Hotărâre nr. 250 din 13.04.2022

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu  privire la aprobarea  Avizului la proiectul  de lege

pentru anularea majorării de întârziere şi a amenzilor

nr. 250  din  13.04.2022

 (în vigoare 15.04.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.106-114 art. 295 din 15.04.2022

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul la proiectul de lege pentru anularea majorării de întârziere şi a amenzilor.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.250/2022

AVIZ

la proiectul de lege pentru anularea

majorării de întârziere şi a amenzilor

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru anularea majorării de întârziere şi a amenzilor, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.56 din 24 februarie 2022) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Proiectul menţionat prevede anularea penalităţilor şi sancţiunilor financiare (amenzilor) la toate tipurile de impozite şi taxe, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, la alte obligaţii de plată stabilite de Codul fiscal nr.1163/1997 şi de legile privind punerea în aplicare a titlurilor respective din Codul fiscal nr.1163/1997.

Deşi, potrivit notei informative, scopul primordial al proiectului nominalizat este asigurarea susţinerii directe din partea statului a cetăţenilor şi a mediului de afaceri, care au avut de suferit economic şi social în urma consecinţelor pandemiei de COVID-19 şi din cauza crizei energetice, soluţia propusă în proiect vizează contribuabilii care nu s-au conformat prevederilor legislaţiei fiscale în vederea onorării în termen a obligaţiilor fiscale.

În acest sens menţionăm că în contextul pandemiei de COVID-19, pe parcursul anilor 2020-2022, au fost aplicate acţiuni de sprijinire a antreprenorilor, oferindu-le oportunităţi de a-şi continua activitatea şi de a-şi susţine angajaţii, precum şi de diminuare a impactului pandemiei.

Măsurile de susţinere a mediului de afaceri au fost orientate nemijlocit spre stimularea activităţii economice, cum ar fi:

- Programul de subvenţionare a dobânzilor la creditele bancare şi/sau nebancare, reglementat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.66/2020 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de subvenţionare a dobânzilor la creditele bancare şi/sau nebancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 mai 2021;

- Programul de rambursare a TVA, reglementat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.76/2020 cu privire la aprobarea Regulamentului privind rambursarea TVA întreprinderilor care sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA şi înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară;

- mecanismul de subvenţionare a locurilor de muncă, reglementat prin Hotărârea Guvernului nr.49/2021 pentru aprobarea Regulamentului privind subvenţionarea locurilor de muncă;

- măsurile de susţinere a angajatorilor şi salariaţilor în condiţiile aplicării măsurilor de restricţie pe perioada pandemiei de COVID-19, stabilite prin Hotărârea Guvernului nr.316/2021.

Analizând prevederile proiectului, constatăm că acesta întruneşte indicii unei amnistii fiscale. Menţionăm că contribuabilii au beneficiat de facilităţi/stimulări fiscale prin anularea majorării de întârziere şi a amenzilor în anul 2007 şi 2018. Ultima amnistie fiscală a fost realizată în anul 2018 în temeiul Legii nr.180/2018 privind declararea voluntară şi stimularea fiscală, în urma acesteia fiind anulate majorări de întârziere şi amenzi neachitate în sumă de 194,1 mil. lei.

Astfel, acordarea repetată a unor stimulente fiscale sub forma anulării majorării de întârziere şi a amenzilor restante într-un interval de timp relativ scurt de la ultima amnistie fiscală ar putea crea premise pentru contribuabilii ce se eschivează intenţionat de la achitarea în termen a plăţilor la buget, fapt ce încurajează şi predispune alţi contribuabili la acumularea restanţelor în contextul anulării acestora în cadrul amnistiilor fiscale în viitor.

Respectiv, putem anticipa în viitor acumularea noilor datorii istorice, care vor afecta rata de achitare benevolă a obligaţiilor fiscale.

Concomitent, menţionăm că unul dintre principiile pe care se bazează sistemul impozitelor şi taxelor este principiul echităţii fiscale, care presupune tratarea egală a persoanelor fizice şi juridice, care activează în condiţii similare, în vederea asigurării unei sarcini fiscale egale, stipulate la art.6 alin.(8) lit.c) din Codul fiscal nr.1163/1997.

De asemenea, conchidem că anularea majorării de întârziere şi a amenzilor va crea inechitate fiscală în raport cu alţi agenţi economici care şi-au onorat obligaţiile fiscale la timp.

În subsidiar, potrivit art.129 pct.6) din Codul fiscal nr.1163/1997, obligaţie fiscală reprezintă obligaţie a contribuabilului de a plăti la buget o anumită sumă ca impozit, taxă, prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii stabilite în cotă procentuală, majorare de întârziere (penalitate) şi/sau amendă.

Totodată, conform art.180 alin.(1) din Codul fiscal nr.1163/1997, în cazul admiterii restanţelor la bugetul public naţional, cu excepţia bugetului asigurărilor sociale de stat, termenul de stingere a obligaţiei fiscale poate fi modificat, în conformitate cu articolul menţionat, pe o perioadă de până la 12 luni consecutive, cu calcularea unei majorări de întârziere, în conformitate cu prevederile art.228, şi cu aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligaţiei fiscale sub formă de gaj.

Amânarea sau eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale se acordă în baza unui contract-tip, care se încheie între Serviciul Fiscal de Stat şi contribuabil, cu condiţia stingerii obligaţiei fiscale curente în perioada termenului de amânare sau de eşalonare.

Cazurile în care se acordă amânarea sau eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale sunt stabilite la art.180 alin.(3) din Codul fiscal nr.1163/1997, şi anume: calamităţi naturale şi tehnogene; distrugere accidentală a clădirilor de producţie; împrejurare imprevizibilă şi de neînlăturat, care împiedică în mod efectiv capacitatea de producţie pe o perioadă lungă de timp şi executarea obligaţiei contractuale a contribuabilului; datorii ale autorităţilor sau instituţiilor publice (finanţate de la bugetul public naţional) faţă de contribuabil, doar în limitele sumelor datorate, precum şi impozitelor şi taxelor aferente acestora; alte circumstanţe, stabilite de Ministerul Finanţelor, ce îndreptăţesc contribuabilul de a beneficia de modificarea termenului de stingere a obligaţiilor fiscale.

În aceeaşi ordine de idei, potrivit art.296 lit.b) din Codul fiscal nr.1163/1997, autoritatea administraţiei publice locale, dacă efectuează concomitent modificările corespunzătoare în bugetul local, poate să acorde amânări la plata taxelor locale pe anul fiscal respectiv.

În contextul celor sus-menţionate, cadrul normativ reglementează modalităţile de susţinere a contribuabililor aflaţi în dificultate de a-şi onora obligaţiile fiscale.

Concomitent, Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale prevede:

- plătitorii la bugetul asigurărilor sociale de stat care au calculate şi neachitate majorări de întârziere (penalităţi) pentru neplata în termen a contribuţiei de asigurări sociale de stat obligatorii şi nu au datorii la plata contribuţiilor de asigurări sociale de stat şi a amenzilor pot beneficia, la solicitare, de eşalonarea stingerii datoriilor la majorările de întârziere (penalităţi) pe parcursul anului bugetar în curs, cu condiţia că transferă integral şi în termen suma obligaţiilor curente la bugetul asigurărilor sociale de stat (art.28 alin.(5));

- stabilirea termenului de stingere a datoriilor la majorările de întârziere (penalităţi) se efectuează în baza acordului încheiat între Casa Naţională şi plătitor. Procedura de încheiere, de intrare în vigoare, de acţiune şi de rezoluţiune a acordului de eşalonare a stingerii datoriilor la majorările de întârziere (penalităţi) faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat se stipulează în regulamentul aprobat de Casa Naţională. În cazul în care plătitorul de contribuţii nu îndeplineşte condiţiile acordului, Casa Naţională are dreptul de a rezolvi acordul înainte de expirarea termenului (art.28 alin.(6));

- amânarea şi eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează în condiţiile şi în modul stabilite de legea menţionată (art.30 alin.(4)).

De asemenea, constatăm şi existenţa normelor legale ce vizează posibilitatea eşalonării stingerii datoriilor la penalităţile datorate pentru neplata în termen a contribuţiei de asigurări sociale de stat obligatorii.

În subsidiar, comunicăm că, în conformitate cu prevederile art.131 alin.(4) şi (6) din Constituţia Republicii Moldova, orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sunt acceptate de Guvern, iar nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

Totodată, conform art.17 alin.(2) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, pe parcursul anului bugetar în curs nu pot fi puse în aplicare decizii care conduc la reducerea veniturilor şi/sau majorarea cheltuielilor bugetare, dacă impactul financiar al acestora nu este prevăzut în buget.

Relevăm că proiectul prevede reglementări cu impact asupra activităţii de întreprinzător şi bugetului de stat în conformitate cu dispoziţia art.13 din Legea nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător şi art.25 alin.(2) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, prin urmare nota informativă trebuie să conţină analiza impactului de reglementare, realizată conform Metodologiei de analiză a impactului în procesul de fundamentare a proiectelor de acte normative, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.23/2019.

În contextul celor menţionate supra, Guvernul nu susţine iniţiativa legislativă în cauză.