Hotărâre nr. 507 din 06.08.2025
cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr.1231/2018 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Â R E
cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr.1231/2018
pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.270/2018
privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar
nr. 507 din 06.08.2025
(în vigoare 14.08.2025, cu excepţia unor prevederi din pct.2)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 430-433 art. 514 din 14.08.2025
* * *
În temeiul art.6 alin.(3) şi art.17 alin.(2) lit.b1) şi h) din Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.441-447, art.715), cu modificările ulterioare, Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
1. Hotărârea Guvernului nr.1231/2018 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.480-485, art.1310), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1.1. anexa nr.1 la hotărâre:
1.1.1. în compartimentul I1 din punctul 5, textul "şi Centrul Naţional al Cinematografiei" se substituie cu textul " , Centrul Naţional al Cinematografiei şi Oficiul Naţional de Dezvoltare a Culturii";
1.1.2. la poziţia "Categoria II" coloana a doua din tabelul 3, textul "Teatrul Epic de Etnografie şi Folclor "Ion Creangă", mun. Chişinău" se substituie cu textul "Teatrul "Ion Creangă"";
1.1.3. la punctul 1 din notele la tabelul 5, textul "Muzeul Naţional de Literatură "Mihail Kogălniceanu" (cu filiale)" se substituie cu textul "Muzeul Naţional al Literaturii Române (cu filiale)";
1.2. anexa nr.2 la hotărâre:
1.2.1. se completează cu punctul 21 cu următorul cuprins:
"21. La determinarea perioadei de vechime în muncă pentru stabilirea treptei de salarizare corespunzătoare vechimii în muncă pentru angajaţii al căror statut se modifică şi ale căror activităţi au fost stabilite şi avizate ca funcţii publice, ca urmare a modificării statutului/reorganizării persoanei juridice, în conformitate cu prevederile Legii nr.140/2025 pentru modificarea unor acte normative (migrarea autorităţilor administrative centrale), se ia în considerare perioada de activitate în entitatea publică respectivă.";
1.2.2. se completează cu punctul 91 cu următorul cuprins:
"91. Perioada în care stagiarul a participat la stagiu se ia în considerare la calcularea vechimii în muncă în cazul în care, în urma evaluării, i-a fost acordat calificativul "bine" sau "foarte bine", în condiţiile specificate în Regulamentul cu privire la organizarea şi desfăşurarea stagiilor plătite în serviciul public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.532/2023.";
1.3. în anexa nr.4 la hotărâre:
1.3.1. punctul 71:
după liniuţa a treia se introduce următoarea liniuţă:
"- efectivului de trupă şi corpului de comandă care exercită atribuţii nemijlocite legate de marcare şi deminare, înlăturare sau distrugere a mijloacelor explozive din cadrul unităţilor Armatei Naţionale";
1.3.2. după liniuţa "- funcţionarilor publici cu statut special din cadrul Direcţiei acţiuni speciale la frontieră a Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne" se introduce următoarea liniuţă:
"- funcţionarii publici cu statut special din cadrul Serviciului ordine publică şi intervenţie exploziv al Sectorului poliţiei de frontieră "Aeroportul Internaţional Chişinău", care exercită atribuţii nemijlocite legate de activităţi speciale de combatere a terorismului";
1.3.3. se completează cu punctul 13 cu următorul cuprins:
"13. Pentru personalul din Agenţia Proprietăţii Publice, sporuri cu caracter specific se acordă pentru exercitarea atribuţiilor nemijlocite legate de realizarea activităţilor de administrare, deetatizare, supraveghere şi control al proprietăţii publice a statului.";
1.4. anexa nr.6 se completează cu punctul 61 cu următorul cuprins:
"61. În cazul în care pentru unele persoane angajate în cadrul persoanelor juridice al căror statut s-a modificat sau care au trecut în subordinea organelor centrale de specialitate prin efectul Legii nr.140/2025 pentru modificarea unor acte normative (migrarea autorităţilor administrative centrale), salariile calculate prin aplicarea Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar sunt inferioare salariilor medii lunare calculate anterior modificării statutului sau trecerii autorităţilor administrative centrale în subordinea organelor centrale de specialitate, acestora li se garantează diferenţa de salariu, determinată în conformitate cu prevederile prezentei anexe. Salariul mediu lunar se identifică din salariul primit în ultima funcţie deţinută în perioada a 12 luni calendaristice premergătoare intrării în vigoare a hotărârii Guvernului cu privire la organizarea şi funcţionarea autorităţii/instituţiei, care a fost reorganizată prin efectul Legii nr.140/2025 pentru modificarea unor acte normative (migrarea autorităţilor administrative centrale), proporţional timpului efectiv lucrat în funcţia respectivă.
După caz, pentru personalul care, la data de 31 decembrie 2025, are raporturile de muncă/de serviciu suspendate sau care nu activează cu menţinerea funcţiei, salariul mediu lunar se identifică din salariul primit în ultima funcţie deţinută, dar nu mai mult decât din 12 luni calendaristice premergătoare suspendării raporturilor de muncă/de serviciu, încetării activităţii cu menţinerea funcţiei, proporţional timpului efectiv lucrat în funcţia respectivă.";
1.5. anexa nr.9 la hotărâre va avea următorul cuprins:
"Anexa nr.9
la Hotărârea Guvernului nr.1231/2018
REGULAMENT
privind modul de evaluare sistemică şi de reevaluare
a funcţiilor în sectorul bugetar
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
1. Prezentul Regulament stabileşte principiile de lucru privind procesul de evaluare sistemică a funcţiilor (în continuare – evaluare), instrumentele, modalitatea de evaluare a funcţiilor pentru stabilirea gradelor de salarizare, mecanismul de desfăşurare şi coordonare a procesului respectiv, factorii implicaţi şi rolul acestora.
2. Sistemul de evaluare a funcţiilor în sectorul bugetar are scopul de a sistematiza funcţiile generice din sectorul bugetar conform grupurilor ocupaţionale şi subgrupurilor de funcţii, în raport cu domeniul de activitate, precum şi de a stabili poziţionarea acestora în ierarhia funcţiilor existente în sectorul bugetar.
3. Ministerul Finanţelor are rolul de coordonare şi organizare a procesului de evaluare, analiză a propunerilor de modificare a grilei de salarizare, a ierarhiei funcţiilor din grupele ocupaţionale şi a altor elemente ale sistemului unitar de salarizare. În activitatea sa, ministerul poate beneficia de expertiză internaţională şi naţională, precum şi de suport legal, informaţional şi metodologic din partea autorităţilor publice relevante.
Capitolul II
DESFĂŞURAREA PROCEDURII DE EVALUARE
4. Evaluarea funcţiilor se realizează, de regulă, cel puţin o dată la cinci ani de către Ministerul Finanţelor.
5. Pentru organizarea echitabilă şi consecventă a procedurii de evaluare sistemică a funcţiilor din sectorul bugetar, precum şi pentru evaluarea unor funcţii la cerere, Ministerul Finanţelor, printr-un act intern, instituie Grupul de lucru pentru evaluarea funcţiilor din sectorul bugetar (în continuare – Grup de lucru).
6. Grupul de lucru este constituit din experţi/specialişti din unităţi bugetare, care cunosc specificul unuia sau mai multor grupuri ocupaţionale, numiţi prin ordin al ministrului finanţelor. Conducătorul Grupului de lucru este secretarul de stat din cadrul Ministerului Finanţelor responsabil de politica de salarizare în sectorul bugetar.
7. Grupul de lucru are următoarele atribuţii principale:
7.1. pregătirea şi realizarea evaluării funcţiilor din sectorul bugetar;
7.2. elaborarea propunerii privind ierarhia funcţiilor din sectorul bugetar, potrivit rezultatelor evaluării;
7.3. elaborarea propunerii privind încadrarea funcţiilor ierarhizate în grade de salarizare.
8. Iniţierea evaluării sistemice are loc prin expedierea, pe adresele tuturor unităţilor bugetare şi plasarea pe site-ul web oficial al Ministerului Finanţelor (www.mf.gov.md), a anunţului despre începerea procedurii de evaluare, cu solicitarea de prezentare a propunerilor respective.
9. Propunerile pentru evaluarea funcţiilor sunt însoţite de fişe de post şi de alte documente necesare pentru evaluare, potrivit descrierii şi detalierii criteriilor de evaluare aprobate prin ordin al ministrului finanţelor.
10. Propunerile prezentate se examinează, de către Grupul de lucru, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament.
Capitolul III
EVALUAREA, IERARHIZAREA ŞI ÎNCADRAREA ÎN GRADE
DE SALARIZARE A FUNCŢIILOR DIN SECTORUL BUGETAR
11. Evaluarea funcţiilor reprezintă procesul prin intermediul căruia se determină valoarea funcţiei, prin stabilirea unui punctaj total, în baza criteriilor de evaluare.
12. Ierarhizarea funcţiilor reprezintă procesul de ordonare a funcţiilor evaluate într-o ierarhie unică, potrivit punctajului total obţinut, reflectând valoarea lor relativă.
13. Încadrarea funcţiilor în grade de salarizare reprezintă alocarea funcţiilor ierarhizate în gradele şi clasele de salarizare, în ordinea ierarhică rezultată din procesul de evaluare.
Secţiunea 1
Evaluarea funcţiilor din sectorul bugetar
14. Procesul de evaluare sistemică a funcţiilor din sectorul bugetar poate fi efectuat prin următoarele metode:
14.1. evaluarea detaliată – aplicabilă funcţiilor analizate în profunzime, pe baza criteriilor de evaluare stabilite;
14.2. evaluarea simplificată – aplicabilă funcţiilor care, în cadrul evaluării sistemice, nu pot fi evaluate detaliat, în condiţiile în care funcţii similare sau corelate din acelaşi grup ocupaţional ori subgrup de funcţii au fost deja evaluate.
15. În cadrul evaluării sistemice, Grupul de lucru utilizează evaluarea detaliată pentru funcţiile reprezentative din sectorul bugetar şi evaluarea simplificată pentru celelalte funcţii, după cum urmează:
15.1. Lista funcţiilor reprezentative este aprobată de Grupul de lucru, la propunerea Ministerului Finanţelor, care cuprinde funcţii din toate grupurile ocupaţionale şi subgrupurile de funcţii din cadrul acestora. Selectarea funcţiilor reprezentative se realizează prin utilizarea alternativă a următoarelor criterii:
15.1.1. funcţia să fie relevantă pentru cariera profesională din subgrupul respectiv;
15.1.2. funcţia să fie larg răspândită în sectorul bugetar (numărul titularilor să fie semnificativ);
15.1.3. funcţia a fost obiectul unor modificări semnificative privind clasa de salarizare, ca urmare a amendamentelor legislative sau a hotărârilor instanţelor judecătoreşti;
15.1.4. funcţia a fost obiectul unor solicitări repetate din partea autorităţilor publice, care au invocat plasarea ei neconformă în ierarhie;
15.1.5. funcţia să nu fie de adjunct/locţiitor.
15.2. După identificarea funcţiilor reprezentative, lista se finalizează prin utilizarea următoarelor criterii suplimentare asupra acestora:
15.2.1. dacă există mai multe grade profesionale, se alege gradul profesional cel mai mare din cariera profesională;
15.2.2. dacă funcţia este utilizată în mai multe niveluri administrative – central, desconcentrat, local, atunci se aleg funcţii din cel puţin două dintre acestea;
15.2.3. dacă, în interiorul unui subgrup, funcţia se repetă în mai multe categorii de unităţi bugetare, diferenţiate, prin lege, după dimensiuni sau importanţă, se alege funcţia din cea mai mare categorie.
15.3. În cazul evaluării la cererea conducătorilor unităţilor bugetare, Grupul de lucru utilizează evaluarea detaliată. Grupul de lucru apreciază cererea de evaluare ca fiind justificată în următoarele situaţii:
15.3.1. după înfiinţarea unei noi funcţii în condiţiile legii;
15.3.2. atunci când atribuţiile, responsabilităţile şi/sau împuternicirile unei funcţii existente sunt modificate semnificativ, în asemenea măsură încât locul său în ierarhia funcţiilor din sectorul bugetar ar putea fi modificat.
15.4. Pentru a stabili măsura în care atribuţiile şi responsabilităţile unei funcţii existente sunt modificate, Grupul de lucru analizează comparativ prevederile normative în vigoare şi cele anterioare.
16. Evaluarea detaliată a funcţiilor din sectorul bugetar se face în baza următoarelor criterii de evaluare:
16.1. studii, cunoştinţe şi experienţă;
16.2. complexitate, creativitate şi diversitate;
16.3. responsabilitate decizională;
16.4. conducere, coordonare şi supervizare;
16.5. comunicare;
16.6. condiţii de muncă;
16.7. efort mental şi fizic;
16.8. incompatibilităţi şi situaţii speciale.
17. Ministrul finanţelor aprobă prin ordin descrierea criteriilor de evaluare, inclusiv ponderile şi punctajele acestora.
18. Criteriul de evaluare "studii, cunoştinţe şi experienţă" se referă la totalitatea cerinţelor de studii, experienţă profesională şi perfecţionare profesională asociate funcţiei conform prevederilor cadrului normativ şi fişei postului.
19. Criteriul de evaluare "complexitate, creativitate şi diversitate" măsoară gradul de dificultate al sarcinilor/atribuţiilor funcţiei, precum şi măsura în care, pentru a le îndeplini, titularul trebuie să depăşească limitele cunoştinţelor şi experienţei deţinute conform criteriului de evaluare "studii, cunoştinţe şi experienţă". De asemenea, evaluează cerinţele funcţiei cu privire la efortul analitic, folosirea imaginaţiei, inventivităţii şi intuiţiei profesionale pentru a îndeplini satisfăcător sarcinile/atribuţiile, precum şi libertatea de iniţiativă de care dispune titularul funcţiei. Totodată, criteriul analizează impactul activităţii titularului funcţiei.
20. Criteriul de evaluare "responsabilitate decizională" analizează activităţile efectuate potrivit conţinutului funcţiei – conceptuale sau operaţionale, precum şi gradul de dificultate al acestora. Totodată, cuantifică libertatea de acţiune şi de decizie, precum şi nivelul de îndrumare/consiliere/supervizare necesar pentru îndeplinirea sarcinilor/atribuţiilor funcţiei.
21. Criteriul de evaluare "conducere, coordonare şi supervizare" se referă la nivelul ierarhic în care este încadrată funcţia în unitatea bugetară şi la responsabilităţile de conducere şi/sau coordonare a altor funcţii.
22. Criteriul de evaluare "comunicare" se referă la complexitatea şi impactul comunicării în cadrul şi/sau în afara unităţii bugetare. Analiza funcţiei include mijloacele de realizare a comunicării, de la interacţiune personală la comunicări telefonice şi/sau scrise. De asemenea, vizează capacitatea de persuasiune şi negociere, asociată cu sarcinile/atribuţiile funcţiei.
23. Criteriul de evaluare "condiţii de muncă" se referă la nivelul şi frecvenţa cu care titularul funcţiei este expus la diverse condiţii de lucru nefavorabile şi/sau cu risc pentru sănătate şi viaţă în realizarea sarcinilor funcţiei.
24. Criteriul de evaluare "efort fizic şi mental" se referă la condiţiile de stres şi la solicitările fizice pe care le impune exercitarea funcţiilor asupra titularilor acestora.
25. Criteriul de evaluare "incompatibilităţi şi situaţii speciale" se referă la măsura în care anumitor funcţii, prin statutele legale, li se aplică incompatibilităţi, restricţii sau limitări, precum şi la gradul de expunere la riscul de corupţie. Totodată, se referă şi la situaţiile speciale, ce implică restricţii suplimentare, determinate de mediul operaţional, natura beneficiarilor, influenţe externe ori responsabilităţi cu impact critic sau sensibil.
26. În temeiul criteriilor de evaluare, al fişelor de post şi al altor documente necesare pentru evaluare, recepţionate pe fiecare funcţie, se acordă punctaje în fişa de evaluare la fiecare funcţie propusă spre evaluare.
27. Criteriile de evaluare sunt bidimensionale, fiind diferenţiate în niveluri de profunzime, care măsoară reflectarea criteriului în activitatea funcţiei. Fiecărui nivel al criteriului de evaluare i se atribuie un punctaj distinct. Nivelurile de profunzime şi punctajele acestora sunt descrise, respectiv stabilite, în ordinul ministrului finanţelor prevăzut la pct.17.
28. Criteriile de evaluare au pondere diferită în punctajul total.
29. În urma evaluării detaliate a funcţiilor, în baza matricei cu punctele asociate fiecărui nivel al criteriilor de evaluare, se calculează punctajele totale acumulate.
Funcţiile evaluate se ordonează descrescător, potrivit punctajelor acordate. Membrii Grupului de lucru analizează ierarhia rezultată şi pot decide reevaluarea unor funcţii. Reevaluarea poate avea loc atunci când poziţia unei funcţii în ierarhia rezultată, prin raportare la alte funcţii din grupul ocupaţional sau subgrupul de funcţii respectiv, este contrară ierarhiei profesionale stabilite prin lege sau alte acte normative. De asemenea, reevaluarea poate avea loc atunci când poziţia unei funcţii în ierarhia rezultată diferă semnificativ de cea a altor funcţii considerate de valoare comparabilă. După reevaluare, Grupul de lucru stabileşte ierarhia funcţiilor din sectorul bugetar.
30. Procesul de evaluare simplificată se aplică acelor funcţii care nu au fost evaluate detaliat, potrivit pct.16-28, şi urmăreşte stabilirea poziţiei în ierarhie a fiecărei funcţii, prin comparaţie cu cele care deja au fost ierarhizate, precum şi încadrarea acestora în grade şi clase de salarizare.
31. La evaluarea simplificată a funcţiilor din sectorul bugetar, comparaţia se realizează în ansamblul funcţiei, având în vedere definiţiile gradelor de salarizare, funcţiile evaluate detaliat din acelaşi grup ocupaţional sau din grupuri ocupaţionale înrudite, precum şi gradele profesionale ale funcţiilor vizate.
32. În urma evaluării simplificate a funcţiilor, ierarhia completă rezultată se analizează prin comparaţie cu definiţiile gradelor de salarizare şi cu ierarhiile profesionale ale grupurilor ocupaţionale. În cazul identificării unor neconcordanţe, acestea se rezolvă prin repoziţionarea funcţiilor potrivit elementelor sus-menţionate.
33. În urma analizei prevăzute la pct.32, Grupul de lucru stabileşte ierarhia completă a funcţiilor din sectorul bugetar.
Secţiunea a 2-a
Ierarhizarea funcţiilor şi încadrarea acestora în grade de salarizare
34. După ierarhizarea prevăzută la pct.29, funcţiile cu punctaje comparabile se grupează în grade de salarizare.
35. La stabilirea gradelor de salarizare se utilizează ierarhia obţinută în procesul de evaluare detaliată a funcţiilor.
36. Gradele de salarizare se stabilesc, de către Grupul de lucru, prin intercalarea unor praguri de separare între formaţiuni de funcţii ierarhizate cu punctaje comparabile, potrivit specificului/naturii activităţii acestora şi impactului asupra rezultatelor instituţiei. Funcţiile astfel grupate trebuie să aibă însuşiri comparabile în interiorul gradului şi distincte faţă de funcţiile din celelalte grade.
37. Numărul gradelor de salarizare rezultă din numărul pragurilor de separare introduse. Definiţiile gradelor de salarizare reflectă caracteristicile comune ale funcţiilor conţinute, conform anexei.
38. Ministerul Finanţelor poziţionează gradele de salarizare în propunerea de grilă de salarizare, care face obiectul proiectului de lege privind salarizarea în sectorul bugetar, succesiv, de la cel mai mic până la cel mai mare. Fiecărui grad îi corespunde un anumit număr de clase de salarizare, potrivit numărului funcţiilor încadrate în acestea ca urmare a evaluării detaliate şi simplificate.
39. Funcţiile se încadrează în grila de salarizare în clase de salarizare, în interiorul limitelor gradelor de salarizare cărora le aparţin, în ordinea poziţiei deţinute în ierarhia completă.
Capitolul IV
FINALIZAREA PROCESULUI DE EVALUARE
40. Rezultatele procesului de evaluare, încadrare a funcţiilor în grade de salarizare şi poziţionare a lor în grila de salarizare sunt analizate, prin prisma impactului financiar, în diferite scenarii posibile de către Ministerul Finanţelor.
41. Rezultatele evaluării funcţiilor din sistemul bugetar, consemnate în procesele-verbale ale Grupului de lucru, servesc la fundamentarea proiectelor de acte normative privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.
Anexă
la Regulamentul privind modul de evaluare sistemică
şi de reevaluare a funcţiilor în sectorul bugetar
DESCRIEREA GRADELOR DE SALARIZARE
ŞI A CATEGORIILOR DE FUNCŢII INCLUSE
| Grad de salarizare |
Nivel studii* |
Descriere generală | Categorii de funcţii incluse |
| 12 | Superioare | Funcţii de conducere la cel mai înalt nivel în sectorul bugetar (demnitari aleşi sau numiţi, conducători de autorităţi publice centrale) | Funcţii de demnitate publică de nivel naţional, de cel mai înalt rang |
| 11 | Superioare | Funcţii de conducere de nivel înalt în sectorul bugetar (demnitari aleşi sau numiţi, conducători de autorităţi publice centrale şi locale, conducători de instituţii publice) | Alte funcţii de demnitate publică din autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, din autorităţile publice autonome, din autorităţile administrative centrale şi autorităţile administrative din subordinea ministerelor. Funcţii de conducere de cel mai înalt nivel din instituţiile publice cu rol strategic în sectorul bugetar. Funcţii de conducere de nivel înalt din sistemul de justiţie. Funcţii de demnitate publică din autorităţile administraţiei publice locale (municipiul Chişinău) |
| 10 | Superioare | Funcţiile din acest grad prezintă, de regulă, următoarele caracteristici generale: - deţinerea cunoştinţelor şi abilităţilor specifice, conducerea proceselor/ operaţiunilor în mai multe domenii de activitate; - coordonarea elaborării şi/sau luarea de decizii privind documente strategice de importanţă organizaţională sau sectorială; - nivel foarte ridicat de autonomie în luarea deciziilor şi rezolvarea unor probleme de management care au, de obicei, impact asupra instituţiei/unor categorii de beneficiari; - rezolvarea unor probleme deosebit de complexe sau strategice, luarea deciziilor cu impact la nivelul domeniului de activitate; - responsabilitate managerială asupra unui număr semnificativ de funcţii de conducere subordonate; - abilităţi de comunicare persuasivă în negocieri complexe şi dificile; - incompatibilităţi, restricţii, limitări de nivel mediu sau ridicat, în general asociate cu risc ridicat de corupţie |
Funcţii de demnitate publică din alte autorităţi publice decât cele menţionate în gradul de salarizare anterior. Funcţii publice de conducere de nivel superior din autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, din autorităţile publice autonome, din autorităţile administrative centrale şi autorităţile administrative din subordinea ministerelor. Funcţii de conducere de cel mai înalt nivel din instituţiile publice. Judecători şi procurori. Funcţii de demnitate publică din autorităţile administraţiei publice locale |
| 9 | Superioare | Funcţiile din acest grad prezintă, de regulă, următoarele caracteristici generale: - deţinerea cunoştinţelor, abilităţilor şi experienţei în domenii de înaltă complexitate; - nivel important de autonomie în luarea deciziilor de natură tehnică, cu impact asupra instituţiei sau cu impact major asupra beneficiarilor externi; - coordonarea elaborării de documente strategice sau operaţionale la nivel organizaţional; - conducerea operativă a unui număr semnificativ de funcţii de conducere subordonate (pentru funcţiile de conducere de nivel înalt); - abilităţi de comunicare persuasivă intra- şi interinstituţională; - incompatibilităţi, restricţii, limitări de nivel mediu sau ridicat, precum şi risc ridicat de corupţie |
Funcţii de conducere de nivel înalt din autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, din autorităţile publice autonome, din autorităţile administrative centrale şi autorităţile administrative din subordinea ministerelor, din instituţiile publice. Funcţii de execuţie de înaltă specializare. Funcţii de demnitate publică din autorităţile administraţiei publice locale |
| 8 | Superioare | Funcţiile din acest grad prezintă, de regulă, următoarele caracteristici generale: - deţinerea cunoştinţelor, abilităţilor şi experienţei în domenii complexe din punct de vedere tehnic; - gestionarea unor subiecte de mare dificultate tehnică, care necesită acumularea de cunoştinţe noi, cu impact asupra instituţiei sau cu impact direct major asupra beneficiarilor externi; - nivel semnificativ de iniţiativă şi autonomie decizională; - contribuţia la elaborarea documentelor strategice sau operaţionale ale instituţiei; - conducerea operativă a unui număr mediu de funcţii subordonate (pentru funcţiile de conducere); - abilităţi de comunicare persuasivă intra- şi interinstituţională; - incompatibilităţi, restricţii, limitări de nivel mediu sau ridicat şi risc de corupţie variabil |
Funcţii de conducere de nivel mediu din autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, din autorităţile publice autonome, din autorităţile administrative centrale şi autorităţile administrative din subordinea ministerelor, din instituţiile publice. Funcţii de conducere de nivel înalt şi mediu din autorităţile administraţiei publice locale şi servicii publice desconcentrate. Funcţii de execuţie de înaltă complexitate sau cu condiţii de muncă deosebite. Alte funcţii de înaltă specializare |
| 7 | Superioare | Funcţiile din acest grad prezintă, de regulă, următoarele caracteristici generale: - deţinerea cunoştinţelor, abilităţilor şi experienţei în domenii de complexitate medie; - gestionarea unor subiecte de complexitate tehnică medie, care necesită acumularea de cunoştinţe noi în interiorul specialităţii deţinute, cu impact asupra instituţiei sau impact direct asupra beneficiarilor externi; - nivel mediu de iniţiativă şi autonomie decizională; - contribuţia la elaborarea documentelor strategice sau operaţionale ale instituţiei; - unele funcţii pot avea interacţiuni complexe cu beneficiarii direcţi; - abilităţi de comunicare persuasivă intra- şi interinstituţională; - incompatibilităţi, restricţii, limitări de nivel mediu sau ridicat şi risc de corupţie variabil |
Funcţii de conducere de nivel de bază din autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, din autorităţile publice autonome, din autorităţile administrative centrale şi autorităţile administrative din subordinea ministerelor, din instituţiile publice. Funcţii de conducere de nivel mediu şi de bază din serviciile publice desconcentrate şi niveluri multiple din autorităţile administraţiei publice locale. Funcţii de execuţie de complexitate medie spre înaltă sau cu condiţii de muncă deosebite de la toate nivelurile administrative |
| 6 | Superioare | Funcţiile din acest grad prezintă, de regulă, următoarele caracteristici generale: - deţinerea cunoştinţelor, abilităţilor şi experienţei în domenii de complexitate medie; - activităţi operaţionale de complexitate tehnică medie, care necesită acumularea de cunoştinţe noi în interiorul specialităţii deţinute; - interacţiuni complexe cu beneficiarii externi; - nivel moderat de iniţiativă şi autonomie decizională; - contribuţia la elaborarea documentelor operaţionale ale instituţiei; - abilităţi de comunicare persuasivă intra- şi interinstituţională; - nivel mediu al incompatibilităţilor, restricţiilor, limitărilor şi risc de corupţie variabil |
Funcţii de execuţie de complexitate medie, operaţionale. Funcţii de conducere de nivel de bază din autorităţile administraţiei publice locale |
| 5 | Superioare/ medii de specialitate |
Funcţiile din acest grad prezintă, de regulă, următoarele caracteristici generale: - deţinerea cunoştinţelor, abilităţilor şi experienţei în domenii de complexitate moderată; - activităţi operaţionale de complexitate tehnică medie, utilizând cunoştinţele din specialitatea deţinută; - interacţiuni, uneori complexe, cu beneficiarii externi; - nivel redus de autonomie decizională; - abilităţi de comunicare clară şi concisă intra- şi interinstituţională; - nivel mediu al incompatibilităţilor, restricţiilor, limitărilor şi risc de corupţie variabil |
Funcţii de execuţie cu studii superioare operaţionale de la toate nivelurile administrative. Funcţii de execuţie cu studii medii, de mare complexitate sau cu condiţii de muncă deosebite |
| 4 | Medii de specialitate |
Funcţiile din acest grad prezintă, de regulă, următoarele caracteristici generale: - deţinerea cunoştinţelor, abilităţilor şi experienţei în domenii de complexitate moderată; - activităţi operaţionale de complexitate tehnică moderată, utilizând cunoştinţele din specialitatea deţinută; - interacţiuni, uneori frecvente, cu beneficiarii externi; - nivel redus de autonomie decizională; - abilităţi de comunicare clară şi concisă intra- şi interinstituţională; - nivel redus al incompatibilităţilor, restricţiilor, limitărilor şi risc de corupţie moderat sau chiar redus |
Funcţii de execuţie cu studii medii, complexe sau cu condiţii de muncă deosebite |
| 3 | Medii | Funcţiile din acest grad prezintă, de regulă, următoarele caracteristici generale: - deţinerea cunoştinţelor, abilităţilor şi experienţei în domenii de complexitate moderată; - activităţi operaţionale de complexitate tehnică moderată, utilizând cunoştinţele din specialitatea deţinută; - nivel redus de autonomie decizională; - abilităţi de comunicare intra- şi interinstituţională de bază; - lipsa constrângerilor generate de incompatibilităţi, restricţii, limitări şi risc redus de corupţie |
Funcţii de execuţie cu studii medii generale sau tehnice de complexitate moderată. Muncitori calificaţi în domenii complexe |
| 2 | Medii | Funcţiile din acest grad prezintă, de regulă, următoarele caracteristici generale: - deţinerea cunoştinţelor în domenii de complexitate redusă; - activităţi operaţionale de complexitate tehnică redusă; - abilităţi de comunicare intrainstituţională de bază; - lipsa constrângerilor generate de incompatibilităţi, restricţii, limitări şi risc redus de corupţie |
Muncitori calificaţi sau echivalent |
| 1 | Fără studii | Funcţiile din acest grad prezintă, de regulă, următoarele caracteristici generale: - activităţi operaţionale de complexitate tehnică redusă; - abilităţi de comunicare intrainstituţională de bază; - lipsa constrângerilor generate de incompatibilităţi, restricţii, limitări şi risc redus de corupţie |
Muncitori necalificaţi sau echivalent”. |
2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepţia subpunctelor 1.3.1 şi 1.3.2, care se pun în aplicare începând cu salarizarea pentru luna august 2025, precum şi a subpunctelor 1.2.1 şi 1.4, care se pun în aplicare începând cu 1 ianuarie 2026.
| PRIM-MINISTRU | Dorin RECEAN |
| Contrasemnează: | |
| Ministrul finanţelor | Victoria Belous |
| Nr.507. Chişinău, 6 august 2025. | |