporă poate crea parteneriate şi oportunităţi importante pentru stat, dar şi pentru moldovenii plecaţi peste hotarele ţării.

3. Programul naţional "Diaspora" pentru anii 2024-2028 este elaborat de către Biroul relaţii cu diaspora din cadrul Cancelariei de Stat (în continuare – BRD), în conformitate cu prevederile punctului 34 subpunctul 3) din Regulamentul cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea documentelor de politici publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.386/2020. Documentul a fost elaborat în urma analizelor efectuate, a consultărilor şi a colaborării continue dintre autorităţile naţionale, asociaţiile, comunităţile de moldoveni şi grupuri de iniţiativă de peste hotare. Scopul final al acestui efort comun este de a transforma diaspora într-un partener activ în dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova, prin mecanisme şi acţiuni concrete de suport şi implicare.

4. Programul naţional "Diaspora" pentru anii 2024-2028 (în continuare – Program) este un document de politici publice pe termen mediu şi reprezintă o continuare a angajamentelor asumate în Strategia naţională "Diaspora – 2025", aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.200/2016, ce vine să aprofundeze, să actualizeze şi să descrie obiectivele şi acţiunile ce urmează a fi realizate în cele patru domenii prioritare stabilite în Strategia menţionată, şi anume: I. Elaborarea şi dezvoltarea cadrului strategic şi operaţional al domeniului diaspora, migraţie şi dezvoltare; II. Asigurarea drepturilor diasporei şi consolidarea încrederii; III. Mobilizarea, valorificarea şi recunoaşterea potenţialului uman al diasporei; IV. Implicarea directă şi indirectă a diasporei în dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova. Programul are la bază concluziile şi recomandările evaluării intermediare a implementării primei şi a celei de-a doua etape a Strategiei naţionale "Diaspora – 2025".

5. Scopul fundamental al Programului este de a crea şi a operaţionaliza mecanisme eficiente şi durabile care să permită colaborarea şi implicarea activă a diasporei în procesele de dezvoltare durabilă a Republicii Moldova. Programul urmăreşte să consolideze legăturile dintre Republica Moldova şi cetăţenii săi aflaţi în străinătate, prin promovarea diversificării căilor şi a instrumentelor de implicare a diasporei, sprijinirea asociaţiilor diasporei şi facilitarea transferului de cunoştinţe şi expertiză.

6. În sensul prezentului Program sunt utilizate următoarele noţiuni:

diaspora Republicii Moldova – comunitatea persoanelor fizice care se identifică ca fiind originare din Republica Moldova, stabilite temporar sau permanent peste hotarele ţării şi descendenţii acestora, precum şi comunităţile formate de aceştia. Peste hotare, persoanele social şi economic active, cu/fără cetăţenia Republicii Moldova, se asociază şi crează asociaţii nonguvernamentale, grupuri de iniţiativă, centre culturale, fundaţii, cluburi sportive, grupuri de interes profesional etc.;

asociaţie din diasporă – organizaţie înregistrată oficial în ţara de reşedinţă, care are un statut juridic, indiferent dacă acesta este în ţara gazdă sau/şi în Republica Moldova;

grup de iniţiativă din diasporă – grup de iniţiativă care a consolidat mai mulţi băştinaşi şi/sau cetăţeni ai Republicii Moldova aflaţi peste hotare în jurul unor evenimente, activităţi;

asociaţie de băştinaşi – asociere benevolă a tuturor persoanelor care s-au născut într-o localitate din Republica Moldova, dar care în prezent locuiesc şi activează în afara acesteia, în ţară sau peste hotare şi doresc să îşi susţină localitatea de origine şi să contribuie prin toate mijloacele posibile la dezvoltarea locală;

abordare integrată a domeniului diasporei, migraţiei şi dezvoltării – mecanism de comunicare şi coordonare a tuturor părţilor implicate (autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, societatea civilă, mediul academic şi privat, organizaţiile internaţionale etc.) în realizarea obiectivelor strategice ale politicii de stat în domeniul relaţiilor cu diaspora.

7. Principiile Programului:

1) coerenţă: politicile şi acţiunile practice destinate reprezentanţilor din diasporă sunt elaborate în baza analizei şi evaluării nevoilor acestora, în conformitate cu datele referitoare la domeniul diasporă, migraţie şi dezvoltare (în continuare – DMD) colectate în cadrul studiilor şi cercetărilor în acest domeniu;

2) sustenabilitate: Programul este construit având la bază principiul sustenabilităţii pe termen lung. Mecanismele şi iniţiativele dezvoltate au drept obiectiv nu doar rezolvarea problemelor actuale, ci şi crearea unui cadru solid pentru extinderea pe viitor şi ţine să valorifice în mod durabil potenţialul uman al diasporei;

3) accesibilitate: politicile şi acţiunile practice destinate reprezentanţilor din diasporă vor fi disponibile şi accesibile atât online, cât şi offline la nivel local, naţional şi regional;

4) coordonare şi complementaritate: pentru a asigura eficienţa, echitatea şi eficacitatea acţiunilor va fi utilizat mecanismul de coordonare şi de consultare a opiniilor părţilor interesate. Obiectivele şi acţiunile Programului sunt coordonate, se sincronizează şi derivă din documentele strategice de dezvoltare ale ţării, cadrul normativ naţional în domeniul DMD, precum şi din standardele şi angajamentele internaţionale ale Republicii Moldova în acest domeniu;

5) comunicare: comunicarea între guvern, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, asociaţiile diasporale, mass-media va fi unul din pilonii de bază ai Programului, care urmează a fi întemeiată pe un mecanism viabil de comunicare regulată, transparentă şi eficientă. Acest mecanism va permite colectarea feedback-ului, sugestiilor şi opiniilor în scopul adaptării şi ajustării acţiunilor practice în funcţie de impactul lor;

6) incluziune şi reprezentare: viziunea de angajament a diasporei este incluzivă şi reprezentativă pentru diversitatea comunităţii diasporei. Vor fi depuse eforturi pentru a implica toate segmentele diasporei, inclusiv diferite generaţii, regiuni şi origini;

7) beneficiu mutual: recunoaşterea că angajamentul este un proces bilateral;

8) colaborare: promovarea colaborării şi a parteneriatelor între diferiţi actori, inclusiv agenţii guvernamentale, organizaţii ale diasporei, organizaţii nonprofit, entităţi din sectorul privat şi donatori. Colaborarea resurselor şi expertizei poate duce la iniţiative mai eficiente;

9) transparenţă şi responsabilitate: menţinerea transparenţei în utilizarea resurselor şi în implementarea programelor, stabilirea mecanismelor de responsabilitate pentru a asigura că iniţiativele furnizează rezultatele dorite;

10) conexiune inversă/mecanisme de feedback: vor fi create canale pentru feedback continuu şi comunicare cu diaspora, preocupările, sugestiile şi feedback-ul acestora fiind utilizate pentru a adapta şi a îmbunătăţi eforturile de angajament;

11) rezilienţă: flexibilitatea şi adaptabilitatea sunt esenţiale pentru succesul obiectivelor trasate;

12) evaluare şi învăţare: adoptarea unei culturi a învăţării şi a îmbunătăţirii continue, astfel încât va avea loc evaluarea în mod continuu a eficacităţii iniţiativelor de angajament şi folosirea rezultatelor evaluării pentru a orienta activităţile viitoare.

8. Programul promovează o viziune de angajament cu diaspora, care, în timp ce respectă aceste principii de bază care promovează relaţii durabile, benefice atât pentru ţara de origine, cât şi pentru comunitatea diasporei pe termen lung, este flexibilă, adaptabilă şi receptivă la schimbările de circumstanţe.

9. Părţile implicate în elaborarea Programului: BRD, punctele de contact din cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, parteneri externi: Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie în Moldova, Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ), asociaţii/reprezentanţi ai diasporei, societatea civilă ş.a.

10. Grupuri ţintă: diaspora (asociaţiile diasporei, grupurile de iniţiativă, platformele de experţi din diasporă, tineri din diasporă, femei din diasporă); migranţii reveniţi; autorităţile administraţiei publice centrale; autorităţile administraţiei publice locale; asociaţiile de băştinaşi; organizaţii ale societăţii civile care au tangenţă cu domeniul DMD; organizaţii din mediul privat/asociativ; mass-media publică şi privată care reflectă subiecte relevante domeniului DMD.

11. Concordanţa cu Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030". Ţinând cont de scopul Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030" (în continuare – SND), aprobată prin Legea nr.315/2022, ce constă în sporirea calităţii vieţii cetăţenilor Republicii Moldova, indiferent de vârstă, mediul de reşedinţă, sex, etnie, dizabilitate, religie şi alte diferenţe, în care nimeni nu trebuie lăsat în urmă, Programul este aliniat la obiectivele şi ţintele setate în SND şi contribuie la realizarea următoarelor 4 intervenţii prioritare în domeniul "Susţinerea şi implicarea diasporei":

1) promovarea transferului de cunoştinţe şi de competenţe ale diasporei şi ale migranţilor prin constituirea unor parteneriate între autorităţile administraţiei publice centrale, autorităţile administraţiei publice locale, comunităţi, diasporă şi asociaţiile de băştinaşi (O7.1 - Edificarea unei administraţii publice integre, responsabile, eficiente, transparente şi deschise pentru participarea cetăţenilor la procesele de luare a deciziilor);

2) reintegrarea eficientă a persoanelor întoarse din străinătate şi valorificarea potenţialului diasporei în materie de competenţe şi calificări prin dezvoltarea unor instrumente de stimulare a creării de afaceri, prin asigurarea transferabilităţii beneficiilor şi prin recunoaşterea cunoştinţelor şi a calificărilor dobândite (O1.1 - Creşterea accelerată a productivităţii muncii, O3.3 - Dezvoltarea unui sistem accesibil, flexibil şi relevant de educaţie continuă a adulţilor în perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii, O7.1);

3) promovarea unor modalităţi noi de învăţare continuă în serviciul public prin acordarea unui suport tehnic din partea profesioniştilor din diaspora Republicii Moldova (O3.3);

4) implementarea instrumentelor şi a mecanismelor digitale de implicare a cetăţenilor din diasporă şi participarea acestora la viaţa publică şi civică din Republica Moldova (O7.1).

12. Programul contribuie la implementarea obiectivelor SND prin intermediul mobilizării şi implicării diasporei în dezvoltarea economică şi socială a ţării, precum şi prin intermediul creării de condiţii mai bune pentru integrarea şi adaptarea diasporei în ţările de destinaţie. Mai mult decât atât, Programul va contribui la îmbunătăţirea imaginii Republicii Moldova în străinătate şi la creşterea prestigiului şi influenţei ţării la nivel internaţional, ceea ce reprezintă, de asemenea, un obiectiv important al SND.

13. Din punctul de vedere al prevederilor SND, Programul contribuie la "Promovarea migraţiei circulare şi asigurarea unei protecţii sociale eficiente a migranţilor, inclusiv transferabilitatea beneficiilor şi recunoaşterea calificărilor, pentru o reintegrare eficientă a celor reveniţi de peste hotare" (obiectivul 1), "Dezvoltarea unui sistem accesibil, flexibil şi relevant de educare continuă a adulţilor" (obiectivul 3) şi "Dezvoltarea şi diversificarea produsului turistic naţional (agroturismul, ecoturismul, turismul rural, vitivinicol, gastronomic şi cultural), consolidarea rolului comunităţilor locale şi implicarea diasporei" (obiectivul 4). În acest sens, Programul propune spre realizare obiectivele ce ţin de reintegrarea eficientă a persoanelor revenite din străinătate şi valorificarea potenţialului diasporei în ceea ce priveşte competenţele şi calificările acestora prin dezvoltarea unor instrumente de stimulare a înfiinţării întreprinderilor, precum şi prin asigurarea transferabilităţii beneficiilor şi recunoaşterea cunoştinţelor şi competenţelor dobândite. Programul, de asemenea, încurajează noile modalităţi de învăţare pe tot parcursul vieţii în serviciul public prin acordarea asistenţei tehnice şi expertizei de către profesioniştii din diasporă. În afară de această, Programul contribuie la diversificarea programelor economice existente destinate diasporei şi atragerii investiţiilor din partea diasporei, inclusiv în domeniul promovării produsului turistic naţional.

14. Programul este aliniat la obiectivele generale ale Planului naţional de dezvoltare pentru anii 2023-2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.89/2023, care prevede extinderea serviciilor de calitate, inclusiv a celor digitale pentru diasporă şi integrarea diasporei în viaţa economică; dezvoltarea şi pilotarea unui subprogram guvernamental de stagii pentru studenţii sau absolvenţii instituţiilor universitare de peste hotarele ţării (acţiunea 7.1.19); elaborarea şi aprobarea Programului sectorial "Diaspora 2030" (acţiunea 7.1.20).

15. Concordanţa cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD). Republica Moldova s-a aliniat la ODD şi s-a angajat să pună în aplicare Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030 (în continuare – Agenda 2030), adoptată la Summitul Organizaţiei Naţiunilor Unite la 25 septembrie 2015. ODD-urile subliniază importanţa "reducerii inegalităţilor în interiorul ţărilor şi între ţări". ODD-urile prevăd o abordare echitabilă pentru diversele categorii de cetăţeni, inclusiv migranţi, însoţită de instrumentele şi mecanismele cheie pentru realizarea creşterii economice centrate pe oameni.

Este important de menţionat că un angajament eficient cu diaspora pentru atingerea ODD-urilor necesită o colaborare între state, organizaţii ale diasporei, societatea civilă şi agenţiile internaţionale. Comunităţile din diasporă pot contribui semnificativ la atingerea ODD-urilor ale ţării de origine în mai multe moduri:

1) remitenţe: membrii diasporei transferă remitenţe în ţara de origine, care pot interveni direct la reducerea sărăciei (ODD 1) şi eradicarea foamei (ODD 2), furnizând sprijin financiar familiilor pentru nevoi de bază, precum alimentaţia, locuinţa şi educaţia;

2) investiţii: diaspora poate investi în afaceri, startup-uri şi proiecte de infrastructură în ţara de origine. Aceste investiţii pot stimula creşterea economică (ODD 8) şi pot contribui la dezvoltarea sectoarelor critice, precum agricultura, sănătatea şi educaţia;

3) transfer de cunoştinţe: membrii diasporei aduc adesea competenţe, cunoştinţe şi expertiză din ţările lor de reşedinţă. Pot împărtăşi această cunoaştere prin instruiri, mentorat şi colaborare, contribuind astfel la educaţie de calitate (ODD 4), locuri de muncă decente şi creştere economică (ODD 8) şi inovaţie industrială (ODD 9);

4) schimburi culturale: membrii diasporei servesc adesea drept ambasadori culturali, promovând schimbul cultural (ODD 17) şi înţelegerea reciprocă. Acest lucru poate duce la o mai mare incluziune socială (ODD 10) şi la păstrarea patrimoniului cultural (ODD 11);

5) advocacy şi conştientizare: organizaţiile diasporale pot susţine campanii de conştientizare legate de anumite ODD-uri. Pot amplifica vocile comunităţilor marginalizate şi pot contribui la reducerea inegalităţilor (ODD 10) şi la justiţie (ODD 16).

Iniţiativele în derulare în domeniile sănătăţii şi educaţiei ale membrilor diasporei contribuie la sănătate şi bunăstare (ODD 3) şi educaţie de calitate (ODD 4).

6) asistenţă umanitară: în perioadele de criză (COVID, criza refugiaţilor ucrainieni), comunităţile din diasporă au demonstrat un grad înalt de mobilizare a resurselor, furnizarea de ajutor şi susţinerea eforturilor umanitare, contribuind astfel la ODD 17;

7) dezvoltarea capacităţilor: membrii diasporei pot participa la programe de dezvoltare a capacităţilor pentru a consolida instituţiile şi structurile din ţara de origine, promovând pacea, justiţia şi instituţii puternice (ODD 16);

8) parteneriate: colaborarea cu organizaţiile diasporale poate promova parteneriate şi cooperare internaţională, aliniindu-se cu ODD 17 pentru a atinge obiective comune.

Programul contribuie la atingerea ODD-urilor prin intermediul implicării diasporei în procesul de dezvoltare economică şi socială a Republicii Moldova. Prin urmare, Programul se axează pe o abordare cuprinzătoare faţă de reprezentanţii diasporei în scopul atingerii principiului "a nu lăsa pe nimeni în urmă".

16. Programul va contribui la realizarea a 4 ODD-uri:

1) ODD 4: "Educaţie de calitate"

Acest ODD are drept scop asigurarea ca toţi oamenii, indiferent de sex, vârstă, rasă şi origine etnică, precum şi persoanele cu handicap, migranţi, persoanele indigene, copii şi tineri, în special cei aflaţi în situaţii vulnerabile, să poată să înveţe pe tot parcursul vieţii, pentru a-i ajuta să dobândească cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru a utiliza oportunităţile şi participarea deplină în societate.

Ţinta 4.4 "Până în 2030, creşterea substanţială a numărului de tineri şi adulţi cu competenţe relevante pentru piaţa muncii". Programul, pe de o parte, stimulează transferul de cunoştinţe şi experienţe ale diasporei pentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei pe tot parcursul vieţii şi contribuie nu doar la accedere pe piaţa forţei de muncă, dar şi la dezvoltare durabilă, pe de altă parte, Programul încurajează noile modalităţi de învăţare pe tot parcursul vieţii în serviciul public prin acordarea asistenţei tehnice de către profesioniştii din diasporă.

2) ODD 8: "Promovarea creşterii economice durabile şi a muncii decente"

ODD-ul respectiv abordează necesităţile femeilor şi bărbaţilor, tinerilor, persoanelor cu dizabilităţi şi a muncitorilor migranţi şi prevede instrumentele şi mecanismele cheie pentru realizarea creşterii economice centrate pe oameni.

Ţinta 8.3 "Promovarea unor politici orientate spre dezvoltare care susţin activităţile productive, crearea locurilor de muncă decente, antreprenoriatul, creativitatea şi inovaţia, şi care încurajează formalizarea şi creşterea întreprinderilor micro, mici şi mijlocii, inclusiv prin acces la servicii financiare". Programul încurajează implicarea diasporei în dezvoltarea economică a Republicii Moldova prin intermediul investiţiilor şi transferurilor de bani, ceea ce va contribui la creşterea economiei şi la crearea locurilor de muncă.

3) ODD 10: "Reducerea inegalităţilor"

Pentru a reduce inegalităţile, Agenda 2030 are scopul de a realiza în mod progresiv şi de a susţine creşterea veniturilor celei mai sărace populaţii la o rată mai mare ca media naţională. Un aspect important prevăzut în acest sens este de a abilita şi a promova incluziunea socială, economică şi politică a tuturor, indiferent de vârstă, gen, dizabilitate, rasă, etnie, origine, religie, statut economic sau alt statut. În acelaşi timp, Agenda 2030 pune accent pe un proces migraţional bine informat şi corect.

Ţinta 10.7 "Asigurarea unui proces de angajare legal, echitabil, bine informat al migranţilor". Programul asigură protecţia drepturilor şi intereselor diasporei şi încurajează implicarea acesteia în procesul de dezvoltare economică şi socială a Republicii Moldova, ceea ce poate contribui la reducerea inegalităţilor în ţară. De asemenea, Programul se axează pe implementarea pe întreg teritoriul ţării a programelor şi a modelelor orientate spre valorificarea competenţelor obţinute în procesul migraţiei pentru dezvoltarea afacerilor şi în comunităţi. Totodată, unul din pilonii fundamentali ai Programului este îmbunătăţirea comunicării între toate părţile implicate în domeniul DMD pentru crearea de oportunităţi pentru proiecte de dezvoltare comunitară (extinderea DAR 1+3 etc.).

4) ODD 17: "Parteneriate pentru realizarea obiectivelor"

Acest ODD se concentrează pe consolidarea mijloacelor de implementare şi a parteneriatelor pentru promovarea dezvoltării durabile.

Ţinta 17.18 "Până în 2030, sporirea semnificativă a disponibilităţii datelor calitative, în timp util şi fiabil, dezagregate după venit, sex, vârstă, rasă, etnie, statut migraţional, dizabilităţi, localizare geografică şi alte caracteristici relevante în contexte naţionale". Programul încurajează consolidarea parteneriatelor între diasporă şi autorităţile publice, societatea civilă şi sectorul privat din Republica Moldova, ceea ce contribuie la realizarea ODD-urilor.

17. Concordanţa cu priorităţile guvernamentale şi celelalte documente de planificare şi de politici publice. Programul este în concordanţă cu priorităţile prevăzute în Programul de activitate al Guvernului "Moldova prosperă, sigură, europeană", aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.28/2023, în special cu obiectivele: "extinderea serviciilor de calitate, inclusiv a celor digitale, pentru diaspora şi integrarea diasporei în viaţa economică" şi "continuarea modernizării şi digitalizării serviciilor consulare pentru diasporă, promovarea instrumentelor juridice de protecţie socială a lucrătorilor migranţi moldoveni, sprijinirea asociaţiilor culturale şi asigurarea condiţiilor favorabile pentru participarea cetăţenilor la alegerile din Republica Moldova". De asemenea, Planul de acţiuni al Guvernului pentru anul 2023 conţine un şir de măsuri dedicate diasporei, inclusiv aprobarea documentului de politici actualizat pentru diasporă. Prin urmare, noul document de politici publice va asigura prin obiectivele sale realizarea indicatorilor planificaţi de executiv atât prin asigurarea elaborării politicilor publice în domeniu, cât şi prin fortificarea/reanimarea/revizuirea programelor existente. De asemenea, Programul este în concordanţă cu prioritatea nr.16 "Servicii accesibile pentru diasporă" al Planului naţional "Construim Moldova Europeană", 20 de acţiuni guvernamentale. Programul are drept scop şi realizarea angajamentelor expuse în cadrul Acordului de Asociere între Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, şi a prevederilor titlului III "Libertate, securitate şi justiţie", subcapitolul "Cooperarea în domeniul migraţiei, al azilului şi al gestionării frontierelor" (art.14). De asemenea, Programul este corelat cu prevederile Programului de Asociere UE-RM până în anul 2027, aprobat în august 2022, care prevede "adoptarea unei abordări integrate în domeniul diasporei şi consolidarea capacităţilor autorităţilor naţionale şi locale în chestiunile legate de diasporă" şi "consolidarea legăturii culturale a Republicii Moldova cu diaspora".

Pe lângă aceasta, Programul ia în considerare şi prevederile altor documente de planificare strategică care se află în proces de elaborare sau implementare, în vederea asigurării unei abordări unice şi consistente asupra domeniului respectiv. Astfel, Programul este corelat cu prevederile Strategiei de dezvoltare "Educaţia 2030", aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.114/2023, în materie de contracararea fenomenului "exodului de creieri" (brain drain) şi adaptarea psiho-socială şi educaţională a copiilor, părinţii cărora au emigrat sau care se consideră membri ai diasporei; prevederile Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional pentru perioada 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului 954/2022, contribuind la îmbunătăţirea procesului de colectare a datelor oficiale privind estimarea la timp a fluxului migraţional pentru un proces de politici bazat pe evidenţe, precum şi atragerea din diaspora a unor experţi bine pregătiţi în statistică sau în domenii conexe (matematică, economie, econometrie, sociologi); prevederile Programului privind gestionarea fluxului migraţional, azilului şi integrării străinilor pentru anii 2022-2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.808/2022, care are drept obiectiv general Dezvoltarea şi operaţionalizarea mecanismelor privind comunicarea cu diaspora, diversificarea căilor şi mecanismelor de implicare a diasporei în procesele de dezvoltare durabilă a ţării, precum şi cu prevederile proiectului Programului naţional de dezvoltare a turismului "Turism 2028" cu privire la consolidarea brandului turistic de ţară şi continuarea activităţilor eficace de promovare pe pieţele ţintă.

18. Părţile implicate şi beneficiarii Programului. Programul este elaborat de către BRD, în colaborare cu autorităţi ale administraţiei publice centrale (Cancelaria de Stat, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Culturii, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia de Investiţii, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă etc.), Congresul Autorităţilor Locale din Moldova, liderii asociaţiilor diasporale, migranţii reîntorşi, partenerii de dezvoltare etc.

Beneficiarii identificaţi ai Programului sunt determinaţi cu respectarea a trei precondiţii de bază: egalitate şi nediscriminare, acces egal la servicii pentru diasporă şi distribuire echitabilă a resurselor financiare publice.

În procesul de elaborare a Programului, documentul urmează a fi supus consultărilor ample, fiind asigurată implicarea directă a reprezentanţilor societăţii civile, inclusiv a asociaţiilor diasporale, organizaţiilor internaţionale, instituţiilor, autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, în special din localităţile în care activează asociaţiile de băştinaşi. O atenţie specială se va acorda transparenţei, colaborării intersectoriale, principiilor de nediscriminare şi de egalitate de gen.

II. ANALIZA SITUAŢIEI

19. Pe parcursul ultimului deceniu au fost elaborate şi aprobate o serie de documente cu caracter politic şi strategic în cadrul cărora este abordat direct sau indirect domeniul DMD. Printre acestea pot fi enumerate: Strategia naţională de dezvoltare "Moldova 2020"; Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2017-2019; Strategia naţională în domeniul migraţiei şi azilului 2011-2020 şi Planul de acţiuni pentru anii 2016-2020 de implementare al acesteia; Planul de acţiuni pentru anii 2017-2020 privind (re)integrarea cetăţenilor Republicii Moldova reîntorşi de peste hotare; Strategia naţională "Diaspora 2025" şi Planul de acţiuni pentru anii 2016-2018 privind implementarea acesteia; Strategia naţională privind ocuparea forţei de muncă pentru anii 2017-2021 şi Planul de acţiuni de implementare al acesteia; Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020 şi Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia pentru anii 2015-2017 etc. Cu toate acestea, analizele efectuate arată că domeniul DMD încă urmează a fi integrat într-o bună parte a documentelor de politice în vigoare.

20. Din anul 2000 până în prezent, Republica Moldova este integrată activ în procesele globale ale migraţiei şi dezvoltării cu suportul principalilor parteneri de dezvoltare şi donatori: Consiliul Europei, Comisia Europeană, Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC), Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM), Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA), UN Women, Organizaţia Internaţională a Muncii (ILO), Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Agenţia Suedeză de Dezvoltare Internaţională (SIDA), Agenţia Austriacă de Dezvoltare (ADA), Agenţia Cehă pentru Dezvoltare, Centrul Internaţional pentru Dezvoltarea Politicilor de Migraţie (ICMPD), Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ) şi altele.

21. Abordarea globală în privinţa migraţiei şi dezvoltării, discutată în cadrul Forumului Global pentru Migraţie şi Dezvoltare (GFMD), la care participă şi reprezentanţii Republicii Moldova, are la bază ideea migraţiei circulare reglementate prin intermediul unor programe şi proiecte speciale, care au drept scop valorificarea beneficiilor materiale şi nonmateriale pentru migranţi – ţara de origine – ţara de destinaţie.

22. Prin implementarea programelor orientate pe abordarea integrată a domeniului DMD, în 2017 a fost instituţionalizat Mecanismul de coordonare a politicii de stat în domeniul diasporei, migraţiei şi dezvoltării, s-a asigurat implementarea eficientă a politicii de stat în domeniu, care a dus la sporirea efectelor pozitive şi reducerea efectelor negative ale migraţiei.

23. Ţinând cont de faptul că se atestă o performanţă scăzută a indicatorilor din Strategia naţională "Diaspora – 2025" care se referă la valorificarea potenţialului economic, investiţional şi de afaceri al diasporei în combinaţie cu performanţa scăzută a criteriilor de durabilitate, atât autorităţile publice responsabile, cât şi liderii diasporei consideră că obiectivele noului Program necesită o concentrare mai aprofundată (până în 2025) asupra următoarelor două obiective:

● obiectivul III: Mobilizarea, valorificarea şi recunoaşterea potenţialului uman al diasporei;

● obiectivul IV: Implicarea directă şi indirectă a diasporei în dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova.

24. Totodată, pentru a atinge cele două obiective menţionate mai sus, Programul se va referi tangenţial şi la obiectivul II: Asigurarea drepturilor diasporei şi consolidarea încrederii.

25. În cele din urmă, ultima etapă de punere în aplicare a Programului trebuie să se alinieze la provocările legate de migraţie şi diasporă care sunt abordate în obiectivele SND şi, în special, la cele 4 direcţii incluse în domeniul prioritar 5.7 Sprijinirea şi implicarea diasporei:

1) încurajarea transferului de cunoştinţe şi competenţe ale diasporei şi ale emigranţilor prin stabilirea de parteneriate între autorităţile administraţiei publice centrale, autorităţile administraţiei publice locale, comunităţi, diaspora şi asociaţiile de băştinaşi;

2) reintegrarea eficientă a persoanelor revenite din străinătate şi valorificarea potenţialului diasporei în ceea ce priveşte competenţele şi calificările prin dezvoltarea de instrumente de stimulare pentru înfiinţarea de întreprinderi, precum şi prin asigurarea transferabilităţii beneficiilor şi recunoaşterea cunoştinţelor şi competenţelor dobândite;

3) încurajarea noilor modalităţi de învăţare pe tot parcursul vieţii în serviciul public prin furnizarea de asistenţă tehnică din partea profesioniştilor din diasporă;

4) implementarea instrumentelor şi mecanismelor digitale de implicare a diasporei în participarea civică şi publică.

26. În Republica Moldova migraţia constituie una dintre cele mai substanţiale tendinţe socioeconomice, ţara noastră având una dintre cele mai mari rate totale de emigrare din lume. În corespundere cu datele şi constatările Iniţiativei "eXpertise" privind migraţia (MIEUX+), numărul de cetăţeni moldoveni care locuiesc în străinătate ajunge la peste 1 milion de persoane, ceea ce constituie o rată de emigranţi de aproximativ 38% din numărul total al populaţiei, dintre care 47% locuiesc în UE.

27. Constituirea BRD a determinat cooptarea şi reintegrarea cetăţenilor din diasporă să devină una dintre principalele priorităţi naţionale. În 2016 a fost concepută şi aprobată Strategia naţională "Diaspora – 2025" în scopul de a dezvolta colaborarea dintre Guvern, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, societatea civilă şi diasporă. Aceasta vizează consolidarea şi extinderea abordării transversale a politicii privind domeniul DMD, precum şi implicarea şi cooperarea cu diaspora în scopul dezvoltării Republicii Moldova.

28. Raportul de evaluare intermediară a Strategiei naţionale "Diaspora – 2025", prezentat în decembrie 2022, a confirmat faptul că autorităţile publice din Republica Moldova au reuşit să crească ponderea politicilor sectoriale cu un impact asupra migraţiei de până la 82,1% în perioada evaluată (2016-2021). În ansamblu, există o dinamică pozitivă în ceea ce priveşte punerea în aplicare a cadrului DMD şi a Strategiei, întrucât au fost atinşi aproximativ 60% dintre indicatorii de rezultate pe termen mediu. Totodată, raportul a scos în evidenţă o serie de provocări în domeniu pe termen mediu şi lung care pot îngreuna implementarea eficientă a Strategiei până în 2025:

1) cadrul programatic şi de politici nu rezonează pe deplin cu necesităţile constant schimbătoare ale diasporei

Raportul menţionat a constatat că s-a reuşit în mare măsură asigurarea drepturilor diasporei şi cultivarea încrederii în autorităţile publice din ţară. De asemenea, Strategia naţională "Diaspora – 2025" a contribuit la mobilizarea, valorificarea şi recunoaşterea potenţialul uman al diasporei. În pofida acestui fapt, elaborarea şi dezvoltarea cadrului strategic şi operaţional referitor la domeniul DMD şi implicarea directă şi indirectă a diasporei în dezvoltarea economică durabilă a ţării au fost atinse într-o măsură mai mică. De exemplu, 70% dintre respondenţii chestionarelor de autoevaluare (reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice centrale) consideră că există anumite lacune în cadrul actual al domeniului DMD care ar trebui să fie abordate pe termen scurt şi mediu. În mod specific, respondenţii au indicat faptul că unele domenii necesită o mai mare atenţie, ţinând cont de schimbările la nivel global, cum ar fi: digitalizarea serviciilor prestate în folosul diasporei şi migranţilor; relaţia migraţie, diasporă şi schimbările climatice; îmbunătăţirea sistemelor naţionale de colectare a datelor privind migraţia şi diaspora; gestionarea migraţiei în situaţii de criză; reintegrarea migranţilor reîntorşi în ţară etc. La rândul lor, reprezentanţii diasporei au menţionat câţiva factori interni care au împiedicat realizarea rezultatelor aşteptate, cum ar fi: acoperirea bugetară insuficientă; inconsecvenţa dintre obiective, acţiuni prioritare, acţiuni practice, termene stabilite şi indicatori de progres în cadrul Strategiei; angajamentul politic insuficient şi responsabilitate instituţională pentru a sprijini punerea în aplicare a Strategiei; interacţiunea insuficientă cu asociaţiile diasporei, asociaţiile de băştinaşi, organizaţiile societăţii civile etc. (abordare participativă).

Luând în considerare aceste date, se atestă nevoia de flexibilitate şi adaptabilitate a Strategiei la evoluţia rapidă a relaţiilor cu diaspora Republicii Moldova. Astfel, 67,7% dintre reprezentanţii autorităţilor publice şi 77,8% dintre liderii diasporei intervievaţi consideră că Strategia nu este pe deplin aliniată la realităţile actuale. Mai mult decât atât, aceasta nu reflectă, în prezent, tendinţele relevante ale cadrului DMD, cum ar fi necesitatea valorificării capitalului uman al diasporei, precum şi oferirea unor modalităţi diverse de implicare în dezvoltarea socio-economică a ţării.

Profilul diasporei Republicii Moldova a evoluat semnificativ în ultimii 7 ani. În primul rând, membrii diasporei contribuie considerabil la dezvoltarea economică a ţării – anual transferă circa 1,9 miliarde de dolari SUA în remitenţe (echivalentul a 15,8% din PIB). În al doilea rând, diaspora a devenit cu mult mai implicată din punctul de vedere al participării la alegeri, determinând, într-o proporţie considerabilă, şi rezultatele scrutinelor electorale recente (conform datelor Comisiei Electorale Centrale, la alegerile Parlamentare anticipate din iulie 2021, în cadrul celor 150 de secţii de votare constituite peste hotare şi-au exercitat dreptul constituţional de vot 212 145 de alegători, cu menţiunea că toţi cetăţenii din diasporă care au venit la alegeri au putut să voteze). În al treilea rând, diaspora se implică în îmbunătăţirea proceselor democratice din Republica Moldova prin implementarea proiectelor de amploare în ţară şi peste hotare, precum şi crearea de reţele. Drept exemplu, MAD-Aid, Fundaţia Noroc Olanda, AIM Franţa, Diaspora Connect, O Femeie, Moldova AID din SUA etc. reprezintă comunităţi şi organizaţii neguvernamentale, care ajută actorii naţionali să gestioneze mai bine provocările cu care se confruntă ţara.

Studiul sociologic "Cartografierea Asociaţiilor din Diasporă", elaborat de BRD în 2021, denotă că principalul deziderat al asociaţiilor diasporei şi grupurilor de iniţiativă este cultura, inclusiv păstrarea şi transmiterea tradiţiilor şi obiceiurilor. Aproape jumătate dintre respondenţi au menţionat în primul rând acest domeniu, iar 65% dintre respondenţi l-au ales ca fiind în principalele 3 domenii de activitate ale asociaţiei. În acelaşi context, dar la o distanţă semnificativă, în top 3 domenii de activitate ale asociaţiei se află educaţia, inclusiv studierea limbii române (35%) în special pentru copii, dar şi protecţia drepturilor migranţilor (35%) cu un aspect foarte variat de suport adaptat ţării gazdă, axat preponderent pe informare, urmat de serviciile sociale (32,5%). Un sfert (25%) dintre respondenţi au indicat consolidarea legăturilor cu Republica Moldova, inclusiv cu localităţile de baştină ca fiind un domeniu prioritar pentru organizaţia acestora. Adiţional, au fost menţionate aspecte culturale specifice cum ar fi teatru, gastronomia tradiţională, promovarea turismului şi vinificaţiei, precum şi domeniul electoral.

Din perspectivă strategică, schimbarea paradigmei de dezvoltare economică a ţării asumată în cadrul Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030" presupune înlocuirea modelului de creştere economică, bazat pe consum alimentat de remitenţe, în favoarea unui model dinamic, bazat pe promovarea migraţiei circulare, inclusiv transferabilitatea beneficiilor şi recunoaşterea calificărilor, pentru o reintegrare eficientă a celor reveniţi de peste hotare.

2) capacităţile părţilor interesate relevante nu sunt consolidate suficient pentru a asigura diversificarea căilor de implicare a diasporei în procesele de dezvoltare din ţară

Raportul de evaluare intermediară a constatat că doar 44,4% dintre respondenţii chestionarelor de autoevaluare consideră că Strategia naţională "Diaspora – 2025" se aliniază la capacităţile existente ale instituţiilor implementatoare. Se observă existenţa în continuare a dificultăţii înţelegerii de către membrii punctelor de contact din cadrul autorităţilor publice a noţiunilor de "impact migraţional" şi "abordare integrată a domeniului DMD în cadrul politicilor sectoriale". Analiza răspunsurilor a permis identificarea următoarelor aspecte care ar necesita o consolidare suplimentară în vederea unei implementări eficiente a Strategiei:

a) resurse umane suficiente pentru a face faţă sarcinilor;

b) capacitatea de a colecta şi analiza date, informaţii şi dovezi pentru elaborarea politicilor;

c) capacitatea de a elabora politici, programe, reglementări, proiecte etc.;

d) capacitatea de a elabora instrumente metodologice, indicatori de monitorizare şi evaluare a rezultatelor şi a impactului politicilor, strategiilor, planurilor de acţiuni, programelor etc.;

e) capacitatea de a efectua analize de impact ale politicilor, strategiilor, planurilor de acţiuni etc.

3) comunicarea cu toate părţile implicate în domeniul DMD, de la părţile interesate până la beneficiari, necesită a fi îmbunătăţită, inclusiv pentru fortificarea în continuare a încrederii diasporei în instituţiile statului

Deşi majoritatea respondenţilor chestionarelor de autoevaluare consideră comunicarea dintre autorităţile publice şi diaspora în procesul implementării cadrului DMD în perioada 2016-2021 drept una eficientă, interviurile aprofundate au identificat şi unele opinii critice. Printre lacunele existente s-a menţionat limitarea comunicării doar la asociaţiile formalizate ale diasporei, insuficienţa comunicării şi incoerenţa în structura procesului de comunicare, neparticiparea altor autorităţi ale administraţiei publice centrale, în afară de BRD, în comunicarea directă cu diaspora, caracterul dispersat al informaţiilor prezentate şi fără o sursă consolidată de promovare a acestora. Mai mult decât atât, implementarea eficientă a cadrului DMD până anii 2020/2021 se îngreuna şi din lipsa de încredere pe axa Guvern -Diasporă, în prezent atestându-se aşteptări ridicate ale diasporei în raport cu Guvernul.

4) politicile la nivel local încă nu valorifică pe deplin potenţialul migranţilor, inclusiv al celor reîntorşi

În prezent, multe rezultate pozitive obţinute la nivel local se datorează, în mare parte, asistenţei oferite prin intermediul Proiectului MiDL, implementat de PNUD. S-au dovedit a fi eficiente, durabile şi sustenabile parteneriatele care s-au bazat pe consolidarea eforturilor mai multor părţi interesate (Guvern, autorităţile administraţiei publice locale (APL), parteneri de dezvoltare, asociaţiile de băştinaşi), cum ar fi: Programul DAR 1+3; MiDL; Diaspora Engagement Hub (DEH). Experienţa implementării acestor programe a demonstrat eficienţa atunci când s-au conjugat cu succes eforturile la nivel politic, instituţional şi normativ pentru a asigura elaborarea şi extinderea la nivel naţional a unor modele de sprijin eficiente şi durabile pentru părţile implicate în procesul migraţional.

Totodată, Raportul privind implementarea cadrului de monitorizare a politicilor în domeniul DMD la nivel de raion/municipiu, evidenţiază că, capacităţile autorităţilor administraţiei publice locale de dezvoltare a programelor locale de stimulare şi dezvoltare a afacerilor în rândul tinerilor şi persoanelor întoarse de peste hotare rămân a fi modeste. În acelaşi timp, rezultatele studiului OIM/PNUD/SDC "Profilul şi provocările actuale ale lucrătorilor migranţi moldoveni (constatări de bază)" au arătat că cu resursele financiare obţinute din munca de peste hotare migranţii contribuie la proiectele de dezvoltare locală, implementate de către primării. Circa 30% dintre migranţii moldoveni aflaţi peste hotare, participanţi la studiu, au declarat că au contribuit în acest scop cu bani sau bunuri şi aproape jumătate s-au arătat dispuşi să contribuie în viitor.

Prin urmare, luând în considerare provocările identificate în implementarea Strategiei naţionale "Diaspora – 2025" în perioada 2016-2021, Programul se concentrează pe menţinerea şi amplificarea realizărilor cadrului actual al DMD în perioada 2024-2028, inclusiv prin canalizarea mai multor resurse pentru consolidarea identităţii naţionale în rândul comunităţilor din diasporă, precum şi implementarea obiectivului III: Mobilizarea, valorificarea şi recunoaşterea potenţialului uman al diasporei şi obiectivului IV: Implicarea directă şi indirectă a diasporei în dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova din Strategia menţionată.

29. Prezentul document de politici propune activităţi concrete de reconceptualizare a programelor, a parteneriatelor şi a proiectelor din domeniul DMD din perspectiva adaptării acestora la cerinţele, nevoile şi comportamentul în schimbare al membrilor diasporei, inclusiv la nivel local. Activităţile respective sunt corelate cu consolidarea capacităţilor tuturor părţilor interesate în scopul dobândirii noilor abilităţi şi competenţe necesare pentru a face faţă provocărilor şi creşterii nivelului de expertiză, ceea ce va duce la îmbunătăţirea performanţei organizaţionale şi a gradului de încredere pe axa Diasporă-Guvern. Un aspect important îl constituie elaborarea mai eficientă a politicilor bazate pe dovezi prin îmbunătăţirea sistemelor naţionale de colectare a datelor privind DMD, inclusiv la nivel local. Implementarea unui sistem de management informaţional în scopul informării reprezentanţilor diasporei şi stimularea comunicării cu privire la activitatea BRD şi a altor autorităţi publice la nivel central şi local cu mandat relevant în raport cu obiectivele Strategiei naţionale "Diaspora – 2025" constituie un pilon fundamental al Programului.

30. Un alt subiect care trebuie luat în considerare în cadrul politicilor pentru diasporă se referă la consolidarea identitară a acesteia, or cetăţenii noştri stabiliţi peste hotare devin promotorii culturii, patrimoniului naţional, dar şi a limbii române în statele de reşedinţă. În susţinerea acestui obiectiv, BRD a instituit în anul 2016, 11 Centre educaţionale în diasporă în cadrul Programului de granturi Diaspora Engagement Hub, implementat la acea etapă de către OIM Moldova în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Obiectivul centrelor presupune sprijinirea familiilor cu copii din diasporă în menţinerea şi dezvoltarea legăturilor lingvistice, culturale şi emoţionale cu Republica Moldova. Ulterior, centrele au început să funcţioneze independent sau în cadrul asociaţiilor diasporei, asigurând activităţi de predare a limbii române pentru copiii de peste hotare devenind astfel de-a lungul timpului nuclee de coeziune a comunităţilor din statele de reşedinţă.

31. Observaţiile efectuate de BRD de-a lungul timpului, denotă că la etapa actuală cele mai active centre educaţionale sunt în următoarele ţări: Franţa, Italia, Portugalia, Marea Britanie, Irlanda, Kazahstan, Germania, Austria, Spania, Elveţia şi SUA.

32. Conform studiului sociologic "Cartografierea Asociaţiilor din Diasporă", elaborat de BRD în 2021, mai mult de jumătate (53,8%) dintre asociaţiile diasporei/grupurile de iniţiativă se orientează spre copiii cetăţenilor moldoveni aflaţi peste hotare pentru ca aceştia să-şi cunoască originile, dar şi spre tineri (45%), fapt ce reprezintă temei în contextul asigurării proceselor de suport oferite centrelor educaţionale, prioritizării acestui domeniu şi includerii în Program.

33. Prin urmare, în anul 2022, Cancelaria de Stat a lansat un nou subprogram în cadrul Diaspora Engagement Hub "Programul de susţinere a activităţilor culturale şi educaţionale în diasporă" – destinat asociaţiilor diasporei şi centrelor educaţionale de studiere a limbii române peste hotare. Granturile sunt oferite pentru susţinerea mediului asociativ, consolidarea, dezvoltarea acestuia şi participarea activă la promovarea identităţii naţionale, culturii, limbii şi tradiţiilor peste hotare. Iniţiativa a generat interes în rândul asociaţiilor/centrelor educaţionale, astfel încât la a II-a ediţie numărul de proiecte susţinute a fost dublat.

34. Nu în ultimul rând, elaborarea Programului este condiţionată de necesitatea ajustării la schimbările contextuale (politice, economice, sociale etc.) la nivel regional şi internaţional, asigurării consecutivităţii de planificare а acţiunilor pe termen mediu pentru implementarea Strategiei naţionale "Diaspora – 2025", ţinându-se cont de realizările şi lacunele politicilor şi acţiunilor implementate anterior, standardelor internaţionale şi bunelor practici în domeniu, care răspund necesităţilor şi solicitărilor reprezentanţilor diasporei, dar şi de lipsa unui plan de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale "Diaspora – 2025", începând cu 2019.

35. Scopul Programului este de a consolida şi a intensifica legătura statului cu diaspora prin diversificarea căilor şi a mecanismelor de implicare în procesele de dezvoltare la nivel central şi local, precum şi prin oferirea sprijinului şi asistenţei asociaţiilor diasporale constituite de conaţionalii noştri peste hotare.

III. OBIECTIVUL GENERAL

36. Obiectivul general al Programului – până în 2028, Guvernul, prin intermediul BRD, în parteneriat cu autorităţile publice va dezvolta şi operaţionaliza mecanisme de lucru pentru îmbunătăţirea fluxului de comunicare cu diaspora, va diversifica căile şi mecanismele de implicare a diasporei în procesele de dezvoltare durabilă a ţării.

37. Obiectivul general al Programului se încadrează în spiritul şi direcţia Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă adoptate şi de Republica Moldova. Este esenţial să ne asigurăm că migraţia este gestionată într-un mod planificat şi ordonat, astfel încât să aducă beneficii atât pentru ţara de origine, cât şi pentru cea de destinaţie. Trebuie să recunoaştem că migranţii transferă nu doar remitenţe, ci aduc şi un aport semnificativ la economia şi diversitatea culturală a ţării de destinaţie. Abordarea dezvoltării durabile trebuie să includă şi perspectivele diasporei, atât în ţara de origine, cât şi în cea de reşedinţă.

IV. OBIECTIVE SPECIFICE

38. Programul va avea următoarele 5 obiective specifice:

Obiectiv specific 1. Susţinerea implicării diasporei în păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii culturale şi lingvistice a Republicii Moldova.

Indicatori de rezultat:

1) cel puţin 6 evenimente culturale susţinute anual în diasporă prin intermediul Programului de granturi Diaspora Engagement Hub;

2) curs de formare a cadrelor didactice organizat anual;

3) cel puţin 10 centre educaţionale dotate cu materiale didactice anual;

4) cel puţin 4 evenimente culturale organizate anual în statele de destinaţie ale diasporei.

39. Obiectiv specific 2. Îmbunătăţirea capacităţilor instituţionale ale autorităţilor publice la nivel central şi local pentru gestionarea mai eficientă a fluxului de informaţii şi comunicării adaptate la necesităţile diasporei.

Indicatori de rezultat:

1) 10 puncte focale DMD consolidate la nivel central, 100 puncte focale DMD consolidate la nivel local;

2) 2 evenimente de consolidare a diasporei organizate anual;

3) 2 campanii de promovare a istoriilor de succes organizate anual.

40. Obiectiv specific 3. Diversificarea instrumentelor de implicare a diasporei în elaborarea, implementarea şi evaluarea politicilor publice şi programelor sectoriale.

Indicatori de rezultat:

1) cel puţin un grup de lucru sectorial Diasporă - Guvern / Guvern - Diasporă, creat anual;

2) cel puţin 2 instituţii medico-sanitare publice au inclus membri ai diasporei în consiliile de administrare;

3) Hub-ul de co-creare cu diaspora în sectorul învăţământului superior pilotat până în anul anul 2025.

41. Obiectiv specific 4. Implementarea măsurilor de sprijin pentru implicarea diasporei şi cetăţenilor reveniţi în economia naţională.

Indicatori de rezultat:

1) ghid de reintegrare a diasporei elaborat până la sfârşitul anului 2025;

2) studiu sociologic privind problemele celor reveniţi elaborat;

3) unitate de suport instituită şi pilotată până la sfârşitul anului 2024;

4) cel puţin 20 de proiecte implementate anual în cadrul Programului "Diaspora acasă reuşeşte DAR 1+3";

5) cel puţin 3 sesiuni de consolidare a capacităţilor actorilor naţionali privind valorificarea investiţiilor migranţilor în cadrul economiei sociale desfăşurate;

6) volumul de investiţii în economia naţională, prin implementarea Programului de atragere a remitenţelor în economie "PARE 1+2", creşte cu cel puţin 300,0 mil. lei, până în anul 2028;

7) cel puţin 3 asociaţii ale diasporei consolidate privind oferirea de asistenţă informaţională conaţionalilor pe subiecte de revenire şi reintegrare până în anul 2026;

8) cel puţin 150 de locuri de muncă menţinute şi 85 de locuri de muncă noi create anual, de către migranţi sau rude de gradul I ale acestora, prin implementarea Programului de atragere a remitenţelor în economie "PARE 1+2".

42. Obiectiv specific 5. Facilitarea transferului de cunoştinţe, competenţe şi expertiză din partea diasporei în sectoarele-cheie.

Indicatori de rezultat:

1) 4 programe guvernamentale de mobilizare a diasporei evaluate până în 2025;

2) o platformă de atragere a profesioniştilor/expertizei din diasporă creată până la începutul anului 2025;

3) cel puţin 30 de reveniri temporare cu expertiză asigurate până la sfârşitul anului 2028;

4) studiu de cartografiere a diasporei elaborat şi publicat până în anul 2026;

5) cadrul de indicatori ai Profilului Migraţional Extins al Republicii Moldova actualizat până în 2026;

6) mecanism de valorificare a potenţialului intelectual al absolvenţilor şi studenţilor moldoveni din universităţile străine elaborat şi publicat până în anul 2027.

V. IMPACT

43. Implementarea Programului urmăreşte crearea şi operarea unor mecanisme eficiente şi durabile care să permită colaborarea şi implicarea activă a diasporei în procesele de dezvoltare durabilă a Republicii Moldova.

44. Obiectiv specific 1. Susţinerea implicării diasporei în păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii culturale şi lingvistice a Republicii Moldova. Acest obiectiv îşi propune: încurajarea membrilor diasporei să promoveze valorile culturale, să studieze şi să vorbească limba română; susţinerea centrelor educaţionale din diasporă. De asemenea, prin intermediul obiectivului respectiv este urmărită consolidarea diasporei, prin organizarea evenimentelor culturale, întrunirilor online, dar şi susţinerea asociaţiilor diasporale în promovarea patrimoniului naţional.

45. Obiectiv specific 2. Îmbunătăţirea capacităţilor instituţionale ale autorităţilor publice la nivel central şi local pentru gestionarea mai eficientă a fluxului de informaţii şi comunicării adaptate la necesităţile diasporei. Prin consolidarea capacităţilor instituţionale, Guvernul va putea furniza informaţii mai precise şi actualizate către diasporă, astfel încât membrii acesteia să poată lua decizii informate privind reîntoarcerea, investiţiile şi alte aspecte relevante. Prin intermediul canalelor de comunicare adaptate şi eficiente, impactul se va manifesta prin creşterea încrederii în informaţiile furnizate de Guvern şi prin crearea unui mediu mai propice pentru colaborare şi implicare în dezvoltarea ţării.

46. Obiectiv specific 3. Diversificarea instrumentelor de implicare a diasporei în elaborarea, implementarea şi evaluarea politicilor publice şi programelor sectoriale. Acest obiectiv va conduce la o participare mai activă şi relevantă a diasporei în procesul de formulare şi implementare a politicilor publice. Prin oferirea de instrumente diverse, cum ar fi platforme de consultare online, sesiuni de dialog interactiv şi consultări periodice, membrii diasporei vor avea oportunitatea să-şi exprime opiniile, să ofere feedback şi să propună soluţii în legătură cu aspectele care îi privesc. Impactul constă în creşterea transparenţei, reprezentativităţii şi relevanţei politicilor, contribuind astfel la o abordare mai adecvată a nevoilor şi a aspiraţiilor diasporei.

47. Obiectiv specific 4. Implementarea măsurilor de sprijin pentru implicarea diasporei şi a cetăţenilor reveniţi în economia naţională. Pentru a facilita procesul de (re)integrare a cetăţenilor reveniţi, va fi actualizat Ghidul de reintegrare, se va institui Unitatea de reintegrare a diasporei. Totodată, prin implicarea diasporei în dezvoltarea economică vor fi generate beneficii în ambele direcţii. Pe de o parte, diaspora va contribui la dezvoltarea economică prin investiţii, transfer de know-how şi sprijin în promovarea afacerilor. Pe de altă parte, membrii diasporei vor beneficia de oportunităţi de investiţii profitabile în ţară, ceea ce va susţine crearea de locuri de muncă, creşterea veniturilor şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în comunităţi.

48. Obiectiv specific 5. Facilitarea transferului de cunoştinţe, competenţe şi expertiză din partea diasporei în sectoarele cheie. Acest obiectiv va genera un impact pozitiv prin valorificarea expertizei şi cunoştinţelor membrilor diasporei în diverse domenii, cum ar fi tehnologie, inovare, educaţie, sănătate etc. Prin facilitarea transferului de cunoştinţe şi experienţă, impactul se va traduce într-o îmbunătăţire semnificativă a capacităţilor şi calităţii proiectelor şi iniţiativei din ţară, conducând la creşterea competitivităţii şi inovaţiei în diferite sectoare.

VI. COSTURI

49. Este important de menţionat că unul dintre obiectivele sectorului "Servicii generale de stat" care se regăseşte în Cadrul bugetar pe termen mediu pentru perioada anilor 2024-2026 (CBTM) se referă la "Politici pentru diasporă, coordonarea şi îmbunătăţirea continuă a politicii de stat în domeniul relaţiilor cu diaspora, sporirea accesului acesteia la servicii şi programe guvernamentale, stimularea implicării în iniţiative la nivel central şi local, precum şi pentru susţinerea revenirii şi reintegrării cetăţenilor RM de peste hotare".

50. Din perspectiva finanţării, Programul urmează a fi bazat pe principiile de sinergie şi complementaritate dintre resursele financiare publice şi cele atrase, inclusiv de la partenerii de dezvoltare şi vor fi specificate în Planul de acţiuni care este anexă la Programul naţional "Diaspora" pentru anii 2024-2028, în conformitate cu prevederile CBTM 2024-2026 şi din contul şi în limitele alocaţiilor prevăzute în aceste scopuri în bugetele autorităţilor şi instituţiilor responsabile de implementare.

51. Importanţa şi necesitatea acestui Program vor servi ca bază pentru obţinerea finanţării suplimentare, fie din resursele naţionale, fie din surse externe oferite de partenerii de dezvoltare. Flexibilitatea planificării financiare va permite ajustări pe parcurs, în funcţie de evoluţia economiei naţionale şi de noi oportunităţi de finanţare din surse externe.

52. Astfel, Programul urmăreşte asigurarea unui echilibru financiar solid şi adaptabil pentru atingerea obiectivelor propuse, contribuind la dezvoltarea sustenabilă a ţării şi la îmbunătăţirea condiţiilor de trai pentru cetăţenii săi şi pentru membrii diasporei.

Costurile financiare aferente implementării fiecărui obiectiv specific sunt specificate în Planul de acţiuni al Programului.

53. Realizarea obiectivului specific 1, privind susţinerea implicării diasporei în păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii culturale şi lingvistice a Republicii Moldova, pentru perioada de implementare, necesită 33 750,0 mii de lei din bugetul de stat.

54. Pentru obiectivul specific 2, îmbunătăţirea capacităţilor instituţionale ale autorităţilor la nivel central şi local pentru gestionarea mai eficientă a fluxului de informaţii şi comunicării adaptate la necesităţile diasporei, vor fi implicate costuri în valoare de 2 000,0 mii de lei din bugetul de stat şi 2 950, 0 mii de lei din surse externe.

55. Obiectivul specific 3, ce vizează diversificarea instrumentelor de implicare a diasporei în elaborarea, implementarea şi evaluarea politicilor publice şi a programelor sectoriale, pentru perioada 2024-2028, se ridică la 265,0 mii de lei din surse externe, obiectivul fiind realizat conform alocaţiilor bugetare.

56. Pentru obiectivul specific 4, implementarea măsurilor de sprijin pentru implicarea diasporei şi a cetăţenilor reveniţi în economia naţională, mijloacele financiare alocate pentru implementarea Programului în perioada 2024-2028 sunt de 125 000,0 mii de lei din bugetul de stat, precum şi 10 894,0 mii de lei din fondurile partenerilor de dezvoltare.

57. Pentru obiectivul specific 5, facilitarea transferului de cunoştinţe, competenţe şi expertiză din partea diasporei în sectoarele cheie, vor fi implicate costuri în mărime de 15 300,0 mii de lei din surse externe pentru aceeaşi perioadă, precum şi resurse acumulate conform alocaţiilor bugetare.

58. În total, mijloacele financiare alocate pentru implementarea Programului în perioada 2024-2028 sunt de 85 750,0 mii de lei din bugetul de stat, precum şi 20 639,0 mii de lei din fondurile partenerilor de dezvoltare: Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Fondul Internaţional de Urgenţă pentru Copii al Naţiunilor Unite, Agenţia Germană pentru Cooperare Internaţională, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi Cooperare, Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare.

În acest sens, este de menţionat că implementarea acţiunilor ce se referă la susţinerea diasporei se va realiza din contul şi în limitele alocaţiilor bugetare aprobate Cancelariei de Stat în legile bugetare anuale, precum şi din alte surse, conform legislaţiei.

VII. RISCURI DE IMPLEMENTARE

59. Probabilitate medie-înaltă:

Risc legat de angajamentul politic. Probabilitatea materializării acestui risc este moderată. În cazul schimbărilor politice sau al lipsei de continuitate în angajamentul faţă de politica pentru diasporă, implementarea Programului ar putea fi afectată. Pentru a diminua acest risc, este important să se asigure sprijinul şi angajamentul susţinut al tuturor partidelor politice şi al factorilor de decizie faţă de politica pentru diasporă, indiferent de schimbările în conducere.

Risc legat de resurse financiare. Probabilitatea materializării acestui risc este moderată. Dacă nu sunt alocate resurse financiare suficiente pentru implementarea programului, acesta ar putea să sufere întârzieri sau să nu îşi atingă obiectivele propuse. Pentru a evita acest risc, se impune o planificare atentă şi alocarea adecvată a bugetului pentru fiecare obiectiv specific.

60. Probabilitate înaltă:

Risc legat de capacităţile reduse ale instituţiilor responsabile de implementare. Probabilitatea materializării acestui risc este moderată. Fluctuaţia/lipsa de personal calificat poate genera un risc privind realizarea acţiunilor propuse. Pentru a diminua acest risc, se recomandă capacitarea funcţionarilor publici.

Risc legat de participarea redusă a diasporei. Probabilitatea materializării acestui risc este moderată. Dacă membrii diasporei nu sunt suficient de implicaţi sau nu participă activ la procesul de consultare şi implementare, Programul ar putea să nu îşi atingă potenţialul maxim. Pentru a contracara acest risc, este esenţial să se dezvolte şi să se promoveze mecanisme eficiente de comunicare şi consultare cu diaspora.

61. Probabilitate scăzută:

Risc legat de schimbările de mediu externe. Probabilitatea materializării acestui risc este moderată. Evenimente neprevăzute, cum ar fi schimbările imprevizibile internaţional, instabilitatea economică sau dezastrele naturale, ar putea afecta implementarea Programului. Pentru a gestiona acest risc, Programul trebuie să fie flexibil şi să includă strategii de adaptare la schimbările mediului extern.

62. Probabilitate medie-joasă:

Risc legat de rezistenţa la schimbare. Probabilitatea materializării acestui risc este moderată. Implementarea Programului ar putea întâmpina rezistenţă din partea unor părţi interesate sau din cauza lipsei de familiarizare cu noile abordări. Pentru a contracara acest risc, trebuie să existe un efort de conştientizare, educaţie şi comunicare în scopul de a promova beneficiile şi importanţa Programului.

Măsuri de diminuare a riscurilor:

1) dezvoltarea unui cadru legal solid care să asigure continuitatea politicilor indiferent de schimbările în conducere;

2) asigurarea alocării bugetare suficiente pentru fiecare obiectiv specific şi revizuirea bugetului în mod regulat;

3) identificarea de surse alternative de finanţare sau parteneriate pentru a completa bugetul Programului în cazul în care resursele alocate sunt insuficiente;

4) investirea în formarea/consolidarea punctelor focale responsabile de implementarea domeniului DMD în contextul asigurării continuităţii acţiunilor care se propun a fi realizate;

5) organizarea şi desfăşurarea campaniilor de conştientizare şi implicare activă a diasporei, prin intermediul platformelor online şi a evenimentelor locale;

6) crearea unor planuri de contingenţă pentru schimbările neprevăzute de mediu şi elaborarea strategiilor de adaptare;

7) implementarea unor programe de educaţie şi pregătire pentru a atenua rezistenţa la schimbare şi a promova înţelegerea beneficiilor Programului.

63. Prin identificarea şi gestionarea eficientă a acestor riscuri, Programul va avea o şansă mai mare de a fi implementat cu succes, conducând la îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor şi la realizarea obiectivelor propuse.

VIII. PROCEDURI DE RAPORTARE

64. Raportul de implementare a Programului se va efectua anual şi va fi realizat conform următorului algoritm: gradul de realizare al obiectivelor), modul de utilizare a mijloacelor bugetare alocate, capacitatea de a atinge impactul scontat. Evaluarea intermediară a Programului va avea loc după 3 ani de implementare. Evaluarea finală se va realiza la sfârşitul perioadei de implementare şi va conţine evaluarea internă instituţională şi consultarea în format lărgit cu publicul ţintă al Programului.

65. Autoritatea responsabilă pentru evaluarea anuală, intermediară şi finală a Programului este BRD.

Anexă

la Programul naţional "Diaspora"

pentru anii 2024-2028

PLAN DE ACŢIUNI

privind implementarea Programului naţional "Diaspora"

pentru anii 2024 - 2028