BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Hotărâri

Hotărâre nr. 245 din 13.05.2026

cu privire la aprobarea Mecanismului naţional de gestionare unitară şi coerentă a situaţiei în cazul unui aflux sporit de străini

Tipul documentului
Hotărâri
Data adoptării
13.05.2026

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Mecanismului naţional de gestionare unitară

şi coerentă a situaţiei în cazul unui aflux sporit de străini

nr. 245  din  13.05.2026

 (în vigoare 21.05.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 213-216 art. 259 din 21.05.2026

* * *

În temeiul art.88 alin.(2) din Legea nr.200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.179-181, art.610), cu modificările ulterioare, şi al art.9 alin.(2) din Legea nr.248/2025 privind managementul situaţiilor de criză (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2025, nr.437-440, art.600), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Mecanismul naţional de gestionare unitară şi coerentă a situaţiei în cazul unui aflux sporit de străini (se anexează).

2. Autorităţile şi instituţiile publice, conform domeniilor de competenţă, vor întreprinde măsurile necesare pentru executarea integrală şi în termenele stabilite a prevederilor Mecanismului naţional de gestionare unitară şi coerentă a situaţiei în cazul unui aflux sporit de străini.

3. Fiecare autoritate şi instituţie publică, conform domeniilor de competenţă, va evalua, în termen de o lună de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, capacităţile de oferire a suportului tehnic, a spaţiilor de cazare, a terenurilor, a produselor alimentare, a medicamentelor, a materialelor de primă necesitate şi a altor bunuri necesare pentru gestionarea situaţiei, precum şi va prezenta Centrului Naţional de Management al Crizelor, prin intermediul mecanismelor instituţionale existente de raportare în cadrul sistemului naţional de management al crizelor, informaţia referitoare la evaluarea capacităţilor şi a riscurilor la nivel naţional în eventualitatea apariţiei unei crize ca urmare a unui aflux sporit de străini.

4. Realizarea prevederilor prezentei hotărâri se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate prin legea bugetară anuală, precum şi din alte surse, conform legislaţiei.

5. Centrul Naţional de Management al Crizelor va asigura monitorizarea implementării prevederilor prezentei hotărâri şi coordonarea schimbului de informaţii dintre autorităţile şi instituţiile publice, în limitele competenţelor stabilite de legislaţia privind managementul situaţiilor de criză.

6. Se abrogă Hotărârea Guvernului nr.1146/2017 cu privire la aprobarea Mecanismului naţional de gestionare unitară şi coerentă a situaţiei în eventualitatea unui aflux sporit de străini (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.464-470, art.1276).

7. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Afacerilor Interne.

8. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.245/2026

MECANISMUL NAŢIONAL

de gestionare unitară şi coerentă a situaţiei

în cazul unui aflux sporit de străini

DISPOZIŢII GENERALE

1. Contextul geopolitic actual la nivel regional şi mondial, precum şi declanşarea conflictului armat din regiune sau din alte zone afectate de crize au influenţat situaţia generală a Republicii Moldova pe multiple aspecte, unul dintre acestea fiind creşterea fluxului de străini din zona de conflict de pe teritoriul ţării.

2. Persistenţa riscului apariţiei crizei generate de afluxul sporit de străini pe teritoriul Republicii Moldova, ca urmare a desfăşurării unor evenimente determinate de factorul politic, social, economic sau militar impune necesitatea creşterii capacităţii de reacţie a instituţiilor şi autorităţilor implicate în managementul integrat al afluxului sporit de străini şi asigurarea protejării interesului public prin intermediul Mecanismului naţional de gestionare unitară şi coerentă a situaţiei în cazul unui aflux sporit de străini (în continuare – Mecanism naţional).

3. Scopul prezentului Mecanism naţional este de a reglementa planificarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi conducerea unitară a modului de acţiune a instituţiilor abilitate în gestionarea crizei generate de afluxul sporit de străini şi asigurarea tranziţiei către măsurile de integrare sustenabilă prevăzute în Programul naţional privind integrarea etapizată a străinilor, inclusiv a persoanelor strămutate în Republica Moldova, pentru perioada 2025-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.285/2025. Prezentul Mecanism naţional se aplică în toate situaţiile de aflux sporit de străini pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de statul de origine al persoanelor sau de cauza care a generat afluxul, inclusiv în contextul conflictelor armate, al crizelor umanitare, al evacuărilor sau al altor situaţii excepţionale.

4. Obiectivul general al prezentului Mecanism naţional îl constituie utilizarea coordonată şi eficientă a resurselor umane, tehnice şi materiale disponibile pentru gestionarea operativă a crizei generate de afluxul sporit de străini pe teritoriul Republicii Moldova.

5. În sensul prezentului Mecanism naţional se utilizează următoarele noţiuni:

5.1. criză generată de afluxul sporit de străini – situaţie generată de sosirea pe teritoriul Republicii Moldova a unui număr semnificativ de străini, individual sau în grupuri, prin punctele de trecere a frontierei de stat ori prin alte modalităţi de traversare, precum şi de depistarea unor grupuri de străini cu şedere ilegală, care, prin amploare, ritm sau impact, determină o presiune disproporţionată asupra sistemului naţional de azil, migraţie, securitate şi ordine publică şi conduce la depăşirea capacităţilor operaţionale şi de răspuns ale autorităţilor competente, necesitând aplicarea unor măsuri extraordinare, în condiţiile legislaţiei;

5.2. plan de contingenţă – ansamblu de măsuri, activităţi şi proceduri desfăşurate în mod coordonat de către instituţiile şi autorităţile responsabile de gestionarea crizei generate de afluxul sporit de străini;

5.3. risc – probabilitate a materializării unei ameninţări prevăzute în Registrul naţional de riscuri, care poate genera apariţia unei crize determinate de afluxul sporit de străini;

5.4. situaţie de contingenţă – situaţie potenţială sau emergentă care poate evolua într-o criză, caracterizată prin riscuri sau presiuni operaţionale semnificative, pentru care sunt activate măsuri preventive şi de pregătire prevăzute în planurile de contingenţă, fără a implica automat declararea unei crize în sensul legislaţiei privind managementul crizelor.

6. În sensul prezentului Mecanism naţional, noţiunea "persoane strămutate" include, după caz, solicitanţii de azil, refugiaţii, beneficiarii de protecţie temporară sau alte persoane străine afectate de criză.

7. Obiectivele principale ale implementării prezentului Mecanism naţional urmăresc:

7.1. la nivel politic – menţinerea stabilităţii politice a Republicii Moldova;

7.2. la nivel diplomatic – facilitarea obţinerii sprijinului comunităţii internaţionale pentru gestionarea afluxului sporit de străini;

7.3. la nivel economic – limitarea impactului negativ asupra economiei naţionale;

7.4. la nivel social – prevenirea tensiunilor sociale care ar putea afecta coeziunea socială;

7.5. la nivel de integrare – crearea condiţiilor pentru trecerea de la protecţie temporară de urgenţă la integrare socială, economică şi culturală pe termen mediu şi lung, conform Programului naţional privind integrarea etapizată a străinilor, inclusiv a persoanelor strămutate în Republica Moldova, pentru perioada 2025-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.285/2025;

7.6. la nivel instituţional – coordonarea interinstituţională, planificarea operaţiunilor şi distribuţia resurselor;

7.7. la nivel de securitate şi ordine publică – prevenirea riscurilor de securitate internă, controlul frontierelor, protecţia infrastructurilor critice, prevenirea incidentelor şi combaterea acţiunilor ilegale;

7.8. la nivel legislativ – armonizarea cadrului legislativ naţional, astfel încât deciziile luate să fie sustenabile din punct de vedere legal.

8. În sensul prezentului Mecanism naţional, instituţiile şi autorităţile implicate vor respecta principiile stabilite în Legea nr.270/2008 privind azilul în Republica Moldova, precum şi următoarele principii:

8.1. principiul umanismului – respectarea demnităţii umane;

8.2. principiul nediscriminării – întreprinderea acţiunilor pentru gestionarea crizei generate de afluxul sporit de străini, indiferent de rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, dizabilitate, opinie, apartenenţă politică sau orice alt criteriu similar;

8.3. principiul respectării interesului superior al copilului – cererea de azil a unui copil neînsoţit se examinează cu prioritate şi nu poate face obiectul procedurii rapide, iar opinia copilului neînsoţit este luată în considerare, fiind acordată importanţa cuvenită opiniei acestuia în raport cu vârsta şi cu gradul lui de maturitate;

8.4. principiul colaborării, proporţionalităţii şi eficienţei – autorităţile şi instituţiile competente au obligaţia de a coopera pentru a soluţiona situaţiile de criză;

8.5. principiul continuităţii şi sustenabilităţii – măsurile de răspuns la criză trebuie să faciliteze integrarea treptată şi durabilă a străinilor, evitând marginalizarea şi excluziunea socială pe termen lung;

8.6. principiul comunicării publice şi strategice coordonate, inclusiv prevenirea şi contracararea dezinformării şi a acţiunilor de manipulare a informaţiilor şi a ingerinţelor străine – aplicarea unitară, planificată, ţintită şi coordonată a comunicării publice la nivelul autorităţilor publice, astfel încât informaţiile de interes public să fie transmise coerent, consecvent, oportun şi transparent, iar răspunsul instituţional la dezinformare şi la acţiunile de manipulare a informaţiilor şi ingerinţele străine să fie bazat pe analiza şi evaluarea riscurilor, coordonat interinstituţional şi orientat spre protejarea intereselor naţionale şi a obiectivelor naţionale de securitate, cu respectarea legalităţii şi a drepturilor fundamentale.

9. Comunicarea publică şi strategică constituie un element esenţial al gestionării crizei, având rolul de a asigura informarea corectă şi oportună a populaţiei, prevenirea panicii şi contracararea dezinformării sau a acţiunilor de manipulare a informaţiilor şi a ingerinţelor străine, precum şi menţinerea încrederii publice în acţiunile autorităţilor şi instituţiilor publice. Aplicarea măsurilor în acest domeniu se realizează exclusiv în condiţiile şi în limitele prevăzute de Legea nr.248/2025 privind managementul situaţiilor de criză.

DECLANŞAREA MECANISMULUI NAŢIONAL

Secţiunea 1

Condiţii de declanşare

10. Prezentul Mecanism naţional se aplică în cadrul sistemului naţional de management al crizelor în cazul constatării iminenţei sau a manifestării unei situaţii de criză ori de criză majoră generate de un aflux sporit de străini, în condiţiile Legii nr.248/2025 privind managementul situaţiilor de criză.

11. Aplicarea prezentului Mecanism naţional se realizează în urma evaluării riscurilor şi a indicatorilor-cheie care atestă un aflux sporit de străini, inclusiv creşterea semnificativă a trecerilor peste frontiera de stat de către persoanele care solicită sau beneficiază de forme de protecţie internaţională ori umanitară, precum şi alte persoane strămutate, situaţie susceptibilă să afecteze capacitatea de răspuns a autorităţilor şi a instituţiilor publice.

12. În faza de prevenire şi pregătire, anterioară constatării crizei, autorităţile publice competente pot aplica măsurile prevăzute de prezentul Mecanism naţional, în limitele competenţelor legale şi în baza evaluărilor de risc realizate în cadrul sistemului naţional de management al crizelor. Aplicarea măsurilor respective se realizează prin intermediul mecanismelor instituţionale existente, inclusiv al Platformei Naţionale de Răspuns la Crize, în condiţiile legii.

13. Faza de pregătire a prezentului Mecanism naţional poate fi iniţiată înainte de apariţia unei crize şi în mod independent de instituirea stării de alertă sau de urgenţă, în limitele competenţelor legale ale instituţiilor şi autorităţilor implicate.

14. În cazul implementării prezentului Mecanism naţional, se pune în aplicare Planul de contingenţă al acţiunilor de răspuns pe sectoarele de intervenţie (în continuare – Plan de contingenţă), conform anexei nr.1.

15. Planul de contingenţă se elaborează şi se actualizează în conformitate cu prevederile Planului naţional de management al crizelor, aprobat în condiţiile Legii nr.248/2025 privind managementul situaţiilor de criză, asigurând complementaritatea dintre nivelul strategic şi cel operaţional al gestionării situaţiilor de criză.

16. Planul de contingenţă conţine măsuri aplicabile etapizat, iar măsurile operative de amploare se pun în aplicare exclusiv în faza de răspuns, ca urmare a constatării crizei.

17. Evaluarea riscurilor se efectuează în cadrul sistemului naţional de management integrat al crizelor în conformitate cu prevederile Legii nr.248/2025 privind managementul situaţiilor de criză.

Secţiunea a 2-a

Modelul de răspuns etapizat

18. Gestionarea crizei generate de afluxul sporit de străini se realizează etapizat în conformitate cu prevederile Legii nr.248/2025 privind managementul situaţiilor de criză, prin respectarea etapelor de prevenire, pregătire, răspuns şi recuperare. Măsurile aplicate în cadrul acestor etape sunt adaptate nivelului de risc şi evoluţiei situaţiei.

19. Intervenţia autorităţilor şi instituţiilor publice competente se desfăşoară gradual, coordonat şi proporţional, pentru asigurarea unui răspuns eficient, conform modelului de răspuns etapizat la criza generată de afluxul sporit de străini prevăzut în anexa nr.2. În fazele de răspuns şi recuperare se asigură integrarea timpurie a măsurilor prevăzute la obiectivele specifice nr.4 (sănătate), nr.5 (educaţie) şi nr.7 (locuinţe) din Programul naţional privind integrarea etapizată a străinilor, inclusiv a persoanelor strămutate în Republica Moldova, pentru perioada 2025-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.285/2025.

20. Delimitarea fazelor de prevenire, pregătire şi răspuns se realizează în conformitate cu Legea nr.248/2025 privind managementul situaţiilor de criză, iar măsurile operative de amploare se aplică exclusiv în faza de răspuns, ca urmare a constatării crizei, în condiţiile legii.

21. Tranziţia între etape se realizează în funcţie de indicatorii de risc, evaluarea riscurilor şi decizia autorităţilor competente.

22. Fiecare etapă impune aplicarea măsurilor specifice, adaptate gradului de impact şi capacităţii instituţionale de răspuns la criză.

23. Activarea, escaladarea sau dezactivarea fazelor de răspuns se dispune de către autorităţile competente în baza evaluărilor situaţionale şi a indicatorilor stabiliţi, cu asigurarea coordonării interinstituţionale şi a utilizării proporţionale a resurselor.

Secţiunea a 3-a

Schema naţională de răspuns la criză

24. Schema de răspuns la criza generată de afluxul sporit de străini (în continuare – Schemă de răspuns) reprezintă cadrul operaţional prin care este asigurată activarea, coordonarea şi adaptarea măsurilor instituţionale, în funcţie de amploarea şi dinamica situaţiei generate de afluxul sporit de străini, conform anexei nr.3.

25. În cazul crizei generate de afluxul sporit de străini, Ministerul Afacerilor Interne asigură conducerea operaţională a intervenţiei la nivel naţional, prin intermediul conducătorului operaţiilor, desemnat în condiţiile legii, în cadrul sistemului naţional de management al crizelor şi în coordonare cu autorităţile competente.

26. În cadrul Schemei de răspuns, sectoarele de intervenţie acţionează în mod integrat şi coordonat, corespunzător fazei de răspuns, în conformitate cu Planul de contingenţă.

27. Schema de răspuns include un sistem integrat de colectare, analiză şi schimb de informaţii.

28. Fluxurile informaţionale sunt coordonate de autorităţile competente, iar deciziile sunt comunicate şi implementate în mod coerent la toate nivelurile.

RISCURILE ŞI INDICATORII-CHEIE DE MONITORIZARE

29. Afluxul sporit de străini poate apărea spontan sau ca urmare a materializării unor riscuri anticipate, identificate în Registrul naţional de riscuri. Aceste riscuri pot servi drept criterii de evaluare pentru aplicarea prezentului Mecanism naţional.

30. În contextul actual la nivel regional şi mondial, pentru Republica Moldova pot fi evidenţiate următoarele riscuri:

30.1. de natură geopolitică şi de securitate:

30.1.1. conflictele armate;

30.1.2. instabilitatea regională;

30.2. sociale şi economice:

30.2.1. suprasolicitarea serviciilor publice;

30.2.2. presiunea asupra pieţei muncii;

30.2.3. apariţia tensiunilor sociale sau interetnice;

30.3. administrative:

30.3.1. suprasolicitarea sistemului de azil şi migraţie;

30.3.2. dificultăţile de evidenţă şi monitorizare a străinilor;

30.3.3. capacitatea redusă de gestionare a fluxurilor;

30.4. de securitate şi ordine publică:

30.4.1. migraţia ilegală organizată;

30.4.2. traficul de fiinţe umane;

30.4.3. utilizarea documentelor false;

30.4.4. traficul de droguri, arme şi alte bunuri ilicite;

30.4.5. infiltrarea reţelelor de criminalitate organizată;

30.5. alte riscuri:

30.5.1. bugetele limitate;

30.5.2. alte situaţii care pot genera afluxul sporit de străini.

31. Indicatorii-cheie pentru aplicarea prezentului Mecanism naţional sunt următorii:

31.1. apariţia sau intensificarea unor riscuri de natură militară în zonele limitrofe ale frontierei de stat;

31.2. creşterea numărului de persoane deplasate intern în regiunile din proximitatea frontierei cu Republica Moldova;

31.3. internaţionalizarea conflictului;

31.4. scăderea semnificativă a numărului de traversări ale frontierei de stat, inclusiv reducerea cu până la 75% sau încetarea ieşirilor de pe teritoriul Republicii Moldova;

31.5. creşterea exponenţială a numărului de intrări pe teritoriul Republicii Moldova din regiune sau din alte zone afectate de crize.

32. Indicatorii prevăzuţi la pct.31 au caracter orientativ şi sunt utilizaţi în procesul de evaluare a situaţiei de către autorităţile competente, fără a produce efecte juridice de aplicare automată a măsurilor şi fără a substitui procedurile de constatare a crizei sau a crizei majore, în condiţiile Legii nr.248/2025 privind managementul situaţiilor de criză.

SCENARIUL ŞI PROFILUL PERSOANELOR STRĂMUTATE

Secţiunea 1

Scenariul aplicat

33. Scenariile şi valorile cantitative prevăzute în prezentul capitol reprezintă ipoteze de planificare utilizate pentru pregătirea măsurilor de răspuns şi nu constituie indicatori de activare automată a prezentului Mecanism naţional.

34. Într-un scenariu de referinţă, conflictul armat de pe teritoriul Ucrainei se extinde spre regiunile din centrul şi sud-vestul ţării, ceea ce cauzează creşterea bruscă a afluxului de persoane strămutate spre Republica Moldova, atât la punctele de trecere a frontierei din nordul ţării (cu presiunea cea mai mare pe punctul de trecere a frontierei Otaci-Moghilev-Podolsk), cât şi la cele din sud (cu presiunea cea mai mare pe punctul de trecere a frontierei Palanca-Maiaki-Udobnoe), aceasta din urmă constituind şi calea de acces prioritară a persoanelor strămutate în Republica Moldova.

35. Din cauza proximităţii conflictului armat de frontiera de stat a Republicii Moldova, majoritatea persoanelor strămutate intrate pe teritoriul Republicii Moldova nu se reţin, ci se deplasează spre ţările Uniunii Europene, ceea ce cauzează aglomerarea unor puncte de trecere a frontierei cu România (Lipcani-Rădăuţi-Prut, Costeşti-Stânca, Sculeni-Sculeni, Leuşeni-Albiţa, Cahul-Oancea, Giurgiuleşti-Galaţi), pe sensul de ieşire. Aglomerarea poate fi cauzată atât de persoanele strămutate din Ucraina, cât şi de cetăţenii Republicii Moldova care au hotărât să părăsească ţara.

36. În cadrul scenariului, se anticipează un aflux sporit de aproximativ 1 500 000 de persoane care vor intra din Ucraina pe teritoriul Republicii Moldova în decursul perioadei de 60-90 de zile, cu o perioadă de apogeu (intensitate maximă) de 7-10 zile.

37. Pe teritoriul Republicii Moldova ar putea rămâne până la 150 000 de persoane strămutate.

38. Se anticipează un aflux sporit de persoane (aproximativ 50 000 de persoane) din regiunea transnistreană spre teritoriile aflate sub controlul autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova.

39. Scenariul menţionat include cinci subscenarii, dintre care:

39.1. subscenariile 1 şi 3 se desfăşoară concomitent;

39.2. subscenariile 2, 4 şi 5 se desfăşoară în funcţie de evoluţia factorilor politicomilitari din Ucraina şi din Republica Moldova.

40. Subscenariul 1 "Sud".

Scenariul respectiv reprezintă componenta principală a Planului de contingenţă, fiind axat pe gestionarea afluxului de persoane pe direcţia principală şi cea mai probabilă pentru accesul persoanelor strămutate din Ucraina în Republica Moldova, prin punctele de trecere a frontierei Palanca-Maiaki-Udobnoe şi Tudora-Starokazacie.

41. Următoarele puncte de trecere a frontierei moldo-ucrainene vor fi funcţionale, însă cu un regim diferit de intensitate:

41.1. în zona nord şi nord-est: Criva-Mamaliga, Larga-Kelmenţî, Briceni-Rossoşanî, Ocniţa-Sokireanî, Otaci-Moghilev-Podolsk, Unguri-Bronniţa, Grimăncăuţi-Vaşkivţî, Lipcani-Podvirevka, Medveja-Zelionaia, Clocuşna-Sokireanî;

41.2. în zona sud-est şi sud: Săiţi-Lesnoe, Basarabeasca-Serpniovo-1, Ceadîr-Lunga-Novîe-Troianî, Ceadîr-Lunga-Maloiaroslaveţ-1, Vulcăneşti-Vinogradovka, Mirnoe-Tabaki, Cişmichioi-Dolinskoe, Giurgiuleşti-Reni.

42. Principalele elemente-cheie ale subscenariului 1 se concentrează pe:

42.1. anticiparea că aproximativ 50 000 de persoane pe zi vor intra pe teritoriul Republicii Moldova, majoritatea (până la 75%) utilizând punctele de trecere a frontierelor Palanca-Maiaki-Udobnoe şi Tudora-Starokazacie;

42.2. traversarea până la 1 000 de persoane zilnic a frontierei moldo-ucrainene prin "frontiera verde";

42.3. intrarea pe teritoriul Republicii Moldova a aproximativ 70% din numărul de persoane care nu dispun de mijloace proprii de transport.

43. Subscenariul 2 "Nord".

Scenariul respectiv este pus în aplicare în cazul în care acţiunile militare directe din Ucraina se desfăşoară în sudul regiunii Odesa, cu sau fără distrugerea podului de la Maiaki, calea principală de acces spre punctele de trecere a frontierelor Palanca-Maiaki-Udobnoe şi Tudora-Starokazacie.

44. În cazul distrugerii podului de la Maiaki, punctele de trecere a frontierei din sudul Republicii Moldova vor avea un aflux minim de persoane strămutate (până la 25% din total), majoritatea dintre acestea fiind orientată spre punctele de trecere a frontierelor din nordul Republicii Moldova (Criva-Mamaliga, Larga-Kelmenţî, Briceni-Rossoşanî, Ocniţa-Sokireanî, Otaci-Moghilev-Podolsk, Unguri-Broniţa).

45. Principalele elemente-cheie ale subscenariului 2 se concentrează pe:

45.1. anticiparea că aproximativ 10 000 de persoane zilnic vor intra pe teritoriul Republicii Moldova, dintre care majoritatea (până la 75%) vor utiliza, în acest sens, punctele de trecere a frontierei Otaci-Moghilev-Podolsk;

45.2. traversarea până la 1 000 de persoane zilnic a frontierei moldo-ucrainene prin "frontiera verde";

45.3. intrarea pe teritoriul Republicii Moldova a aproximativ 70% din numărul de persoane care nu dispun de mijloace proprii de transport;

45.4. punctele de trecere a frontierei moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean vor fi închise şi neutilizabile.

46. Subscenariul 3 "Vest" are următoarele elemente-cheie:

46.1. aproximativ 1 400 000 de persoane sunt aşteptate să treacă frontiera moldo-română, dintre care cel puţin 150 000 de cetăţeni ai Republicii Moldova;

46.2. din cauza condiţiilor geografice specifice de la frontiera moldo-română (întinderea frontierei de-a lungul râului Prut), se anticipează aglomerări de persoane şi formarea coloanelor de autovehicule (de aproximativ 10-15 km) la toate punctele de trecere a frontierei permanente sau temporare deschise;

46.3. traficul va fi îngreunat de existenţa unui număr mare de mijloace de transport, în special de mare tonaj, pe sensul de intrare în Republica Moldova;

46.4. pentru decongestionarea traficului la frontiera de stat, autorizarea trecerii persoanelor peste frontiera de stat poate fi admisă în afara punctelor de trecere, prin înfiinţarea unor locuri special amenajate în perioada stării de urgenţă declarate la nivel naţional, în condiţiile Legii nr.28/2024 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova.

47. Subscenariul 4 "Combatanţi ai părţilor beligerante".

După extinderea acţiunilor de luptă terestre pe teritoriul adiacent Republicii Moldova, combatanţii părţilor beligerante, individual sau în grup, cu sau fără armament, vor folosi teritoriul Republicii Moldova pentru retragere sau evacuare, în vederea solicitării unei forme de protecţie internaţională.

48. Subscenariul 5 "Răniţi".

După extinderea acţiunilor de luptă terestre pe teritoriul regiunii Odesa, se anticipează că Republica Moldova poate deveni o direcţie principală de evacuare şi tranzit al persoanelor rănite, atât combatanţi, cât şi civili din zonele afectate de conflict.

49. Scenariul şi subscenariile descrise se referă la situaţiile corespunzătoare regimurilor juridice de stare de alertă sau stare de urgenţă, care nu presupun implicarea directă a Republicii Moldova în conflictul armat din Ucraina.

50. Subscenariile operaţionale descrise în prezentul capitol sunt aplicabile exclusiv în faza de răspuns, ca urmare a constatării crizei în condiţiile legii.

Secţiunea a 2-a

Profilul persoanelor strămutate

51. Pentru punerea în aplicare a acţiunilor din Planul de contingenţă, având la bază datele statistice cu referire la fluxul de persoane strămutate din Ucraina în perioada februarie-iunie 2022, este estimat următorul profil orientativ al persoanelor strămutate care pot intra pe teritoriul Republicii Moldova în caz de aflux sporit de străini:

51.1. cetăţenii ucraineni pot constitui până la 95% din numărul total de persoane strămutate, dintre care:

51.1.1. după gen: până la 60% femei şi până la 40% bărbaţi;

51.1.2. după vârstă: până la 45% adulţi (majoritatea femei şi bărbaţi în vârstă) şi până la 55% copii;

51.1.3. după starea materială şi modul de deplasare: majoritatea vor fi fără mijloace băneşti suficiente pentru trai autonom, deplasându-se pe jos sau prin intermediul mijloacelor de transport în comun;

51.2. resortisanţii din statele terţe pot constitui până la 5% din numărul total de persoane strămutate, dintre care:

51.2.1. după gen: până la 35% femei şi până la 65% bărbaţi;

51.2.2. după vârstă: până la 80% adulţi (majoritatea bărbaţi) şi până la 20% copii;

51.2.3. după starea materială şi modul de deplasare: majoritatea vor fi fără mijloace băneşti suficiente pentru trai autonom, deplasându-se pe jos sau prin intermediul mijloacelor de transport în comun.

52. Majoritatea persoanelor strămutate care vor trece ilegal frontiera de stat (frontiera verde) vor fi cetăţeni ucraineni, preponderent bărbaţi cu vârste cuprinse între 18 şi 59 de ani, aflaţi în situaţia în care părăsirea teritoriului statului de origine este supusă unor restricţii.

53. Cifrele indicate sunt date cu aproximaţie, având o marjă de eroare de până la 5%.

54. Profilul persoanelor vizate în cadrul prezentului Mecanism naţional include, fără a se limita la persoane strămutate sau solicitanţi de protecţie internaţională proveniţi din zone afectate de conflicte armate, crize umanitare sau alte situaţii care pot genera un aflux sporit de străini, inclusiv din regiunea estică a Europei. În contextul actual, scenariile de planificare presupun, cu titlu exemplificativ, fluxurile de persoane provenite din Ucraina.

DEFINIREA PARAMETRILOR DE INTERVENŢIE

Secţiunea 1

Sectoarele de intervenţie

55. La aplicarea Planului de contingenţă, autorităţile şi instituţiile publice implicate desfăşoară acţiuni în cadrul sectoarelor de intervenţie stabilite în conformitate cu atribuţiile şi domeniile proprii de competenţă, potrivit responsabilităţilor ce le revin, după cum urmează:

55.1. sectorul de intervenţie "Asigurarea funcţionalităţii instituţionale" se referă la asigurarea continuităţii activităţii instituţiilor statului, menţinerea capacităţii de reacţie a structurilor administrative, funcţionarea mecanismelor de coordonare interinstituţională, menţinerea serviciilor publice esenţiale şi gestionarea resurselor umane, financiare şi logistice necesare;

55.2. sectorul de intervenţie "Controlul frontierei şi autorizarea trecerii" se referă la consolidarea securităţii frontaliere a Republicii Moldova prin facilitarea trecerii legale a frontierei de stat de către persoanele strămutate şi a bunurilor acestora, atât pe sensul de intrare, cât şi de ieşire din ţară, în condiţiile unui aflux sporit de persoane, determinat de evoluţiile situaţiei de securitate din regiune, precum şi de necesitatea continuării activităţilor de prevenire şi combatere a migraţiei ilegale, a criminalităţii transfrontaliere şi a terorismului;

55.3. sectorul de intervenţie "Stabilirea statutului juridic al persoanelor strămutate" se referă la identificarea şi înregistrarea persoanelor, recepţionarea şi examinarea cererilor de azil, determinarea formei de protecţie internaţională, stabilirea statutului persoanelor care nu solicită azil, precum şi documentarea acestora conform legislaţiei;

55.4. sectorul de intervenţie "Asigurarea ordinii şi securităţii publice" se referă la menţinerea unui climat de linişte, siguranţă şi protecţie în interiorul ţării, prin gestionarea situaţiei persoanelor strămutate din perspectiva ordinii publice şi a securităţii naţionale, precum şi prin anticiparea, prevenirea şi contracararea oricăror acţiuni ori fenomene de natură să afecteze stabilitatea internă, inclusiv propagarea războiului, incitarea la ură interetnică, instabilitatea politică, migraţia ilegală, traficul de fiinţe umane, traficul de droguri şi arme, precum şi alte forme de criminalitate transfrontalieră, organizată sau conexă;

55.5. sectorul de intervenţie "Cazare" se referă, pe de o parte, la cazarea (plasarea temporară) a persoanelor strămutate pe teritoriul Republicii Moldova, în baza obiectelor de infrastructură existente, cu asigurarea condiţiilor minime necesare pentru trai decent, iar pe de altă parte, la oferirea accesului la serviciile sanitare necesare în zonele de aşteptare şi în timpul transportării/tranzitării teritoriului Republicii Moldova;

55.6. sectorul de intervenţie "Transport" se referă la transportul eficient al persoanelor strămutate de la punctele de trecere a frontierei de stat către destinaţii de pe teritoriul Republicii Moldova şi/sau peste hotare, fără întârzieri inutile, pentru a evita crearea unor aglomerări umane necontrolate la frontieră şi în ţară, pentru a asigura continuitatea funcţionării instituţiilor, precum şi a minimiza impactul economic şi social asupra Republicii Moldova din cauza afluxului sporit de persoane strămutate;

55.7. sectorul de intervenţie "Referire şi direcţionare" se referă la direcţionarea persoanelor strămutate către instituţiile şi serviciile responsabile (sociale, medicale, educaţionale, protecţie specială pentru copii, persoanele aflate în situaţii de risc sau vulnerabilitate), precum şi coordonarea intervenţiei structurilor guvernamentale şi neguvernamentale implicate;

55.8. sectorul de intervenţie "Asigurarea regimului stării de alertă sau de urgenţă" se referă la aplicarea şi respectarea măsurilor juridice stabilite prin regimurile speciale instituite, punerea în aplicare a deciziilor autorităţilor competente, precum şi implementarea restricţiilor, a derogărilor şi a procedurilor speciale corespunzătoare situaţiei;

55.9. sectorul de intervenţie "Rezilienţă" se referă la menţinerea stabilităţii statului pe dimensiunea politică, socială, economică şi de securitate, protejarea funcţionării sistemelor critice, diminuarea impactului negativ asupra societăţii şi consolidarea capacităţilor de recuperare postcriză.

56. La aplicarea Planului de contingenţă, pentru asigurarea desfăşurării acţiunilor necesare din partea statului, se aplică planurile sectoriale şi instituţionale de contingenţă, elaborate de către autorităţile şi instituţiile publice competente, conform domeniului de activitate.

57. Activarea integrală a sectoarelor de intervenţie se realizează în faza de răspuns.

Secţiunea a 2-a

Acţiuni întreprinse la nivel naţional

58. La aplicarea Planului de contingenţă, autorităţile şi instituţiile publice implicate desfăşoară acţiuni în conformitate cu competenţele stabilite de cadrul normativ, în special de Legea nr.248/2025 privind managementul situaţiilor de criză, precum şi de actele normative subsecvente relevante.

59. În contextul prezentului Mecanism naţional, autorităţile şi instituţiile publice asigură, în limitele competenţelor legale, implementarea coordonată a măsurilor de prevenire, pregătire, răspuns şi recuperare, potrivit sectoarelor de intervenţie stabilite.

60. Coordonarea strategică a acţiunilor la nivel naţional se realizează în cadrul sistemului naţional de management al crizelor, inclusiv prin intermediul Platformei Naţionale de Răspuns la Crize, în condiţiile legii.

61. Conducerea operaţională a intervenţiei se asigură de către instituţia principală desemnată, în cooperare cu instituţiile de sprijin, potrivit competenţelor stabilite de legislaţie.

62. Autorităţile şi instituţiile publice implicate asigură schimbul de date şi informaţii, cooperarea interinstituţională şi interacţiunea cu partenerii de cooperare, în condiţiile şi în limitele stabilite de cadrul normativ aplicabil.

63. Pentru asigurarea coerenţei acţiunilor, autorităţile şi instituţiile publice integrează măsurile prevăzute de Planul de contingenţă în planurile instituţionale proprii, potrivit domeniilor de competenţă.

Secţiunea a 3-a

Coordonare şi raportare

64. Coordonarea desfăşurării acţiunilor comune ale autorităţilor şi instituţiilor implicate direct în procesele de gestionare a situaţiei umanitare se realizează în cadrul Platformei Naţionale de Răspuns la Crize, pe următoarele domenii:

64.1. coordonarea umanitară a acţiunilor de răspuns ale autorităţilor publice şi ale altor actori implicaţi, inclusiv pe domeniile acomodare, transport, hrană, protecţie, educaţie;

64.2. coordonarea interinstituţională, inclusiv cu partenerii externi;

64.3. coordonarea privind politica informaţională.

65. Problemele cu privire la activitatea de răspuns la criză sau necesităţile suplimentare de resurse se consemnează de către Centrul Naţional de Management al Crizelor şi se înaintează, în modul stabilit, spre examinare şi luare de decizii Comisiei Naţionale de Management al Crizelor.

66. Pentru facilitarea procesului de integrare a efortului naţional de gestionare a crizei, autorităţile publice care fac parte din structura Centrului Naţional de Management al Crizelor integrează prevederile Planului de contingenţă în planurile instituţionale de activitate şi de contingenţă conform domeniilor de competenţă.

67. Structura şi termenul de elaborare şi ajustare a planurilor respective se stabilesc de către Centrul Naţional de Management al Crizelor.

68. Schimbul de date şi interacţiunea cu partenerii de cooperare la nivel naţional şi internaţional se realizează prin intermediul Centrului Naţional de Management al Crizelor în condiţiile şi în limitele stabilite de Comisia Naţională de Management al Crizelor.

69. Subdiviziunile specializate în relaţii cu publicul asigură mediatizarea evenimentelor şi elaborarea comunicatelor de presă cu privire la gestionarea situaţiei umanitare în coordonare cu Centrul Naţional de Management al Crizelor.

PREVEDERI PRIVIND IMPLEMENTAREA ŞI ÎNCETAREA APLICĂRII MECANISMULUI NAŢIONAL

70. Planul de contingenţă şi Schema naţională de răspuns prevăzute de prezentul Mecanism naţional se armonizează periodic cu acţiunile şi bugetul Programului naţional privind integrarea etapizată a străinilor, inclusiv a persoanelor strămutate în Republica Moldova, pentru perioada 2025-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.285/2025, pentru asigurarea coerenţei între faza de criză şi cea de integrare postcriză.

71. Aplicarea măsurilor de răspuns prevăzute de prezentul Mecanism naţional încetează la data încetării stării de alertă sau a stării de urgenţă, în condiţiile Legii nr.248/2025 privind managementul situaţiilor de criză. Măsurile aferente fazei de recuperare postcriză se aplică în continuare, până la finalizarea acestora, în conformitate cu prevederile prezentului Mecanism naţional şi ale cadrului normativ aplicabil.

72. Autorităţile responsabile prezintă Comisiei Naţionale de Management al Crizelor un raport privind aplicarea prezentului Mecanism naţional, care include lecţiile învăţate şi recomandările pentru actualizarea acestuia, în termen de cel mult 30 de zile de la încetarea aplicării acestuia.

Anexa nr.1

la Mecanismul naţional de gestionare unitară şi coerentă

a situaţiei în cazul unui aflux sporit de străini

PLANUL DE CONTINGENŢĂ

al acţiunilor de răspuns pe sectoare de intervenţie

Anexa nr.2

la Mecanismul naţional de gestionare unitară şi coerentă

a situaţiei în cazul unui aflux sporit de străini

Model de răspuns etapizat la criza generată de afluxul sporit de străini

Anexa nr.3

la Mecanismul naţional de gestionare unitară şi coerentă

a situaţiei în cazul unui aflux sporit de străini

SCHEMA

de răspuns la criza generată de afluxul sporit de străini