Hotărâre nr. 115 din 07.03.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului naţional privind învăţarea

limbii române de către minorităţile naţionale, inclusiv

populaţia adultă, pentru anii 2023-2025

nr. 115  din  07.03.2023

 (în vigoare 29.04.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.101-104 art. 221 din 29.03.2023

* * *

În temeiul art.10 din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.319-324, art.634), cu modificările ulterioare, şi în conformitate cu Programul de guvernare "Moldova vremurilor bune", Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul naţional privind învăţarea limbii române de către minorităţile naţionale, inclusiv populaţia adultă, pentru anii 2023-2025 (se anexează).

2. Ministerele, alte autorităţi administrative centrale subordonate Guvernului şi structurile organizaţionale din sfera lor de competenţă:

1) vor întreprinde măsurile necesare în vederea realizării acţiunilor preconizate pentru implementarea Programului numit;

2) vor include politicile şi acţiunile referitoare la minorităţile naţionale în documentele de politici publice sectoriale, conform competenţelor;

3) vor prezenta Ministerului Educaţiei şi Cercetării anual, până la data de 25 februarie a anului următor celui de raportare, informaţia privind implementarea Programului menţionat.

3. Ministerul Educaţiei şi Cercetării va prezenta Guvernului anual, până la data de 1 martie, raportul privind executarea Programului nominalizat.

4. Ministerul Educaţiei şi Cercetării va elabora raportul final de evaluare a Programului sus-numit şi îl va prezenta Guvernului până la data de 1 martie a anului următor după finalizarea implementării documentului.

5. Acţiunile stipulate în Programul indicat se vor realiza din contul şi în limitele alocaţiilor prevăzute în aceste scopuri în bugetele autorităţilor şi instituţiilor specificate în Planul de acţiuni, precum şi din alte surse, conform legislaţiei.

6. Se recomandă elaborarea de către autorităţile administraţiei publice locale, în baza Programului menţionat, a planurilor de acţiuni pentru susţinerea minorităţilor naţionale domiciliate pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective.

7. Controlul asupra exercitării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.115/2023

PROGRAM NAŢIONAL

privind învăţarea limbii române de către minorităţile naţionale,

inclusiv populaţia adultă, pentru anii 2023-2025

I. INTRODUCERE

1. A devenit axiomatic faptul că lumea reală este destinată contextelor deschise şi culturilor cu geometrie variabilă, iar diversitatea este un atribut intrinsec al socialului, al naturii şi al culturii. Încadrată într-un context geografic, istoric, cultural complex şi dinamic, Republica Moldova este un spaţiu care nu face excepţie de la tendinţa actuală de accentuare a diversităţii structurilor sociale. Pluralitatea sa culturală constitutivă a fost creativ îmbogăţită de contextele istorice pe care le-a acumulat, contexte ce abundă în contacte, interacţiuni şi împrumuturi culturale reciproce. Aşa se face că Republica Moldova este o ţară multiculturală, cu numeroase inserţii din culturile statelor vecine.

2. Conform recensământului din 2014, comunitatea etnică de bază o constituie populaţia băştinaşă, care, în conformitate cu Legea nr.90/2012 cu privire la recensământul populaţiei şi al locuinţelor din Republica Moldova în anul 2014, în proporţie de 75% sunt moldoveni, inclusiv 7% se consideră români. Conform aceluiaşi recensământ, alte comunităţi etnice reprezintă minorităţi (18% din totalul populaţiei). Zonele cu cea mai mare diversitate etnică sunt cele de la nordul (ucraineni, ruşi, romi), sud-estul (găgăuzi şi bulgari) şi estul Republicii Moldova (ruşi, ucraineni etc.). Principalele grupuri etnice din Republica Moldova interacţionează prin intermediul limbii, al diversităţii culturale, al obiceiurilor, al tradiţiilor şi al folclorului.

3. Diversitatea culturală a Republicii Moldova îşi lasă amprenta asupra relaţiilor interpersonale, a comunicării interculturale şi chiar asupra inserţiei sociale şi profesionale a minorităţilor naţionale. S-a format o tradiţie ca reprezentanţii diferitelor etnii să convieţuiască în cooperare şi înţelegere. În ultimii ani, se conturează o atitudine favorabilă a minorităţilor naţionale faţă de învăţarea şi utilizarea limbii române, iar reprezentanţii minorităţilor etnice sunt interesaţi să se integreze într-o societate consolidată prin participarea proactivă la activităţi importante din punct de vedere social.

4. Republica Moldova demonstrează un interes deosebit pentru afirmarea individului şi a comunităţilor minorităţilor naţionale prin sporirea gradului de implicare a acestora în viaţa socială, culturală, economică şi politică a ţării. Integrarea individului în societate, participarea sa activă la viaţa comunităţii reclamă respectarea unor condiţii de bază privind asigurarea drepturilor şi libertăţilor omului.

5. Programul naţional privind învăţarea limbii române de către minorităţile naţionale, inclusiv populaţia adultă, pentru anii 2023-2025 (în continuare – Program) este elaborat în conformitate cu următoarele documente: Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030" (aprobată prin Legea nr.315/2022), Programul pentru anii 2022-2025 privind implementarea Strategiei de consolidare a relaţiilor interetnice în Republica Moldova pentru anii 2017-2027 (aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1464/2016), Programul de guvernare "Moldova prosperă, sigură, europeană", Strategia de dezvoltare "Educaţia 2030" pentru anii 2023-2025, Programul pentru susţinerea populaţiei de etnie romă pentru anii 2022-2025 (aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.576/2022), proiectul Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic naţional pentru perioada 2023-2030, Competenţele-cheie pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi (Bruxelles, 2018), Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014, Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale.

6. Elaborarea prezentului Program a fost determinată de un şir de factori:

1) sub aspect economic, valoric, social şi educaţional se atestă:

a) discrepanţa dintre aşteptările societăţii şi calitatea educaţiei lingvistice;

b) disonanţa dintre politica lingvistică de stat, protecţia şi predarea limbii române şi creşterea rolului acesteia în economia naţională;

c) neconcordanţa dintre modul cum percep individul şi societatea limba ca pe o valoare naţională;

d) discrepanţa dintre procesele de globalizare, internaţionalizare, digitalizare a educaţiei şi priorităţile sistemului educaţional din Republica Moldova;

2) multitudinea de factori intrinseci şi extrinseci:

a) factorii intrinseci:

- expirarea termenului de validitate a Programului naţional pentru îmbunătăţirea calităţii învăţării limbii române în instituţiile de învăţământ general cu instruire în limbile minorităţilor naţionale (2016-2020);

- valorificarea prevederilor analitice din Raportul de totalizare privind realizarea Programului naţional pentru îmbunătăţirea calităţii învăţării limbii române în instituţiile de învăţământ general cu instruire în limbile minorităţilor naţionale (2016-2020);

- imperativul ralierii politicilor educaţionale la politicile statului, reflectate în: Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030", Strategia de dezvoltare "Educaţia 2030" pentru anii 2023-2025, Strategia de consolidare a relaţiilor interetnice în Republica Moldova pentru anii 2017-2027, Programul pentru susţinerea populaţiei de etnie romă pentru anii 2022-2025, Planul de pregătire şi răspuns la infecţia cu coronavirus (COVID-19) în Republica Moldova, precum şi în alte documente de politici publice conexe pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a educaţiei lingvistice;

- necesitatea fundamentării şi elaborării unor demersuri conceptuale, metodologice, manageriale şi praxiologice de dezvoltare a sistemului de politici lingvistice de stat pe termen mediu şi lung;

- necesitatea de a dezvolta un sistem de educaţie lingvistică sustenabilă pentru toate părţile interesate, fără deosebire de vârstă şi profesie;

- necesitatea creării unui mecanism de funcţionare a limbii române la cel mai înalt nivel sociolingvistic;

- imperativul promovării patrimoniului cultural naţional ca un element definitoriu al identităţii naţionale;

- necesitatea consolidării instituţionale a limbii române prin adoptarea unui cadru normativ, raliat la nevoile comunităţii;

b) factorii extrinseci:

- exigenţa ralierii politicilor educaţionale naţionale la documentele şi acordurile internaţionale care vizează şi Republica Moldova, la documentele elaborate de ONU, Consiliul Europei, Uniunea Europeană, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi alte organisme internaţionale, la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (în continuare – ODD), la prevederile Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană şi Parteneriatul Global pentru Educaţie, la Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi;

- necesitatea transferului şi implementării în sistemul de educaţie lingvistică al Republicii Moldova a unor experienţe, inovaţii şi bune practici internaţionale.

7. Prezentul Program va servi drept temei pentru elaborarea planurilor operaţionale de activitate ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării, direcţiilor raionale şi municipale de învăţământ, instituţiilor de învăţământ şi ale altor structuri interesate.

8. Sub aspect structural, prezentul Program este conceput pe mai multe niveluri, în care sarcinile specifice sunt detaliate în cadrul activităţilor strategice, care, la rândul lor, vor acoperi un set de activităţi la diferite niveluri. În legătură cu fiecare sarcină, se preconizează, de asemenea, a se indica instituţiile şi funcţionarii responsabili, termenele planificate şi costurile estimate.

Concordanţa cu Strategia naţională de dezvoltare

"Moldova Europeană 2030ˮ

9. Strategia directoare de acţiune care constă în sporirea calităţii vieţii cetăţenilor Republicii Moldova, fără deosebire de vârstă, mediul de reşedinţă, sex, etnie, dizabilitate, religie şi alte diferenţe, în care niciun om nu trebuie lăsat în urmă, reprezintă finalitatea concepută în Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030".

10. Prezentul Program asigură coerenţă obiectivelor şi ţintelor setate în Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030" şi contribuie la realizarea a trei obiective (nr.3, 4 şi 7): garantarea educaţiei corespunzătoare şi de calitate pentru toţi pe întreg parcursul vieţii; ridicarea nivelului de cultură şi de dezvoltare personală; asigurarea unei guvernări eficiente, incluzive şi transparente. În acest sens, prezentul Program propune concentrarea pe promovarea integrării sociale ca proces bi-/şi multidirecţional, în special prin promovarea implicării active a tuturor grupurilor etnice în toate domeniile relevante, cum ar fi educaţia, cultura şi angajarea în câmpul muncii, prioritar în sectorul public, şi prin consolidarea, în ansamblu, a contactelor interculturale în societate, nu numai prin îmbunătăţirea abilităţilor lingvistice, dar şi prin dezvoltarea politicilor de coeziune socială în toate sectoarele relevante.

Concordanţa cu ODD

11. În Republica Moldova, demersul politic s-a orientat spre ODD, prin punerea în aplicare a Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030. Obiectivele pun în evidenţă importanţa reducerii inegalităţilor în interiorul ţărilor şi dintre ţări şi se întemeiază pe principiul nondiscriminării prin asumarea angajamentului de a colecta date detaliate separate, pentru a identifica subgrupurile populaţiei care ar putea fi lăsate în urmă. Totodată, prezentul Program aduce în prim-plan o abordare cuprinzătoare, în raport cu minorităţile naţionale/etnice, în scopul respectării principiului a nu lăsa pe nimeni în urmă. Prin urmare, Programul vizează două ODD: ODD 4 şi ODD 10¹.

__________________________

¹ https://statistica.gov.md/ro/obiectivele-de-dezvoltare-durabila-183.html

ODD 4 "Educaţie de calitate"

12. Un prim demers strategic este accesul la educaţia de calitate, esenţială pentru funcţionarea adecvată a unei societăţi durabile. ODD 4 "Educaţie de calitate" este axat pe asigurarea unei educaţii de înaltă calitate, incluzive şi echitabile pentru toţi şi pe promovarea oportunităţilor de învăţare pe întreg parcursul vieţii. Acest demers are drept scop asigurarea ca toţi oamenii, fără deosebire de sex, vârstă, rasă şi origine etnică, precum şi persoanele cu nevoi speciale, emigranţii, persoanele indigene, copiii şi tinerii, în special cei aflaţi în situaţii vulnerabile, să poată învăţa pe tot parcursul vieţii, pentru a-i ajuta să dobândească cunoştinţele şi abilităţile necesare, pentru a beneficia de oportunităţile de participare şi integrare deplină în societate.

Ţinta 4.7. Asigurarea, până în anul 2030, ca toţi elevii să dobândească cunoştinţele şi competenţele necesare pentru promovarea dezvoltării durabile, inclusiv prin educaţia pentru dezvoltare durabilă şi stilul de viaţă durabil, drepturile omului, egalitatea de gen, prin promovarea unei culturi a păcii şi nonviolenţei, prin cetăţenia globală şi aprecierea diversităţii culturale şi a contribuţiei culturii la dezvoltarea durabilă.

13. Din perspectiva ţintei 4.7, prezentul Program va contribui la îmbunătăţirea procesului de predare-învăţare a limbii române pentru minorităţile naţionale/etnice atât în instituţiile de învăţământ general, cât şi în cele pentru adulţi. De asemenea, prezentul Program va oferi instruiri persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, în special prin predarea limbii române, pentru crearea condiţiilor necesare în vederea ridicării nivelului de competitivitate în rândul minorităţilor naţionale la toate nivelurile administraţiei publice.

ODD "Inegalităţi reduse"

Ţinta 10.2. Abilitarea şi promovarea, până în anul 2030, a incluziunii sociale, economice şi politice a tuturor, indiferent de vârstă, sex, dizabilitate, rasă, etnie, origine, religie, statut economic sau de altă natură.

14. Minorităţile sunt parte integrantă a societăţii din Republica Moldova. Prezentul Program încurajează participarea activă a persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale la viaţa publică, culturală, socială şi economică, cu respectarea principiului egalităţii între femei şi bărbaţi. Un alt aspect ţine de comunicarea mai eficientă dintre autorităţi şi societatea civilă, în special cu segmentul reprezentat de minorităţile naţionale/etnice. Totodată, prezentul Program va promova păstrarea şi dezvoltarea identităţii lingvistice, etnice şi culturale a minorităţilor naţionale.

Ţinta 10.3. Asigurarea de oportunităţi egale şi reducerea inegalităţii rezultatelor, inclusiv prin eliminarea legilor, politicilor şi practicilor discriminatorii şi promovarea legislaţiei, politicilor şi acţiunilor corespunzătoare în acest sens.

15. Ca rezultat al implementării, prezentul Program va spori nivelul de cunoaştere a limbii române în rândul minorităţilor naţionale, fapt ce va contribui la implicarea activă a societăţii civile în sesizarea organelor competente despre cazurile de instigare la ură interetnică şi la prevenirea cazurilor de discriminare în diferite domenii ale vieţii, în special pe criteriu de limbă.

16. Din punctul de vedere al cadrului legal, prezentul Program va contribui la perfecţionarea acestuia în contextul politicii de integrare, în special cu privire la interzicerea instigării la ură. Elaborarea şi aplicarea unor instrumente practice şi eficiente de monitorizare şi raportare a stereotipurilor negative şi instigării la ură în spaţiul mediatic vor reprezenta elementele importante ale acestuia.

Concordanţa cu cadrul bugetar pe termen mediu

17. Din perspectiva finanţării, prezentul Program este corelat cu Cadrul bugetar pe termen mediu (în continuare – CBTM), estimându-se nevoile de finanţare pentru sectorul educaţional, pe baza bugetului prevăzut, fiind propuse şi sursele alternative de finanţare a sistemului de învăţământ. Costul activităţilor preconizate este estimat în baza modelelor de simulare.

Concordanţa cu priorităţile Guvernului şi documentele

de planificare şi de politici publice

18. Prezentul document de politici transpune viziunea Programului de activitate al Guvernului "Moldova prosperă, sigură, europeană" în acţiuni de sprijinire a programelor pentru dezvoltarea competenţelor de comunicare în limba română ale copiilor din instituţiile cu instruire în limbile minorităţilor naţionale, inclusiv elaborarea şi implementarea unui program naţional pentru învăţarea limbii române de către reprezentanţii minorităţilor naţionale, inclusiv de către populaţia adultă.

19. Adaptarea sistemelor de educaţie lingvistică a devenit o temă de interes major pe agenda Guvernului, aspect reflectat în proiectul Strategiei de dezvoltare "Educaţia 2030ˮ, orientarea strategică 4.5, care presupune crearea de medii prietenoase, sigure, sănătoase de instruire, astfel încât, până în anul 2030, vor fi create oportunităţi de instruire a elevilor şi tinerilor de diferite etnii în spaţiul economic şi cultural al Republicii Moldova, inclusiv prin îmbunătăţirea rezultatelor de studiere a limbii române de către elevii şi tinerii alolingvi. Orientarea strategică 4.7 din proiectul Strategiei prenotate va asigura învăţarea şi educaţia adulţilor pentru calitatea vieţii, astfel încât, până în anul 2030, să fie oferite oportunităţi de învăţare formală, nonformală şi informală pe tot parcursul vieţii tuturor cetăţenilor.

20. Prezentul document de politici operaţionalizează obiectivele strategice de convergenţă asumate prin proiectul Programului de implementare a Strategiei de dezvoltare "Educaţia 2030ˮ privind promovarea educaţiei interculturale şi multilingve la nivel de sistem, astfel încât, până în anul 2025, reprezentanţii minorităţilor etnice să posede limba română şi competenţe interculturale/ multilingve de integrare în spaţiul cultural, economic al Republicii Moldova (obiectivul specific 5.11) şi asigurarea educaţiei elevilor, studenţilor şi adulţilor privind rezilienţa la provocările globale şi locale, astfel încât, până în anul 2025, cel puţin 60% din actanţi să posede această competenţă (obiectivul specific 5.12).

21. Prezentul Program este elaborat de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Pentru elaborarea acestuia a fost creat un Grup de lucru interinstituţional în cadrul Ministerului, format din reprezentanţii autorităţilor/instituţiilor de stat, ai societăţii civile, ai partenerilor de dezvoltare. De menţionat că prezentul Program a fost consultat pe larg, în conformitate cu legislaţia, cu organele locale de specialitate în domeniul învăţământului, autorităţile administraţiei publice locale, partenerii de dezvoltare.

22. Un suport considerabil în procesul de elaborare a prezentului Program a fost acordat de către Oficiul Înaltului Comisar OSCE pentru minorităţile naţionale.

23. Implementarea prezentului Program va fi eficientă doar în cazul în care vor fi întreprinse măsuri concrete de incluziune a minorităţilor naţionale, al implicării autorităţilor şi instituţiilor de stat relevante, al asigurării unui nivel adecvat de monitorizare şi finanţare.

II. SITUAŢIA ACTUALĂ ŞI PROBLEMELE IDENTIFICATE

2.1. Context demografic

24. Limba oficială a statului este un factor esenţial în evoluţia comună a cetăţeanului şi a statului. Nivelul de dezvoltare şi de competitivitate a cetăţeanului, bunăstarea şi calitatea vieţii a acestuia, limba şi cultura identifică contextul dezvoltării unei societăţi civile active. Fiecare persoană cu reşedinţă permanentă în Republica Moldova ar trebui să cunoască limba română şi să o folosească în comunicare, în conformitate cu actele normative care specifică îndatoririle şi drepturile cetăţenilor.

25. Dezvoltarea politicii lingvistice în ţară se bazează pe studiul situaţiei lingvistice, care se desfăşoară cu periodicitate şi cuprinde anumite domenii de actualitate. Datele cercetării permit analiza dinamicii şi tendinţele de dezvoltare previzionate, ceea ce reprezintă o sursă importantă pentru elaborarea viitoarelor documente de planificare a politicii lingvistice.

26. Conform studiului realizat cu suportul Oficiului Înaltului Comisar OSCE pentru minorităţi naţionale, elaborat de Centrul de Analiză şi Investigaţii în Sociologie, Politologie şi Psihologie "CIVIS" în anul 2021, au fost explorate multiple aspecte ale vieţii sociale din cadrul diferitelor grupuri etnice din Moldova, modul în care funcţionează societatea diversă din punctul de vedere etnic a Republicii Moldova şi rolul statului în gestionarea acestei diversităţi.²

__________________________

² EtnobarometruMoldova2020 https://mecc.gov.md/sites/default/files/_etnobarometru_moldova_2020_ro_0.pdf

27. Situaţia lingvistică este influenţată semnificativ de factori bine cunoscuţi, precum numărul de vorbitori ai limbii respective, componenţa etnodemografică a echipei lingvistice şi tendinţele migraţiei. Numărul de vorbitori ai limbii joacă un rol-cheie în asigurarea competitivităţii limbii. Componenţa multietnică a fost şi este cauzată de procesele istorice prin care a trecut Republica Moldova de-a lungul secolelor (figura 1)

Fig.1. Populaţia după naţionalitate în Republica Moldova (2021)

28. Nu toţi reprezentanţii minorităţilor naţionale (în special găgăuzii şi bulgarii) consideră că este necesar pentru toţi cetăţenii să cunoască limba română. Cu toate acestea, există o deschidere aproape egală din partea tuturor grupurilor etnice pentru a studia în clase mixte. Studiul privind necesitatea studierii limbii române de către toţi cetăţenii Republicii Moldova demonstrează că peste 60% din respondenţii reprezentanţi ai minorităţilor naţionale consideră că toţi cetăţenii trebuie să cunoască limba română (figura 2).

Fig.2. Necesitatea cunoaşterii limbii române

29. Nivelul de cunoaştere a limbii române este scăzut în rândul minorităţilor etnice, cu excepţia grupului de romi, unde fiecare a doua persoană poate vorbi şi înţelege bine limba română. Astfel, doar unu din patru ruşi, ucraineni şi bulgari vorbesc şi înţeleg bine limba română, în timp ce proporţia în grupul găgăuz este mult mai mică – una din zece persoane (figura 3). Fiecare al treilea rus, ucrainean şi rom şi fiecare al doilea bulgar şi găgăuz practic deloc nu cunoaşte limba română.

Fig.3. Nivelul de cunoaştere a limbii române

30. O majoritate covârşitoare a populaţiei, indiferent de etnie, consideră că principala problemă constă în lipsa dorinţei de a dobândi competenţe mai bune în limba română. Celelalte două motive principale sunt calitatea slabă a predării limbii române la nivelul şcolii şi prioritatea redusă acordată învăţării limbii, justificată prin lipsa timpului. Cele trei motive sunt menţionate atât din punctul de vedere al percepţiei celor care cunosc limba română, cât şi din perspectiva personală a celor care nu cunosc limba română (figura 4 şi 5).

Fig.4. Motive privind nivelul slab de cunoaştere a limbii române

Fig.5. Motive privind nivelul slab de cunoaştere a limbii române

31. Nivelul predispunerii de a învăţa limba română este moderat. Doar patru din zece minorităţi etnice ar dori să o înveţe şi aceia, în mare parte, doar dacă lecţiile ar fi oferite gratuit (figura 6). O reticenţă mai mare de a învăţa limba română se atestă în rândul grupurilor de ruşi şi ucraineni.

Fig.6. Disponibilitatea de a învăţa limba română

32. În linii generale, dorinţa de a învăţa limba română corelează cu vârsta în rândul tuturor minorităţilor etnice: cu cât o persoană este mai tânără, cu atât este mai mare disponibilitatea de a urma cursuri de limbă română, cu mici excepţii în rândul grupului de romi şi ruşi (figura 7).

Fig.7. Dorinţa de a lua lecţii de română în funcţie de grupa de vârstă

33. Potrivit studiului realizat, cunoaşterea limbii române reprezintă un motiv important al discriminării în muncă şi educaţie (figura 8 şi 9).

Fig.8. Motivul pentru tratament inegal în educaţie

Fig.9. Tratament inegal în procesul de angajare

34. Analiza situaţiei în sectorul educaţiei lingvistice, realizat cu suportul Oficiul Înaltului Comisar OSCE pentru minorităţile naţionale, a scos în evidenţă şase mari provocări privind dezvoltarea acestui sector pe termen mediu şi pe termen lung. În mare parte, aceste provocări sunt corelate cu dimensiunile sistemului de învăţământ, care determină particularităţile demersului analitic în cadrul prezentului Program. Acest demers analitic se va axa strict pe o abordare a problemelor din perspectiva ierarhizării acestora, a stabilirii cauzelor şi a consecinţelor, a identificării şi formulării obiectivelor generale, specifice şi a acţiunilor necesare pentru atingerea acestora³.

__________________________

³ https://mecc.gov.md/sites/default/files/studiu_dezvoltarea_politicilor_de_eml_ro.pdf

2.2. Context sectorial

2.2.1. Dimensiunea politicii lingvistice în educaţie corelată cu nevoile societăţii

35. Provocarea 1: ralierea insuficientă a politicii lingvistice la cerinţele pieţei muncii faţă de nivelul de cunoaştere a limbii oficiale a statului.

Cauze:

- lipsa unui mecanism de punere în aplicare a modelelor de educaţie bilingvă/multilingvă în vederea dezvoltării competenţelor bilingve/multilingve ale elevilor care studiază în şcolile minorităţilor etnice, prevedere recunoscută şi sprijinită prin art.10 din Codul educaţiei al Republicii Moldova;

- insuficienţa de reglementări relevante privind punerea în aplicare a Planului-cadru de educaţie bilingvă/multilingvă şi modul în care şcolile ar putea să planifice repartizarea limbilor de predare a disciplinelor de studiu (criterii de aprobare);

- capacităţile limitate ale şcolilor cu privire la modul de planificare şi implementare a programelor de învăţământ bilingve/multilingve care integrează învăţarea limbii materne, a limbii române şi a altor limbi. În consecinţă, şcolile nu au suficientă capacitate de a planifica şi a implementa astfel de programe în mod independent;

- lipsa unui sistem de certificare a competenţelor lingvistice ale profesorilor, care să poată preda conform metodologiei CLIL (Content and Language Integrated Learning, cf. Marsh & Marsland 1999/Învăţarea integrată a conţinutului şi a limbii), care se aplică pe larg în diferite ţări;

- absenţa unor măsuri de sprijin al dezvoltării profesionale, de stimulare a practicilor inovatoare, de creştere a motivaţiei de a promova modele educaţionale bilingve sau multilingve propice contextelor socioeconomice;

- statutul neobligatoriu de studiu al limbii române în învăţământul preşcolar;

- reglementarea insuficientă a raportului în utilizarea limbii oficiale şi a altor limbi în spaţiul public informaţional.

Consecinţe: neglijarea politicii lingvistice a statului va deveni un impediment pentru participarea minorităţilor naţionale la viaţa publică şi incluziunea lor socială; va diminua rolul limbii române în societate.

2.2.2. Dimensiunea capitalului uman în sistemul de educaţie lingvistică

36. Provocarea 2: insuficienţa generalizată de cadre didactice calificate, bine pregătite (în special din rândul absolvenţilor cu profil pedagogic) şi scăderea motivaţiei de a profesa în domeniul educaţiei lingvistice.

Cauze:

- lipsa de cadre didactice şi manageriale în filiera de educaţie lingvistică bilingvă/multilingvă. Numărul mare de cadre didactice cu competenţe lingvistice în două sau trei limbi (limbă vorbită de minoritatea etnică, română şi rusă) ar putea deveni o soluţie eficientă din punctul de vedere al costurilor, având în vedere declinul constant al numărului de şcoli sau elevi şi cadre didactice din sistemul educaţional din Republica Moldova;

- lipsa unui sistem de formare a competenţelor lingvistice de specialitate în limba română la profesorii care predau alte discipline şcolare decât limba română;

- ponderea redusă a cadrelor didactice tinere în raport cu cele de vârstă prepensionară/ pensionară;

- lipsa unui mecanism care ar sprijini implementarea mai largă a modelelor de educaţie multilingvă.

Consecinţe: calificarea insuficientă a profesorilor, nivelul scăzut de competenţe didactico-lingvistice, motivaţia insuficientă şi prestaţia joasă a cadrelor didactice, care influenţează direct performanţa însuşirii limbii române la toate nivelurile sistemului de învăţământ (general, profesional-tehnic, superior, învăţarea pe tot parcursul vieţii), pot provoca o criză profundă în asigurarea unei educaţii lingvistice de calitate.

2.2.3. Dimensiunea optimizării continue a procesului de predare-învăţare-evaluare a limbii române de către minorităţile naţionale

37. Provocarea 3: corelarea insuficientă între conţinutul educaţiei în limba română şi cerinţele sociale specifice faţă de nivelul de competenţă lingvistică.

Cauze:

- lipsa de date fiabile privind discrepanţele dintre conţinutul învăţământului şi rezultatele finale ale studiilor (uneori materia este predată doar pentru examen sau fără respectarea programelor de studii şi a standardelor educaţionale, fiind ignorată necesitatea dezvoltării de competenţe);

- inconsecvenţe în Curriculum: Programul-cadru acordă prioritate lingvisticii textuale, înţelegerii limbii, vorbirii în public şi scrierii, iar standardele educaţionale se concentrează pe înţelegerea adecvată a textelor. În acelaşi timp, programa de examen formulează una dintre cerinţe: să se creeze texte de volumul şi genul indicat, să se înţeleagă etapele procesului de scriere şi să se folosească aceste cunoştinţe în scris;

- lipsa unui mecanism de evaluare a calităţii mijloacelor didactice auxiliare (caiete de exerciţii, seturi de exerciţii sau sarcini, manuale etc.);

- insuficienţa de instrumente/materiale pentru dezvoltarea competenţelor de comunicare în limba română (suporturi didactice audio cu opere sau fragmente literare, folclorice şi dialectale pentru stiluri diferite de limbaj);

- lipsa unor cerinţe/rigori faţă de programe bilingve/multilingve şi a mecanismelor de stimulare integrate pentru difuzarea unor astfel de programe în şcoli care oferă programe de instruire în limbile minorităţilor.

Consecinţe:

- programele de studii actuale, fiind foarte încărcate, nu au un impact profund, ci unul superficial asupra rezultatelor învăţării;

- Curriculumul este prea voluminos şi prea complex pentru ca să se raporteze la vârsta şi interesele elevului, astfel există o disproporţie între cerinţe şi materia de studiu propusă. În consecinţă, apar tot mai multe reacţii de respingere: elevii nu mai citesc cărţi, nu mai vor să înveţe literatură;

- lucrările de la examenul de maturitate arată că din ce în ce mai puţini elevi sunt capabili să descifreze subiectul unui text, ideea principală sau să analizeze un text.

2.2.4. Dimensiunea dezvoltării limbii române în mediul digital şi progresul în tehnologiile lingvistice

38. Provocarea 4: lipsa unui document strategic de politici lingvistice de stat care să prevadă direcţiile de activitate, sarcinile şi măsurile necesare pentru păstrarea identităţii lingvistice şi culturale într-un mediu digital multilingv, ca o condiţie-cheie pentru dezvoltarea unei societăţi democratice, informaţionale şi a cunoaşterii.

Cauze:

- lipsa unui sistem de informare privind resursele lingvistice digitale deschise, fiabile, de înaltă calitate, reutilizabile, precum şi alte seturi de date lingvistice digitale;

- nivelul redus de asigurare cu versiunile electronice ale manualelor şi materialelor didactice însoţitoare;

- insuficienţa unor programe de învăţare la distanţă în limba română pentru studenţii cu grad de motivaţie şi pregătire diferite, adică pentru grupuri cu interese diferite (cetăţeni care locuiesc în străinătate, străini şi copiii lor, dar şi toţi cei care doresc să-şi îmbunătăţească cunoştinţele şi abilităţile lingvistice).

Consecinţe:

- asigurarea insuficientă a funcţionalităţii limbii române în mediul digital;

- nivelul scăzut de competenţă a specialiştilor din domeniul tehnologiilor lingvistice şi al lingvisticii computaţionale;

- utilizarea insuficientă a oportunităţilor oferite de tehnologia informaţiei în cadrul lecţiilor de limbă română.

2.2.5. Dimensiunea educaţiei nonformale a elevilor, a tinerilor şi a adulţilor

39. Provocarea 5: insuficienţa, ineficienţa şi calitatea joasă a procesului de învăţare şi educaţie a adulţilor, integrarea redusă a educaţiei nonformale şi informale în învăţământul formal.

Cauze:

- lipsa unui curriculum la limba română pentru adulţii care învaţă limba oficială a statului;

- inexistenţa unui mecanism clar de reglementare a funcţionalităţii limbii române în relaţiile de muncă;

- studii insuficiente care să descrie utilizarea limbii în spaţiul public, precum şi nevoile şi interesele cetăţenilor;

- lipsa unui serviciu de consiliere lingvistică pentru publicul larg;

- posibilităţi reduse de învăţare a limbii române de către persoanele defavorizate.

Consecinţe:

- motivaţia scăzută a adulţilor pentru formarea continuă generală şi profesională;

- disfuncţionalitatea sistemului de educaţie nonformală a adulţilor.

2.2.6. Dimensiunea participării civice şi a conexiunii cu factorii educaţionali

40. Provocarea 6: dezvoltarea insuficientă a acţiunilor proactive în managementul lingvistic şi comunicarea cu publicul.

Cauze:

- managementul educaţiei lingvistice promovat insuficient;

- mecanisme ineficiente de responsabilizare a societăţii privind calitatea educaţiei multilingve;

- programe reduse de cooperare cu partenerii educaţionali atât la nivel naţional, cât şi la cel internaţional;

- inexistenţa unei platforme de cooperare cu oamenii de ştiinţă din diasporă pentru realizarea de activităţi comune de dezvoltare şi extindere a oportunităţilor de cooperare pe dimensiunea educaţiei lingvistice a minorităţilor naţionale.

Consecinţe:

- statutul subminat al educaţiei lingvistice în societate, nivelul scăzut de credibilitate;

- implicarea insuficientă a comunităţii;

- reticenţa şcolilor faţă de implicarea părinţilor şi a comunităţii în promovarea identităţii naţionale.

2.3. Analiza SWOT

41. În vederea evaluării politicii de studiere şi promovare a limbii române, formulată în prezentul Program, a fost efectuată analiza punctelor forte şi slabe, a oportunităţilor şi a ameninţărilor (în continuare – SWOT) (tabelul 1), ţinând cont de obiectivul formulat, direcţiile de acţiune, precum şi de gradul în care măsurile planificate vor contribui la soluţionarea problemelor şi provocărilor identificate odată cu finalizarea implementării Programului naţional pentru îmbunătăţirea calităţii învăţării limbii române în instituţiile de învăţământ general cu predare în limbile minorităţilor naţionale (2016-2020).

III. SCOPUL PROGRAMULUI

42. Scopul strategic al prezentului Program este de a oferi oportunităţi reprezentanţilor minorităţilor naţionale din Republica Moldova de a-şi dezvolta, de la cea mai fragedă vârstă şi pe tot parcursul vieţii, competenţe lingvistice necesare pentru a-şi valorifica potenţialul intelectual atât în domenii de interes personal, profesional, cât şi social, în vederea adaptării cât mai facile la imperativele timpului, în special la cele ce ţin de dezvoltarea durabilă. Prezentul Program va asigura continuitatea Programului naţional pentru îmbunătăţirea calităţii învăţării limbii române în instituţiile de învăţământ general cu instruire în limbile minorităţilor naţionale (2016-2020), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.904/2015. În continuare, prezentul Program va trasa direcţiile prioritare şi acţiunile de soluţionare a problemelor din sistemul educaţional privind integrarea sociolingvistică multiaspectuală a minorităţilor naţionale în viaţa socială a statului prin asigurarea, respectarea şi garantarea drepturilor lor.

43. Viziunea generală a prezentului Program constă în realizarea unui scop tridimensional:

1) asigurarea sustenabilităţii limbii române şi utilizarea acesteia în toate domeniile de activitate ale societăţii;

2) promovarea şi dezvoltarea resurselor lingvistice digitalizate;

3) sporirea responsabilităţii individuale pentru cunoaşterea şi utilizarea limbii române.

44. Limba oficială a statului este o resursă esenţială pentru dezvoltarea comună a individului şi a statului. Obiectivele politicii lingvistice de stat, în contextul dezvoltării statului, sunt legate de dezvoltarea şi competitivitatea individului, asigurarea bunăstării şi calităţii vieţii cetăţeanului, precum şi de sustenabilitatea limbii şi a culturii naţionale. Conform art.11 alin.(2) din Codul educaţiei al Republicii Moldova, educaţia urmăreşte formarea competenţei-cheie de comunicare în limba română.

45. Statul asigură protecţia şi dezvoltarea limbii române, sustenabilitatea şi existenţa acesteia ca valoare naţională.

IV. OBIECTIVELE GENERALE ŞI SPECIFICE ALE PROGRAMULUI

46. OBIECTIVUL GENERAL 1. Racordarea cadrului normativ în vederea alinierii educaţiei lingvistice la nevoile minorităţilor naţionale din Republica Moldova

Obiectivul specific 1.1. Îmbunătăţirea procesului de predare-învăţare a limbii române pentru minorităţile naţionale/etnice din Republica Moldova, prin dezvoltarea cadrului normativ, astfel încât, până în anul 2025, să se alinieze la standardele internaţionale.

Obiectivul specific 1.2. Asigurarea didactică a procesului de învăţare a limbii române în instituţiile de educaţie timpurie, astfel încât, până în anul 2025, toate instituţiile cu program în limbile minorităţilor naţionale să fie dotate cu materiale necesare pentru toate vârstele.

47. OBIECTIVUL GENERAL 2. Asigurarea accesului la educaţie lingvistică de calitate pentru toţi prin incluziune echitabilă în învăţământul general, precum şi pe tot parcursul vieţii

Obiectivul specific 2.1. Optimizarea procesului de predare-învăţare-evaluare la disciplina limba şi literatura română în instituţiile de învăţământ general (ciclul primar, ciclul gimnazial şi ciclul liceal) prin ralierea documentelor curriculare, astfel încât, până în anul 2025, să se sincronizeze cu instrumentele de politici lingvistice europene.

Obiectivul specific 2.2. Asigurarea procesului educaţional cu manuale şi auxiliare didactice în corespundere cu ediţia 2019 a Curriculumului naţional, astfel încât, până în anul 2025, cel puţin 90% din educabili să beneficieze de pachetul curricular.

48. OBIECTIVUL GENERAL 3. Integrarea sociolingvistică şi profesională a elevilor şi a studenţilor alolingvi prin studierea graduală a unor discipline de studiu în limba română

Obiectivul specific 3.1. Dezvoltarea resurselor umane în domeniul predării disciplinelor nonlingvistice în limba română prin aplicarea metodologiei CLIL/metodologiei educaţiei multilingve, astfel încât, până în anul 2025, rata de participare la stagiile de formare continuă ale cadrelor didactice şi manageriale să crească cu 60%.

Obiectivul specific 3.2. Consolidarea, până în anul 2025, a cadrului normativ în vederea integrării sociolingvistice şi profesionale a elevilor, a studenţilor alolingvi, inclusiv a copiilor refugiaţilor din Ucraina, a celor cu nevoi speciale, din familii vulnerabile, în situaţii de risc şi/sau cu comportament deviant.

Obiectivul specific 3.3. Modernizarea procesului de predare-învăţare-evaluare prin susţinerea şi promovarea învăţământului bilingv/multilingv, astfel încât, până în anul 2025, în cel puţin 50% din instituţiile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale să fie aplicate modelele de educaţie multilingvă.

49. OBIECTIVUL GENERAL 4. Eficientizarea procesului de utilizare a tehnologiilor digitale în vederea asigurării calităţii şi sustenabilităţii educaţiei lingvistice

Obiectivul specific 4.1. Creşterea cu cel puţin 10% anual a competenţelor profesionale şi de cunoaştere a limbii române de către cadrele didactice din instituţiile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale prin integrarea tehnologiilor digitale.

Obiectivul specific 4.2. Asigurarea sustenabilităţii învăţării limbii române în mediul digital, astfel încât, până în anul 2025, rata de îmbunătăţire a accesului la educaţia lingvistică să crească cu cel puţin 50%.

50. OBIECTIVUL GENERAL 5. Elaborarea unui sistem permanent de învăţare a limbii române pe tot parcursul vieţii pentru cetăţenii alolingvi, bazat pe nevoile individului şi pe perspectivele de dezvoltare a societăţii în cadrul învăţământului formal, nonformal şi informal

Obiectivul specific 5.1. Crearea, până în anul 2025, a mediilor lingvistice motivaţionale pentru învăţarea limbii române de către adulţi din diverse domenii de activitate în cadrul învăţării pe tot parcursul vieţii.

Obiectivul specific 5.2. Extinderea mediului lingvistic de comunicare în limba română prin intermediul activităţilor informale şi nonformale, astfel încât, până în anul 2025, cel puţin 50% din actanţii educaţionali să posede competenţe de comunicare în limba română.

51. OBIECTIVUL GENERAL 6. Dezvoltarea cooperării dintre instituţiile de stat, organizaţiile publice şi sectorul privat, în vederea îmbunătăţirii competenţelor lingvistice în conformitate cu nevoile societăţii

Obiectivul specific 6.1. Intensificarea, până în anul 2025, a parteneriatelor dintre actanţii educaţionali, autorităţile locale, mass-media ş.a., astfel încât să sporească cu cel puţin 30% calitatea învăţării limbii române în instituţiile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale.

Obiectivul specific 6.2. Extinderea oportunităţilor de cooperare şi comunicare între vorbitorii nativi de limbă română şi reprezentanţii minorităţilor naţionale, astfel încât, până în anul 2025, numărul de activităţi comune să crească cu cel puţin 40%.

52. Trasarea obiectivelor generale din prezentul Program a urmat integrarea principiului "nimeni să nu fie lăsat în urmă", având drept scop reducerea marginalizării sociale a grupurilor vulnerabile.

Astfel, au fost respectate următoarele principii de bază:

1) respectarea dreptului omului;

2) asigurarea egalităţii de gen;

3) solidaritatea şi echitatea socială;

4) asigurarea culturii păcii şi nonviolenţei;

5) conservarea şi transmiterea valorilor culturii minorităţilor naţionale;

6) asigurarea durabilităţii şi a continuităţii acţiunilor.

53. În Program a fost respectat criteriul convergenţei, ceea ce presupune respectarea dreptului economic, social şi politic al minorităţilor naţionale.

V. IMPACTUL PE TERMEN LUNG AL IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI

54. În urma implementării prezentului Program va spori nivelul de cunoaştere a limbii române de către reprezentanţii minorităţilor naţionale, prin îmbunătăţirea accesului acestora la educaţie lingvistică de calitate, care să le ofere oportunităţi de educaţie incluzivă pentru toţi, inclusiv pentru copiii refugiaţilor din Ucraina, care să le asigure accederea în învăţământul general, profesional tehnic, superior, precum şi tranziţia la piaţa muncii. Odată cu asigurarea egalităţii de şanse pentru toţi copiii şi tinerii, indiferent de statut social, sex, religie, etnie sau capacităţi psihomotorii, la educaţie lingvistică de calitate va creşte nivelul de implicare în procesele sociale, politice, precum şi profesionale, fapt ce va favoriza dezvoltarea atitudinilor de a gestiona în mod responsabil schimbările constante în societate şi economie.

55. Astfel, până în 2025, implementarea prezentului Program va contribui la:

1) dezvoltarea cadrului legal, normativ şi de politici lingvistice privind învăţarea limbii române de către minorităţile naţionale;

2) sporirea calităţii învăţării limbii române în instituţiile de învăţământ general cu predare în limbile minorităţilor naţionale/instituţiile de învăţământ superior/învăţarea pe tot parcursul vieţii/diaspora;

3) asigurarea didactică a procesului de predare-învăţare-evaluare a limbii române în instituţiile de învăţământ general cu predare în limbile minorităţilor naţionale/instituţiile de învăţământ superior;

4) implementarea unor modele de predare a unor discipline şcolare nonlingvistice/unităţi de curs de specialitate în limba română;

5) pregătirea de resurse umane în domeniul predării disciplinelor nonlingvistice în limba română;

6) alinierea demersului lingvistic la educaţia bilingvă/multilingvă atât în şcolile minorităţilor etnice, cât şi în cadrul învăţării pe tot parcursul vieţii;

7) asigurarea condiţiilor necesare pentru toate categoriile de populaţie (copii/elevi/studenţi/adulţi, în special a celor din familii vulnerabile, în situaţii de risc şi/sau a celor cu comportament deviant şi a celor cu nevoi speciale), care să conducă la rezultate relevante şi eficiente ale învăţării limbii române de către minorităţile naţionale;

8) creşterea substanţială a numărului de tineri şi adulţi care au dobândit competenţe lingvistice în limba română, relevante pentru angajare în câmpul muncii;

9) accesul egal al persoanelor alolingve la toate nivelurile de învăţământ şi formare profesională;

10) sporirea calităţii sistemului de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice, creşterea atractivităţii carierei didactice şi a autorităţii cadrului didactic, fapt care va contribui la asigurarea sistemului de învăţământ cu numărul necesar de cadre didactice şi de alţi specialişti de calitate prin restructurarea sistemului de formare profesională iniţială şi continuă;

11) dezvoltarea unui sistem sinergic de integrare a noilor tehnologii informaţionale, comunicaţionale şi didactice, fapt care va asigura un nivel înalt de învăţare a limbii române;

12) conexiunea şi interconexiunea cu piaţa muncii şi comunitatea, ca o condiţie de eficientizare a politicii lingvistice;

13) crearea unui mediu favorabil de învăţare a limbii române, care să asigure dezvoltarea competenţelor de comunicare în limba oficială a statului, în raport cu potenţialul, oportunităţile şi interesele proprii;

14) constituirea şi dezvoltarea unui demers de educaţie nonformală a copiilor, a elevilor, a tinerilor şi a adulţilor ca o formă de realizare a educaţiei pe parcursul întregii vieţi;

15) promovarea unei educaţii lingvistice de calitate şi responsabilizarea societăţii, comunităţii, familiei privind necesitatea cunoaşterii limbii române;

16) promovarea unei politici echilibrate de educaţie bilingvă/multilingvă şi crearea de condiţii de integrare a minorităţilor conlocuitoare în societatea moldovenească.

VI. COSTURI DE REALIZARE A OBIECTIVELOR GENERALE

ŞI A OBIECTIVELOR SPECIFICE

56. Prezentul Program corespunde CBTM-ului, Programului "Educaţia" şi, respectiv, subprogramului 8813 "Servicii generale în educaţie".

57. Finanţarea acţiunilor prevăzute în prezentul Program se va efectua pe principii de sinergie şi complementaritate, din contul şi în limitele mijloacelor aprobate anual în bugetul public naţional şi ale celor atrase, inclusiv de la partenerii de dezvoltare ş.a. Estimarea generală a costurilor pentru implementarea prezentului Program este efectuată în baza priorităţilor strategice şi a acţiunilor identificate şi formulate în Planul de acţiuni.

58. Bugetul pentru realizarea prezentului Program, proiectat în CBTM 2023-2025, este reflectat în tabelul 2.

59. Costul total al prezentului Program este de 30.000,0 mii lei de la bugetul de stat. De asemenea, costurile acestuia vor fi luate în considerare la elaborarea şi modificarea CBTM-ului, care constituie principalul document de planificare financiară pentru următorii ani.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării este în căutarea şi altor parteneri de dezvoltare care să contribuie la realizarea anumitor acţiuni de incluziune şi îmbunătăţire a nivelului de cunoaştere a limbii române de către minorităţile naţionale.

VII. RISCURI ŞI MĂSURI DE PREVENIRE

ŞI DIMINUARE A ACESTORA

60. În tabelul 4 sunt sistematizate riscurile în implementarea prezentului Program.

61. În acest context, Guvernul şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării vor întreprinde toate măsurile şi eforturile necesare pentru crearea unor condiţii optime de implementare a prezentului Program şi de reducere a riscurilor respective.

VIII. AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII RESPONSABILE

DE IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI

62. Prezentul Program va fi aprobat şi asumat de către Guvern. Responsabilitatea primară pentru implementarea acestuia îi revine Ministerului Educaţiei şi Cercetării, precum şi Ministerului Economiei, Ministerului Finanţelor, ministerelor care au în subordine instituţii de învăţământ, direcţiilor raionale/ municipale de învăţământ, administraţiei publice locale, instituţiilor de învăţământ, precum şi comunităţii, familiei.

IX. PROCEDURI DE RAPORTARE A IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI

63. Prezentul Program va fi monitorizat şi evaluat de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în colaborare cu Agenţia Relaţii Interetnice, Consiliul pentru Prevenirea Discriminării şi Asigurării Egalităţii şi Grupul de lucru interinstituţional responsabil de coordonarea, monitorizarea şi asigurarea abordării sinergice în implementarea prezentului Program. Grupul de lucru interinstituţional se va reuni în şedinţe de lucru de cel puţin două ori pe an.

64. Activităţile de monitorizare vor avea un caracter sistematic şi vor include următoarele componente:

1) monitorizarea procesului de implementare a activităţilor prevăzute în Planul de acţiuni, în baza indicatorilor prezentului Program;

2) caracterul executării (anual, permanent);

3) implicarea responsabililor în executarea activităţilor prevăzute;

4) costurile/cheltuielile suportate;

5) termenele de implementare.

65. Monitorizarea va constitui un proces continuu de evaluare în baza indicatorilor şi a rezultatelor obţinute în cazul fiecărei acţiuni, prevăzute în prezentul Program. Procesul de monitorizare va fi efectuat prin colectarea, prelucrarea şi analiza datelor, identificarea erorilor sau a efectelor neprevăzute. Datele statistice şi administrative vor fi colectate, după caz, atât prin utilizarea datelor oferite de autorităţile administraţiei publice centrale responsabile de politica sectorială, autorităţile administraţiei publice locale, cât şi prin sondaje efectuate de către instituţiile specializate.

66. În urma monitorizării implementării prezentului Program, Ministerul Educaţiei şi Cercetării va elabora raportul anual de progres şi îl va prezenta Guvernului. Pentru realizarea rapoartelor se va elabora Matricea de monitorizare în vederea urmăririi gradului de implementare a acţiunilor din Planul de acţiuni al Programului pentru anul de referinţă. Fiecare autoritate indicată în Planul de acţiuni va prezenta Ministerului Educaţiei şi Cercetării anual, până la 1 martie, un raport detaliat privind progresul implementării în anul precedent, care va reflecta acţiunile şi indicatorii pentru care este responsabilă. Rapoartele vor include partea descriptiv-analitică, care va înregistra progresele obţinute, obstacolele în calea implementării şi informaţiile sub formă de tabel privind realizarea Planului de acţiuni.

67. Ministerul Educaţiei şi Cercetării va coordona toate acţiunile prevăzute în prezentul Program pe termen scurt şi mediu. Monitorizarea implementării se va face continuu prin elaborarea rapoartelor anuale, care vor fi parte a Raportului anual de activitate a Ministerului. În aceste rapoarte se va analiza în ce măsură sunt detaliate, planificate şi îndeplinite acţiunile prioritare prevăzute în prezentul Program. La finalul implementării Programului, Ministerul Educaţiei şi Cercetării va elabora un raport amplu în baza următoarelor criterii:

1) relevanţa documentului de politici publice şi a măsurilor incluse pentru ţară;

2) gradul de realizare a obiectivelor (efectivitatea);

3) modul de utilizare a mijloacelor bugetare alocate (eficienţa);

4) capacitatea de a produce efecte de durată (durabilitatea);

5) impactul documentului de politici publice, estimat în cadrul evaluării finale.

68. La finalul implementării prezentului Program vor fi organizate, de asemenea, sondaje sociologice privind calitatea implementării acestuia.

69. Pentru a asigura o abordare participativă şi un proces obiectiv şi comprehensiv de implementare, evaluarea finală va implica autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi organizaţiile societăţii civile, mediul academic, partenerii de dezvoltare etc.

70. În scopul asigurării transparenţei proceselor de implementare a prezentului Program, rapoartele anuale de monitorizare, precum şi raportul final de evaluare vor fi publicate pe pagina web oficială a Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

PLANUL DE ACŢIUNI

pentru implementarea Programul naţional privind învăţarea

limbii române de către minorităţile naţionale, inclusiv

populaţia adultă, pentru anii 2023-2025