1231/12.12.2018 Hotărîre pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.270/2018

privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar

nr. 1231  din  12.12.2018

 (în vigoare 14.12.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 480-485 art.1310 din 14.12.2018

* * *

Pentru organizarea executării prevederilor Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.441-447, art.715), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1) Criteriile şi modul de raportare a unor unităţi bugetare la categoria instituţiei corespunzător domeniului de activitate, conform anexei nr.1;

2) Regulamentul cu privire la modul de determinare a perioadei de vechime în muncă pentru stabilirea treptelor de salarizare, conform anexei nr.2;

3) Regulamentul-cadru cu privire la modul de stabilire a sporului pentru performanţă personalului din unităţile bugetare, conform anexei nr.3;

4) Regulamentul cu privire la tipurile şi modul de stabilire a sporurilor cu caracter specific, conform anexei nr.4;

5) Normele de calcul al salariului pe oră pentru personalul antrenat în activitatea didactică în toate ramurile economiei naţionale, conform anexei nr.5;

6) Modul de calculare a salariului mediu lunar luat în calcul la stabilirea diferenţei de salariu şi plăţilor compensatorii, conform anexei nr.6;

7) Modificările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, conform anexei nr.7;

8) Regulamentul privind modul de evaluare sistemică şi de reevaluare a funcţiilor în sectorul bugetar, conform anexei nr.9;

9) Regulamentul privind modul de calculare şi plată a premiului anual personalului din unităţile bugetare, conform anexei nr.10;

10) Regulamentul-cadru cu privire la modul de stabilire a sporului personalului autorităţilor administrative centrale aflate în subordinea Guvernului, Cancelariei de Stat, ministerelor, autorităţilor administrative aflate în subordinea ministerelor şi autorităţilor administrative autonome pentru realizarea sarcinilor prioritare în contextul implementării cerinţelor de aderare la Uniunea Europeană, conform anexei nr.11.

[Pct.1 completat prin Hot.Guv. nr.57 din 24.01.2024, în vigoare 25.01.2024]

[Pct.1 completat prin Hot.Guv. nr.626 din 30.08.2023, în vigoare 31.08.2023]

[Pct.1 completat prin Hot.Guv. nr.984 din 22.12.2020, în vigoare 01.01.2021]

[Pct.1 completat cu subpct.8) prin Hot.Guv. nr.636 din 19.08.2020, în vigoare 01.09.2020]

2. Se abrogă unele hotărîri ale Guvernului, conform anexei nr.8.

3. Autorităţile publice, în termen de 5 zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărîri, vor aproba regulamente interne privind stabilirea sporului pentru performanţă şi a sporurilor cu caracter specific.

4. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.

5. Salariul personalului din unităţile bugetare se va calcula pentru luna decembrie completă a anului 2018 conform prevederilor prezentei hotărîri.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului nr.1231/2018

Criteriile şi modul de raportare

a unor unităţi bugetare la categoria instituţiei corespunzător domeniului de activitate

1. Potrivit prezentei anexe se stabilesc criteriile şi modul de raportare a unor unităţi bugetare la categoria instituţiei în funcţie de domeniul de activitate.

2. Raportarea instituţiilor de învăţămînt la categoria instituţiei se realizează după cum urmează:

1) pentru raportarea instituţiilor de învăţămînt general, indiferent de subordonare, la una dintre categorii, în corespundere cu volumul şi complexitatea activităţii de educaţie, se stabilesc criteriile indicate în tabelul 1;

2) instituţiile de învăţămînt superior se raportează la una dintre categorii, după cum urmează:

a) la categoria I – instituţiile de învăţămînt superior cu un efectiv de studenţi (ciclul I, ciclul II şi ciclul III de studii), postdoctoranzi, rezidenţi, medici secundari clinici, cursanţi (auditori) de peste 9000 de persoane, care dispun de unităţi de cercetare ştiinţifică;

b) la categoria II – instituţiile de învăţămînt superior cu un efectiv de studenţi (ciclul I, ciclul II şi ciclul III de studii), postdoctoranzi, rezidenţi, medici secundari clinici, cursanţi (auditori) de la 3000 pînă la 9000 de persoane, care au atins performanţe în domeniul cercetărilor ştiinţifice;

c) la categoria III – celelalte instituţii de învăţămînt superior cu un efectiv de studenţi (ciclul I, ciclul II şi ciclul III de studii), postdoctoranzi, rezidenţi, medici secundari clinici, cursanţi (auditori), de pînă la 3000 de persoane<

3) instituţiile de perfecţionare şi/sau recalificare a cadrelor se raportează la categoria instituţiei în funcţie de numărul mediu de cursanţi (conform dării de seamă pentru trei ani precedenţi), prevăzut de planul anual, reciclarea efectuîndu-se nemijlocit în instituţiile sau în filialele acesteia, în baza următoarelor criterii:

a) la categoria I – instituţiile de perfecţionare cu un efectiv mediu de cursanţi, prevăzut de planul anual, depăşind 2000 de persoane;

b) la categoria II – instituţiile de perfecţionare cu un efectiv mediu de cursanţi, prevăzut de planul anual, depăşind 1000 de persoane;

c) la categoria III – celelalte instituţii de perfecţionare.

Centrul integrat de pregătire pentru aplicarea legii al Ministerului Afacerilor Interne se raportează la categoria I.

Centrul de formare profesională a lucrătorilor medicali şi farmacişti cu studii medii de specialitate se raportează la categoria II.

Numărul mediu de cursanţi (auditori), prevăzut în planul anual al instituţiei de perfecţionare şi/sau reciclare a cadrelor, se determină prin înmulţirea numărului de cursanţi cu diferite termene de instruire la numărul corespunzător de luni de învăţămîntşi împărţirea produsului la 12 luni;

4) raportarea instituţiei de învăţămînt la categoria instituţiei se efectuează la începutul anului financiar.

[Pct.2 (tabelul 1) modificat prin Hot.Guv. nr.57 din 24.01.2024, în vigoare 01.09.2024]

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.636 din 19.08.2020, în vigoare 01.09.2020]

3. În contabilităţile centralizate, conform normativelor, se instituie o unitate de contabil pe salarizare pentru 400 de persoane deservite, iar unităţile de contabil pentru evidenţa bunurilor materiale se instituie pentru deservirea a 4-5 instituţii cu un efectiv mediu pe instituţie de cel puţin 20 de persoane.

4. Raportarea instituţiilor medico-sanitare şi de asistenţă socială la categoria instituţiei (de nivel republican, I, II sau III) se efectuează conform indicilor şi modului de raportare specificaţi în tabelul 2.

[Pct.4 completat prin Hot.Guv. nr.636 din 19.08.2020, în vigoare 01.09.2020]

5. Instituţiile de cultură, tineret şi sport se raportează la categoriile de instituţii conform indicilor şi modului de raportare specificaţi în tabelele 3-6.

I. Bibliotecile din sistemul naţional de biblioteci se raportează la categoriile instituţiei ţinându-se cont de categoria de evaluare obţinută în urma evaluării conform procedurii aprobate de Guvern.

I¹) Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, Agenţia Naţională Arheologică, Centrul Naţional de Conservare şi de Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, Centrul Naţional al Cinematografiei şi Oficiul Naţional de Dezvoltare a Culturii se raportează la instituţii cu statut naţional.

[Compartimentul I¹ modificat prin Hot.Guv. nr.507 din 06.08.2025, în vigoare 14.08.2025]

[Compartimentul I¹ modificat prin Hot.Guv. nr.472 din 05.07.2023, în vigoare 07.08.2023]

I²) Instituţiile teatrale, organizaţiile concertistice şi de impresariat, circurile şi formaţiile artistice se raportează la categoria instituţiei conform tabelului 3.

[Tabelul nr.3 modificat prin Hot.Guv. nr.507 din 06.08.2025, în vigoare 14.08.2025]

[Tabelul nr.3 modificat prin Hot.Guv. nr.114 din 14.02.2024, în vigoare 15.03.2024]

[Tabelul nr.3 modificat prin Hot.Guv. nr.393 din 14.06.2023, în vigoare 15.07.2023]

I³. Centrele de tineret se raportează la categoriile instituţiei, ţinându-se cont de categoria de evaluare obţinută în urma evaluării, conform procedurii aprobate de Guvern.

[Compartimentul I³ introdus prin Hot.Guv. nr.29 din 29.01.2025, în vigoare 30.01.2025]

II. Pentru raportarea centrelor, instituţiilor de cultură şi agrement la categoriile instituţiei, în funcţie de volumul şi gradul de complexitate al activităţii culturale realizate de acestea se stabilesc următorii indici:

Numărul de unităţi convenţionale se va stabili:

1) pentru numărul de formaţii artistice, cercuri/centre de creaţie:

a) în oraşe şi municipii:

- pentru fiecare formaţie cu titlul "Model" – 20 de unităţi;

- pentru fiecare formaţie artistică de amatori – 10 unităţi;

b) în sate şi comune:

- pentru fiecare formaţie cu titlul "Model" – 25 de unităţi;

- pentru fiecare formaţie artistică de amatori – 15 unităţi;

2) pentru numărul de membri ai formaţiilor artistice/centrelor/cercurilor de creaţie – cîte 1 unitate pentru fiecare 10 membri;

3) pentru fiecare activitate culturală organizată de casa de cultură:

a) de nivel local – 10 unităţi;

b) de nivel raional – 20 de unităţi;

c) de nivel republican sau internaţional – 50 de unităţi;

4) pentru numărul de spectatori ai acţiunilor culturale – cîte 1 unitate pentru fiecare 500 de spectatori;

5) pentru numărul de locuri în sălile de spectacole – cîte 1 unitate pentru fiecare 25 de locuri;

6) pentru numărul de instituţii cărora li se acordă asistenţă de specialitate (pentru casele raionale de cultură) – cîte 1 unitate pentru fiecare instituţie;

7) pentru fiecare participare a formaţiei artistice de amatori la festivaluri/festivaluri-concurs:

a) de nivel raional/regional – 10 unităţi;

b) de nivel naţional – 20 de unităţi;

c) de nivel internaţional – 30 de unităţi;

8) pentru activitatea centrului meşteşugăresc (expoziţii, participări la concursuri ş.a.) care funcţionează pe lîngă casa de cultură – cîte 5 unităţi pentru fiecare participare.

Note:

1. Raportarea centrelor de cultură, caselor de cultură, precum şi a altor instituţii de cultură şi agrement la categoria instituţiei se efectuează anual, în baza rezultatelor activităţii din anul trecut, în conformitate cu dările de seamă statistice şi financiare, după cum urmează:

- organul central de specialitate care asigură realizarea politicii în domeniul culturii şi patrimoniului naţional, în comun cu organul local de specialitate – pentru centrele şi casele de cultură de nivel republican, municipal, raional;

- organul local de specialitate – pentru centrele şi casele de cultură de nivelul I.

2. Lista formaţiilor artistice profesioniste şi a formaţiilor artistice de amatori cu titlu "Model" care pot beneficia de salarizare se elaborează şi se aprobă de către organul central de specialitate ce asigură realizarea politicii în domeniul culturii, la solicitarea fondatorului acestora.

3. Modul de raportare a instituţiilor de cultură la categoriile instituţiei, prevăzut în prezenta anexă, poate fi aplicat de organizaţiile obşteşti şi instituţiile de cultură nonguvernamentale.

III. Muzeele

[Tabelul nr.5 modificat prin Hot.Guv. nr.507 din 06.08.2025, în vigoare 14.08.2025]

IV. Şcoli sportive

Şcolile sportive şi cluburile sportive se raportează la categoria instituţiei, în funcţie de volumul muncii de instruire şi antrenare, conform tabelului 6:

V. Grădinile zoologice

[Pct.5 modificat prin Hot.Guv. nr.636 din 19.08.2020, în vigoare 01.09.2020]

6. Aparatul Preşedintelui de raion şi subdiviziunile subordonate Consiliului raional Dubăsari se raportează la categoria raioanelor cu numărul populaţiei de 50001-100000 locuitori.

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului nr.1231/2018

REGULAMENT

cu privire la modul de determinare a perioadei de vechime

 în muncă pentru stabilirea treptelor de salarizare

1. Prezentul Regulament dispune procedura de determinare a perioadei de vechime în muncă pentru stabilirea treptelor de salarizare corespunzătoare vechimii în muncă, în funcţie de categoriile de angajaţi din sectorul bugetar.

2. La determinarea perioadei de vechime în muncă pentru stabilirea treptei de salarizare pentru funcţionarii publici, inclusiv cei cu statut special din cadrul Serviciului Fiscal de Stat, Serviciului Vamal, serviciului diplomatic, Autorităţii Naţionale de Integritate şi Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, se ia în considerare vechimea în serviciul public, care include:

1) perioadele de exercitare efectivă a funcţiilor publice specificate în Clasificatorul unic al funcţiilor publice, aprobat prin Legea nr.155/2011, sau a funcţiilor publice cu statut special din cadrul Serviciului Fiscal de Stat, Serviciului Vamal, serviciului diplomatic, Autorităţii Naţionale de Integritate şi Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor;

2) perioadele de activitate în calitate de funcţionar public în autorităţile publice care au funcţionat pe teritoriul Republicii Moldova pînă la punerea în aplicare a Legii nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public;

3) perioadele în care funcţionarul public:

a) nu a lucrat de fapt, dar i s-a menţinut funcţia publică şi salariul mediu, integral sau parţial;

b) a fost suspendat în condiţiile art.38 alin.(1), art.52 lit.c)-e) sau art.54 alin.(1) lit.b) din Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public;

c) a fost suspendat în condiţiile art.53 lit.b) şi c) din Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi, ulterior, absolvit de răspundere disciplinară sau penală;

d) a fost absent forţat de la serviciu în legătură cu eliberarea sau destituirea ilegală şi restabilirea ca urmare a pronunţării de către instanţa de judecată a hotărîrii respective;

e) a fost detaşat în condiţiile art.47 din Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public;

4) perioadele în care funcţionarul public:

a) a activat cel puţin 2 ani în funcţiile corpului de ofiţeri ai organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice;

b) a activat cel puţin 5 ani în întreprinderi, instituţii sau organizaţii în funcţii de conducere sau specialist în domeniul ce ţine de profilul de activitate în funcţia publică în care a fost numit.

2¹. La determinarea perioadei de vechime în muncă pentru stabilirea treptei de salarizare corespunzătoare vechimii în muncă pentru angajaţii al căror statut se modifică şi ale căror activităţi au fost stabilite şi avizate ca funcţii publice, ca urmare a modificării statutului/reorganizării persoanei juridice, în conformitate cu prevederile Legii nr.140/2025 pentru modificarea unor acte normative (migrarea autorităţilor administrative centrale), se ia în considerare perioada de activitate în entitatea publică respectivă.

[Pct.2¹ introdus prin Hot.Guv. nr.507 din 06.08.2025, în vigoare 01.01.2026]

3. La determinarea perioadei de vechime în muncă pentru stabilirea treptei de salarizare corespunzătoare vechimii în muncă pentru funcţiile cu statut special, inclusiv funcţionarii publici cu statut special din cadrul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii statului, se iau în considerare următoarele perioade:

1) perioadele de activitate în funcţiile cu statut special, inclusiv în care funcţionarul public cu statut special nu a lucrat, dar i s-a menţinut funcţia publică cu statut special şi salariul mediu, integral sau parţial;

2) perioadele în care persoanele care ocupă funcţii cu statut special, inclusiv funcţionarii publici cu statut special:

a) au efectuat serviciul special, serviciul militar (prin contract şi în termen) în organele afacerilor interne, forţele armate, organele securităţii statului, organele pentru situaţii excepţionale şi alte formaţiuni militare (speciale) create în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova;

b) au desfăşurat activitate în Departamentul de Stat pentru Probleme Militare al Republicii Moldova;

c) au efectuat serviciul în organele apărării naţionale, ale securităţii statului, ale ordinii publice, atît în funcţiile corpului de ofiţeri, cît şi în cele ale corpului de agenţi/trupe/sergenţi/subofiţeri;

d) au efectuat serviciul în organele afacerilor interne, în forţele armate, în organele securităţii de stat şi în organele pentru situaţii excepţionale ale fostei URSS;

e) au efectuat serviciul în organele afacerilor interne, în forţele armate, în organele securităţii de stat şi în organele pentru situaţii excepţionale ale altor state, în baza convenţiilor şi tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;

f) au desfăşurat activitate în funcţie publică, în funcţie de demnitate publică, precum şi în calitate de personal contractual în ministere şi departamente, instituţii şi organizaţii civile, cu menţinerea în serviciul militar activ sau în statele de personal ale organelor securităţii statului, ale organelor afacerilor interne, ale organelor Centrului Naţional Anticorupţie şi ale sistemului administraţiei penitenciare;

g) au desfăşurat activitate în calitate de personal contractual în instituţiile penitenciare;

h) s-au aflat în prizonierat, dacă acesta nu a fost benevol şi dacă persoanele aflate în captivitate nu au săvîrşit infracţiuni împotriva Republicii Moldova;

i) s-au aflat sub arest şi au ispăşit pedepse, dacă persoanele au fost trase la răspundere penală sau supuse represiunilor în mod neîntemeiat şi reabilitate ulterior;

j) s-au aflat la studii în instituţii de învăţămînt superior şi profesional tehnic în domeniul milităriei, securitate a statului şi ordine publică, învăţămînt cu frecvenţă, cu excepţia perioadelor de studii în instituţiile care cuprind învăţămîntul secundar;

k) s-au aflat la studii în instituţiile de învăţămînt superior în diverse domenii, altele decît domeniile milităriei, securităţii şi ordinii publice, învăţămînt cu frecvenţă, calculîndu-se 6 luni de vechime în serviciu pentru un an de studii, dar nu mai mult de cinci ani de studii;

l) au realizat activitate în ramurile civile înrudite cu specialitatea funcţiei deţinute, calculîndu-se un an de vechime în serviciu pentru doi ani de vechime în muncă, dar nu mai mult de 10 ani de vechime în serviciu;

m) au avut statut de concentraţi sau mobilizaţi, inclusiv în legătură cu participarea la acţiunile de mobilizare şi la acţiunile militare pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova între data de 2 martie 1992 şi data de 13 august 1992;

n) au desfăşurat alte activităţi expres prevăzute de actele normative în vigoare;

3) perioada îndeplinirii serviciului în funcţia de ofiţer de informaţii, care se include în vechimea în muncă generală, în vechimea în muncă specială, în vechimea în serviciul public, precum şi în stagiul ce acordă dreptul la determinarea perioadei de vechime în muncă pentru stabilirea treptelor de vechime în muncă, indiferent de timpul care a trecut de la data eliberării din serviciu pînă la data angajării în cîmpul muncii;

4) în cazul încadrării/angajării repetate în funcţie publică cu statut special, toate perioadele calculate anterior, precum şi, după caz, alte perioade;

5) perioada aflării funcţionarului public cu statut special în concediul de maternitate şi în concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului;

6) perioada delegării, a detaşării şi a trecerii temporare în altă funcţie a funcţionarilor publici cu statut special, conform prevederilor actelor normative speciale în vigoare;

7) pentru vechimea în muncă în ramurile civile înrudite cu funcţii militare sau funcţii publice cu statut special deţinute, toate perioadele de activitate (cu excepţia activităţii ca militar sau ca funcţionar public cu statut special în cadrul autorităţilor publice/organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice) în funcţii care sunt similare funcţiilor militare sau funcţiilor publice cu statut special.

[Pct.3 modificat prin Hot.Guv. nr.636 din 19.08.2020, în vigoare 01.09.2020]

[Pct.3 modificat prin Hot.Guv. nr.690 din 27.12.2019, în vigoare 31.12.2019]

4. Vechimea în muncă pentru determinarea treptei de salarizare pentru angajaţii civili şi personalul contractual din organele apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice include următoarele perioade:

1) perioadele de exercitare efectivă a funcţiilor în sistemul apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice;

2) următoarele perioade:

a) întreaga vechime acumulată în funcţii publice (militare, speciale), în condiţiile Legii nr.288/2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne;

b) perioada de muncă în funcţii de personal de conducere, în calitate de specialişti şi funcţionari administrativi în unităţi, indiferent de subordonarea lor departamentală şi forma de organizare juridică, a căror deţinere este legată de profilul de activitate (specialitate) la unitatea respectivă;

c) perioada de muncă în oricare funcţii în instituţii, întreprinderi şi organizaţii, dacă pentru aceste funcţii a fost stabilită şi s-a efectuat realmente plata lunară (trimestrială, anuală) a sporului pentru vechime în muncă;

d) perioada de muncă în funcţii elective;

e) perioada aflării în serviciul militar prin contract;

f) perioada participării la acţiunile militare pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova a militarilor, rezerviştilor chemaţi la concentrări, a corpului soldaţilor şi a corpului de comandă ale organelor afacerilor interne, a persoanelor civile detaşate în interes de serviciu şi a voluntarilor care au participat la acţiunile militare din zona conflictului militar;

g) perioada concediului plătit parţial pentru îngrijirea copilului pînă la atingerea vîrstei de 3 ani;

h) perioada de doctorat cu întrerupere de la serviciu – pentru posesorii de grad ştiinţific;

i) perioada de rezidenţiat (internatură) şi secundariat clinic – pentru personalul medical.

[Pct.4 modificat prin Hot.Guv. nr.636 din 19.08.2020, în vigoare 01.09.2020]

[Pct.5,6 abrogate prin Hot.Guv. nr.636 din 19.08.2020, în vigoare 01.09.2020]

7. Constituie vechime în magistratură perioadele în care persoana a îndeplinit funcţia de judecător la orice instanţă judecătorească din ţară şi instanţă judecătorească internaţională.

8. Perioada de exercitare a funcţiilor de demnitate publică, precum şi perioada de activitate în cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică se include în vechimea în muncă pentru stabilirea treptei de salarizare la ocuparea funcţiilor pentru care, la determinarea salariului de bază, se ţine cont de treapta de salarizare.

9. Pentru celelalte categorii de angajaţi, la determinarea perioadei de vechime în muncă pentru stabilirea treptei de salarizare corespunzătoare vechimii în muncă, se iau în considerare:

1) perioada de activitate în unitatea respectivă;

2) perioada de muncă în unităţi cu orice formă de proprietate, în funcţii a căror deţinere este legată de profilul de activitate (specialitate) în unitatea respectivă;

3) perioada de muncă în oricare funcţii în unităţi, dacă pentru aceste funcţii a fost stabilită şi s-a efectuat realmente plata sporului pentru vechime în muncă;

4) perioada de rezidenţiat (internatură) şi secundariat clinic – pentru personalul medical;

5) perioada de doctorat cu întrerupere de la serviciu – pentru posesorii de grade ştiinţifice;

6) perioada de muncă în funcţii elective, precum şi perioada de activitate în funcţii de conducere şi în calitate de specialişti în Centrul sindical naţional-ramural/Centrul sindical naţional-interramural;

7) perioada în care se desfăşoară activitatea în cadrul delegaţiei Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control;

8) perioada participării la acţiunile militare pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova a persoanelor civile detaşate în interes de serviciu şi a voluntarilor care au participat la acţiunile militare din zona conflictului militar;

9) perioada concediului de maternitate şi a concediului plătit parţial pentru îngrijirea copilului pînă la atingerea vîrstei de 3 ani – pentru persoanele ce ocupă funcţii în unităţi, în situaţiile descrise în prezentul punct;

10) activităţile în funcţii de profil medical, juridic, pedagogic sau de asistenţă socială – pentru asistenţii sociali şi asistenţii parentali profesionişti;

11) perioada de activitate a cercetătorilor ştiinţifici titulari solicitaţi temporar în străinătate să activeze în domeniile cercetării şi inovării şi în sfera didactică în bază de contract, în temeiul unor tratate interguvernamentale sau interdepartamentale, precum şi a celor delegaţi în străinătate la specializare sau cu misiuni de stat;

12) durata serviciului militar prin contract în funcţii de ofiţeri – pentru personalul didactic, ştiinţifico-didactic şi ştiinţific din rândul militarilor prin contract şi ofiţerilor din rezervă, numiţi/angajaţi în funcţii didactice în cadrul instituţiei de învăţământ în domeniul milităriei;

13) perioada realizării programului de postdoctorat.

[Pct.9 completat prin Hot.Guv. nr.636 din 19.08.2020, în vigoare 01.09.2020]

9¹. Perioada în care stagiarul a participat la stagiu se ia în considerare la calcularea vechimii în muncă în cazul în care, în urma evaluării, i-a fost acordat calificativul "bine" sau "foarte bine", în condiţiile specificate în Regulamentul cu privire la organizarea şi desfăşurarea stagiilor plătite în serviciul public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.532/2023.

[Pct.9¹ introdus prin Hot.Guv. nr.507 din 06.08.2025, în vigoare 14.08.2025]

10. Perioada de probă nu se ia în considerare la calculul vechimii în serviciul public sau al vechimii în muncă de specialitate, dacă funcţionarul public/funcţionarul public cu statut special debutant este eliberat din funcţie ca urmare a obţinerii calificativului "nesatisfăcător" la evaluarea activităţii profesionale.

11. Vechimea în muncă, determinată pentru fiecare categorie de angajaţi din sectorul bugetar în conformitate cu prezentul Regulament, se calculează cumulativ, indiferent de întreruperile pe care le-a avut persoana.

12. În vechimea în muncă se include timpul aflării ilegale sub arest şi executării pedepsei, precum şi timpul pe parcursul căruia persoana nu a lucrat în legătură cu suspendarea ilegală din lucru (funcţie).

[Pct.12 în redacţia Hot.Guv. nr.636 din 19.08.2020, în vigoare 01.09.2020]

13. Drept documente pentru determinarea vechimii în muncă pot servi: carnetul de muncă, pentru perioada de pînă la 28 decembrie 2018, şi dosarul personal al angajatului, adeverinţe semnate de conducătorii şi contabilii-şefi ai instituţiilor, organizaţiilor sau întreprinderilor respective, autentificate prin ştampilă, în care trebuie să se facă în mod obligatoriu referinţă la documentul (ordin, dispoziţie etc.) care confirmă vechimea în muncă.

14. Atribuirea personalului la o nouă treaptă de vechime în muncă se efectuează prin act administrativ al conducătorului unităţii bugetare din data atingerii următoarei tranşe de vechime în muncă.

Anexa nr.3

la Hotărîrea Guvernului nr.1231/2018

REGULAMENT-CADRU

cu privire la modul de stabilire a sporului pentru

performanţă personalului din unităţile bugetare

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentul Regulament-cadru stabileşte cadrul general de organizare şi evaluare a performanţelor profesionale individuale ale personalului în raport cu cerinţele posturilor, în baza criteriilor de evaluare, în scopul stimulării individuale a personalului de a obţine rezultate optime în activitate.

2. Sporul la salariu pentru performanţe profesionale individuale în muncă poartă caracter stimulator şi se bazează pe calitatea muncii, aportul şi profesionalismul angajatului, obiectivitate şi imparţialitate, fiind stabilit şi achitat în funcţie de aportul angajatului la obţinerea rezultatelor.

3. Prevederile prezentului Regulament-cadru se utilizează de către unitatea bugetară pentru elaborarea actului normativ cu caracter intern ce se va aplica tuturor angajaţilor din unitatea bugetară, cu excepţia persoanelor care deţin funcţii de demnitate publică şi a personalului din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică.

3¹. În cazul conducătorilor şi personalului didactic din instituţiile de învăţământ general şi profesional tehnic, la elaborarea actului intern privind sporul de performanţă se va ţine cont de metodologia de evaluare aprobată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Pentru personalul didactic, inclusiv cel cu profil sportiv, la stabilirea şi calcularea sporului pentru performanţă se va lua în considerare inclusiv sporul lunar pentru gradul didactic stabilit.

[Pct.3¹ completat prin Hot.Guv. nr.29 din 29.01.2025, în vigoare 30.01.2025]

[Pct.3¹ modificat prin Hot.Guv. nr.671 din 29.09.2022, în vigoare 29.09.2022]

[Pct.3¹ introdus prin Hot.Guv. nr.984 din 22.12.2020, în vigoare 01.01.2021]

3². Prin derogare de la prevederile pct.3, prezentul Regulament-cadru se va aplica inclusiv directorului Serviciului Fiscal de Stat şi directorului Serviciului Vamal.

[Pct.3² introdus prin Hot.Guv. nr.372 din 08.06.2022, în vigoare 10.06.2022]

3³. În cazul funcţionarilor publici, la elaborarea actului cu caracter intern privind sporul de performanţă se va ţine cont de Regulamentul cu privire la evaluarea performanţelor profesionale ale funcţionarului public, aprobat de către Guvern.

[Pct.3³ introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 28.12.2022, în vigoare 31.12.2022]

4. Aprecierea aportului angajatului la obţinerea rezultatelor şi evaluarea performanţelor individuale ale acestuia se realizează de către evaluator.

5. Evaluatorul este persoana din cadrul unităţii bugetare care are atribuţii de conducere a subdiviziunilor/instituţiei în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea angajatul sau, după caz, care coordonează activitatea respectivului angajat. Evaluarea conducătorului unităţii bugetare se efectuează de către organul ierarhic superior.

[Pct.5 completat prin Hot.Guv. nr.636 din 19.08.2020, în vigoare 01.09.2020]

6. Evaluarea performanţelor se efectuează, de regulă, trimestrial, pentru trimestrul precedent. În instituţiile de învăţământ, în legătură cu specificul organizării activităţii, evaluarea performanţelor poate fi efectuată semestrial, conform reglementărilor interne.

[Pct.6 în redacţia Hot.Guv. nr.636 din 19.08.2020, în vigoare 01.09.2020]

6¹. Evaluarea performanţelor profesionale ale funcţionarilor publici se efectuează semestrial pentru semestrul precedent, în modul stabilit de Guvern.

[Pct.6¹ introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 28.12.2022, în vigoare 31.12.2022]

6². Prin derogare de la prevederile pct.6 şi 6¹, evaluarea performanţelor angajaţilor cu care au fost încetate raporturile de serviciu/de muncă se va efectua până la ultima zi lucrătoare din trimestrul/semestrul în care nu au fost evaluaţi.

[Pct.6² introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 28.12.2022, în vigoare 31.12.2022]

7. Sporul pentru performanţă se acordă lunar, conform performanţei individuale obţinute, concomitent cu salariul şi se aplică pe parcursul trimestrului/semestrului curent, pentru rezultatele activităţii desfăşurate în trimestrul/semestrul precedent.

[Pct.7 modificat prin Hot.Guv. nr.636 din 19.08.2020, în vigoare 01.09.2020]

7¹. Prin derogare de la prevederile pct.7, pentru angajaţii cu care au fost încetate raporturile de serviciu/de muncă sporul de performanţă se va calcula până la ultima zi lucrătoare şi se va achita la data încetării raporturilor de serviciu/de muncă.

[Pct.7¹ introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 28.12.2022, în vigoare 31.12.2022]

7². Pentru personalul de deservire tehnică, auxiliar şi muncitoresc, sporul pentru performanţă se acordă lunar şi se achită concomitent cu salariul, fără desfăşurarea procesului de evaluare a performanţei individuale, în baza actului administrativ intern al conducătorului unităţii bugetare.

[Pct.7² introdus prin Hot.Guv. nr.57 din 24.01.2024, în vigoare 25.01.2024]

8. Prima evaluare a performanţelor angajaţilor se va realiza în luna decembrie 2018. Calificativul de evaluare stabilit în luna decembrie 2018 se va aplica la determinarea sporului pentru performanţă pentru lunile decembrie 2018 – martie 2019.

II. PROCESUL DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII PROFESIONALE

Secţiunea 1

Criteriile de evaluare

9. Prin criteriile de evaluare se apreciază abilităţile profesionale şi aptitudinile necesare/caracteristicile comportamentale ale angajatului pentru a îndeplini sarcinile de bază şi cele suplimentare.

10. Aprecierea aportului salariatului la obţinerea rezultatelor se realizează în baza următoarelor criterii generale de evaluare:

1) cunoştinţe şi experienţă;

2) complexitate, creativitate şi diversitatea activităţilor;

3) conceptualizare şi responsabilitate, inclusiv decizională;

4) conducere, coordonare şi supervizare (suplimentar pentru funcţiile de conducere);

5) comunicare;

6) volumul, calitatea şi eficienţa sarcinilor executate.

11. După caz, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate şi de atribuţiile specifice unor subdiviziuni/funcţii, prin actul normativ cu caracter intern al unităţii bugetare pot fi stabilite criterii suplimentare de evaluare sau substituite unele dintre criteriile enumerate la pct.10 care nu au relevanţă pentru activităţile specifice desfăşurate.

12. La elaborarea actului normativ cu caracter intern şi definirea criteriilor de evaluare, unităţile bugetare care au în subordine instituţii cu funcţii specifice altor domenii vor coordona actul normativ cu autorităţile responsabile de domeniul respectiv.

13. Unităţile bugetare elaborează nivelurile de manifestare a fiecărui criteriu (cîte 4 la fiecare criteriu), în funcţie de categoria de personal din care face parte persoana evaluată (funcţie de conducere, funcţie de execuţie etc.), orientîndu-se după indicatorii descrişi în anexa nr.1 la prezentul Regulament-cadru.

[Pct.13 modificat prin Hot.Guv. nr.57 din 24.01.2024, în vigoare 25.01.2024]

14. Pe baza criteriilor menţionate la pct.10 şi 11, evaluatorul acordă note de la 1 (reprezentînd nivelul minim) la 4 (reprezentînd nivelul maxim), fără zecimi, nota exprimînd aprecierea nivelului de manifestare a fiecărui criteriu prevăzut în fişa de evaluare a angajatului (anexa nr.2 la prezentul Regulament-cadru).

15. Nota finală a evaluării reprezintă media aritmetică a notelor acordate pentru fiecare criteriu.

16. Evaluatorul şi persoana evaluată pot să anexeze la fişa de evaluare documente/materiale relevante procesului şi rezultatelor evaluării.

Secţiunea a 2-a

Calificativele de evaluare

17. Calificativul final al evaluării se stabileşte pe baza notei finale, după cum urmează:

1) între 1,00 şi 1,50 – "nesatisfăcător". Performanţa este cu mult sub standard;

2) între 1,51 şi 2,50 – "satisfăcător". Performanţa este la nivelul minim al standardelor sau puţin deasupra lor. Acesta este nivelul minim acceptabil al performanţelor care trebuie atins şi de către angajaţii mai puţin competenţi sau lipsiţi de experienţă;

3) între 2,51 şi 3,50 – "bine". Performanţa se situează în limitele superioare ale standardelor şi performanţelor realizate de către ceilalţi angajaţi;

4) între 3,51 şi 4,00 – "foarte bine". Persoana merită o apreciere specială, deoarece performanţele sale se situează peste limitele superioare ale standardelor şi performanţelor celorlalţi angajaţi.

III. METODOLOGIA DE STABILIRE A SPORULUI PENTRU PERFORMANŢĂ

18. Valoarea totală planificată/alocată pentru calcularea mijloacelor financiare aferente sporului de performanţă constituie 10% din suma anuală a salariilor de bază la nivel de unitate bugetară.

19. Sporul pentru performanţă se acordă diferenţiat la nivel de angajat în funcţie de rezultatele evaluării performanţelor, iar limitele se stabilesc prin actul normativ cu caracter intern.

[Pct.19 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 28.12.2022, în vigoare 31.12.2022]

20. Conducătorul unităţii bugetare emite un act administrativ privind sporul de performanţă acordat lunar fiecărui angajat, după modelul din anexa nr.3 la prezentul Regulament-cadru.

21. Salariaţilor care au fost sancţionaţi disciplinar nu li se acordă sporul pentru performanţă pentru perioada validităţii sancţiunii. În cazul suspendării de către instanţa de judecată a actului administrativ de sancţionare a angajatului, sporul se va acorda în modul stabilit.

[Pct.21 modificat prin Hot.Guv. nr.636 din 19.08.2020, în vigoare 01.09.2020]

22. Personalul care nu a fost sancţionat disciplinar, dar care la evaluarea performanţelor trimestriale/semestriale a obţinut calificativele "nesatisfăcător" sau "satisfăcător" nu beneficiază de spor pentru performanţă pentru perioada respectivă.

[Pct.22 modificat prin Hot.Guv. nr.636 din 19.08.2020, în vigoare 01.09.2020]

Anexa nr.4

la Hotărîrea Guvernului nr.1231/2018

REGULAMENT

cu privire la tipurile şi modul de stabilire

a sporurilor cu caracter specific

1. Personalul din unităţile bugetare beneficiază, după caz, de sporuri specifice grupului ocupaţional sau categoriei de personal.

2. La stabilirea sporurilor cu caracter specific se va ţine cont de limita prevăzută în art.17 din Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

[Pct.2 în redacţia Hot.Guv. nr.636 din 19.08.2020, în vigoare 01.09.2020]

3. Sporurile cu caracter specific se acordă personalului pentru compensarea efortului depus sau a riscului asumat în condiţiile specifice de activitate prevăzute de prezentul Regulament, pentru timpul lucrat în aceste condiţii.

[Pct.3 în redacţia Hot.Guv. nr.636 din 19.08.2020, în vigoare 01.09.2020]

4. Funcţiile concrete pentru care se acordă sporurile, gradul de pericol/condiţiile de activitate, mărimea concretă a procentului, precum şi normele de acordare se stabilesc prin actul normativ cu caracter intern al conducătorului autorităţii.

5. Pentru Serviciul Vamal şi Serviciul Fiscal de Stat, sporul cu caracter specific se planifică anual la nivel de unitate bugetară în mărime de 90% faţă de suma anuală a salariului de bază prevăzut în schemele de încadrare ale autorităţilor şi se acordă angajaţilor în funcţie de eficienţa în activitate şi riscul asumat.

[Pct.5 modificat prin Hot.Guv. nr.57 din 24.01.2024, în vigoare 25.01.2024]

6. Pentru autoritatea administrativă din domeniul aviaţiei civile, sporul cu caracter specific se planifică anual la nivel de unitate bugetară în mărime de 100% faţă de suma anuală a salariului de bază prevăzut în schema de încadrare a autorităţii, pentru caracterul specific al activităţilor de certificare, supraveghere şi control în domeniul aviaţiei civile.

7. Pentru personalul din domeniul apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice, sporuri cu caracter specific se acordă pentru:

1) activitatea în condiţii de pericol ce ţine de fabricarea, experimentarea, analiza sau depozitarea muniţiilor, pulberilor, explozivilor şi substanţelor toxice speciale (inclusiv narcotice, psihotrope, uşor inflamabile etc.) ori de executarea acţiunilor de depozitare, dezamorsare, manipulare, examinare sau neutralizare a acestora;

2) activitatea sub apă, sub presiune înaltă cel puţin 1200 de ore, din care cel puţin 100 de ore petrecute nemijlocit sub apă, la o adîncime de peste 30 m;

3) lucrări efectuate sub gheaţă, pe teren poluat cu deşeuri şi în albii mlăştinoase;

4) lucrări în condiţii incomode, în spaţii strîmte închise (în fîntîni, cisterne, în gropile pentru piloni cînd distanţa dintre piloni sau ţevi este sub 1,5 m);

5) personalul care deţine funcţii în efectivul de zbor şi efectuează zboruri în conformitate cu planurile privind pregătirea de luptă, în componenţa echipajelor avioanelor şi elicopterelor;

6) militarii care contribuie la menţinerea permanentă a capacităţii de luptă;

7) militarii angajaţi în subunităţi unde îndeplinirea serviciului include sărituri cu paraşuta, în subunităţi de geniu şi protecţie chimică;

8) militarii aflaţi în serviciul de luptă din cadrul unităţilor şi subunităţilor de apărare antiaeriană, din cadrul echipajelor maşinilor de luptă blindate, din cadrul unităţilor şi subunităţilor de poliţie militară, specialiştilor care asigură securitatea zborurilor;

9) personalul care îşi satisface serviciul în condiţii deosebite în unităţi cu destinaţie specială sau îşi exercită funcţiile de serviciu în condiţii extremale şi de risc sau legate de factorul uman;

10) activitatea ce necesită executarea lucrărilor în măşti, izolatoare cu oxigen şi aparate de aer comprimat;

11) activitatea cu risc pentru viaţă ca rezultat al contactului cu persoane contagioase, infectate cu HIV/SIDA ori alte boli contagioase, sau în cadrul efectuării cercetărilor şi examinărilor substanţelor narcotice, psihotrope, toxice, uşor inflamabile, inclusiv a obiectelor care au fost în contact cu persoane bolnave de HIV/SIDA şi de alte boli contagioase;

12) activitatea ce necesită aflarea permanentă în dispozitiv, cu obligaţia de a interveni ori de cîte ori este nevoie, la orice oră de zi şi de noapte, pentru rezolvarea problemelor cu caracter de urgenţă;

13) personalul implicat nemijlocit în interacţiunea cu persoanele ce acordă în secret sprijin la realizarea activităţilor speciale de investigaţii, informative şi contrainformative;

14) lucrul permanent cu contingentul special de persoane, ce sînt custodiate pentru comportament infracţional periculos;

15) activităţi speciale de combatere a terorismului.

[Pct.7 completat prin Hot.Guv. nr.984 din 22.12.2020, în vigoare 01.01.2021]

[Pct.7 modificat prin Hot.Guv. nr.636 din 19.08.2020, în vigoare 01.09.2020]

7¹. Sporul cu caracter specific pentru activităţi speciale de combatere a terorismului poate fi acordat personalului antrenat nemijlocit în activităţi respective, după cum urmează:

- ofiţerilor de informaţie şi securitate din cadrul Detaşamentului cu Destinaţie Specială "Alfa" şi Centrului Antiterorist al Serviciului de Informaţii şi Securitate;

- funcţionarilor publici cu statut special din cadrul Detaşamentului cu Destinaţie Specială "Pantera" al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;

- efectivului de trupă şi corpului de comandă ale Batalionului cu Destinaţie Specială "Fulger" al Armatei Naţionale;

- efectivului de trupă şi corpului de comandă care exercită atribuţii nemijlocite legate de marcare şi deminare, înlăturare sau distrugere a mijloacelor explozive din cadrul unităţilor Armatei Naţionale;

- efectivului de trupă şi corpului de comandă ale Batalionului Independent cu Destinaţie Specială "Scorpion" al Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne;

- funcţionarilor publici cu statut special din Brigada de Poliţie cu Destinaţie Specială "Fulger" a Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne;

- funcţionarilor publici cu statut special din Secţia asigurare ordine publică a Direcţiei patrulare "Centru" a Inspectoratului Naţional de Securitate Publică al Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne;

- funcţionarilor publici cu statut special din Direcţia investigaţii infracţiuni spălarea banilor şi finanţarea terorismului a Inspectoratului naţional de investigaţii al Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne;

- funcţionarilor publici cu statut special din cadrul Direcţiei acţiuni speciale la frontieră a Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne;

- funcţionarii publici cu statut special din cadrul Serviciului ordine publică şi intervenţie exploziv al Sectorului poliţiei de frontieră "Aeroportul Internaţional Chişinău", care exercită atribuţii nemijlocite legate de activităţi speciale de combatere a terorismului;

- funcţionarilor publici cu statut special din Secţia tehnico-explozivă a Direcţiei "Centru 2" a Centrului tehnico-criminalistic şi expertize judiciare şi Secţia câini detectori a Centrului chinologic al Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne;

- ofiţerilor de protecţie din cadrul Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat;

- funcţionarilor publici cu statut special din cadrul Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor.

[Pct.7¹ modificat prin Hot.Guv. nr.507 din 06.08.2025, în vigoare 14.08.2025, se pune în aplicare începând cu salarizarea pentru luna august 2025]

[Pct.7¹ modificat prin Hot.Guv. nr.29 din 29.01.2025, în vigoare 30.01.2025]

[Pct.7¹ modificat prin Hot.Guv. nr.671 din 29.09.2022, în vigoare 29.09.2022]

[Pct.7¹ introdus prin Hot.Guv. nr.984 din 22.12.2020, în vigoare 01.01.2021]

7². Sporul cu caracter specific pentru activitate specială de investigaţii şi urmărire penală se acordă funcţionarilor publici cu statut special antrenaţi nemijlocit în aceste activităţi din cadrul subdiviziunilor specializate şi desconcentrate ale autorităţilor administrative şi al instituţiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.

[Pct.7² introdus prin Hot.Guv. nr.34 din 28.01.2026, în vigoare 29.01.2026]

7³. Sporul cu caracter specific pentru activităţi de prevenire şi combatere a corupţiei poate fi acordat personalului din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie implicat în aceste activităţi, în limitele stabilite de lege.

[Pct.7³ introdus prin Hot.Guv. nr.34 din 28.01.2026, în vigoare 29.01.2026]

7⁴. Prin derogare de la prevederile pct.7³, sporul cu caracter specific pentru activităţi de combatere a corupţiei sistemice şi la nivel înalt, precum şi pentru activităţi de recuperare a bunurilor infracţionale poate fi acordat personalului din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie implicat în aceste activităţi, în limitele stabilite de lege.

[Pct.7⁴ introdus prin Hot.Guv. nr.34 din 28.01.2026, în vigoare 29.01.2026]

8. Pentru personalul din domeniul învăţămîntului şi cercetării, sporuri cu caracter specific se acordă pentru:

1) îndeplinirea măsurilor de asanare, familiarizarea copiilor cu munca, însuşirea de către copii a deprinderilor sanitaro-igienice în educaţia timpurie;

2) personalul din instituţiile de învăţămînt care lucrează cu copii cu cerinţe educaţionale speciale, din instituţiile speciale pentru copii infectaţi de tuberculoză, de forme mici şi atenuate de tuberculoză, din clasele de instruire generală şi învăţămînt profesional tehnic din instituţiile penitenciare afiliate instituţiilor de învăţămînt, din sfera serviciilor de plasament pentru copii rămaşi fără ocrotire părintească şi copii rămaşi temporar fără ocrotire părintească, din şcolile-internat de cultură generală, din instituţiile speciale – pentru copii şi elevi cu deficienţe senzoriale (auditive şi vizuale) şi şcoli auxiliare pentru copii şi elevi cu dificultăţi severe de învăţare (dificultăţi multiple şi asociate);

3) cadrele didactice care asigură dirigenţia claselor, controlul lucrărilor scrise, administrarea cabinetelor;

4) personalul din instituţiile care au gospodărie didactică şi gospodărie auxiliară pentru munca de producţie şi administrarea loturilor experimentale.

[Subpct.5) abrogat prin Hot.Guv. nr.29 din 29.01.2025, în vigoare 30.01.2025]

[Pct.8 modificat prin Hot.Guv. nr.636 din 19.08.2020, în vigoare 01.09.2020]

[Pct.8 completat prin Hot.Guv. nr.52 din 30.01.2019, în vigoare 01.02.2019]

8¹. Pentru personalul didactic, inclusiv cel cu profil sportiv, la stabilirea şi calcularea sporului cu caracter specific se va lua în considerare inclusiv sporul lunar pentru gradul didactic stabilit.

[Pct.8¹ introdus prin Hot.Guv. nr.29 din 29.01.2025, în vigoare 30.01.2025]

9. Pentru personalul din domeniul culturii, tineretului şi sportului, sporuri cu caracter specific se acordă pentru:

1) activitatea în cadrul bibliotecilor din instituţii pentru copii cu necesităţi de instruire speciale, cu regim special de supraveghere, din centre de plasament şi şcoli-internat pentru copii rămaşi fără ocrotire părintească şi copii rămaşi temporar fără ocrotire părintească;

2) desfăşurarea procesului de instruire şi antrenament în cadrul pregătirii unor sportivi de performanţă în licee cu profil sportiv, şcoli sportive, şcoli sportive specializate, cluburi sportive, centre de pregătire a loturilor naţionale;

3) activitatea legată nemijlocit de instruirea şi deservirea persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor cu deficienţe în dezvoltarea fizică şi intelectuală.

[Pct.9 modificat prin Hot.Guv. nr.636 din 19.08.2020, în vigoare 01.09.2020]

10. Pentru personalul medical, inclusiv care deţine funcţii publice cu statut special/militar cu atribuţii medicale, sporuri cu caracter specific se acordă pentru:

1) activitatea în condiţii de risc major pentru sănătate, ce ţine de combaterea maladiilor contagioase şi extrem de periculoase şi nemijlocit de profilaxia şi combaterea maladiilor HIV/SIDA, indiferent de postul pe care îl ocupă;

2) activitatea în instituţii medico-sanitare (secţii specializate) în cadrul cărora activează clinici sau catedre universitare;

3) activitatea în cadrul autorităţilor/instituţiilor/structurilor medicale şi în instituţiile de asistenţă socială, în condiţii de stres neuropsihosenzorial şi suprasolicitare fizică.

[Pct.10 modificat prin Hot.Guv. nr.636 din 19.08.2020, în vigoare 01.09.2020]

11. Pentru personalul din domeniul asistenţei sociale, sporuri cu caracter specific se acordă pentru:

1) activitatea de îngrijire şi supraveghere permanentă în cadrul internatelor psihoneurologice şi pentru persoanele cu dizabilităţi, azilurilor pentru persoane cu dizabilităţi şi bătrâni, centrelor de reabilitare şi recuperare pentru persoane/copii cu dizabilităţi, ce acordă servicii şi asistenţă socială beneficiarilor cu risc social care, cu propriile capacităţi, ca urmare a maladiilor psihice sau a altor factori ce afectează integritatea fizică, psihică sau morală, sunt incapabili să facă faţă nevoilor zilnice;

2) caracterul individualizat şi specific de activitate al asistenţilor parentali profesionişti.

[Pct.11 în redacţia Hot.Guv. nr.636 din 19.08.2020, în vigoare 01.09.2020]

12. Pentru personalul din autoritatea responsabilă de digitalizare în justiţie şi administrare judecătorească, sporuri cu caracter specific se acordă pentru:

1) gestionarea proceselor IT;

2) implementarea şi gestionarea proiectelor de asistenţă tehnică;

3) dezvoltarea, mentenanţa şi administrarea sistemelor informaţionale.

[Pct.12 introdus prin Hot.Guv. nr.29 din 29.01.2025, în vigoare 30.01.2025]

13. Pentru personalul din Agenţia Proprietăţii Publice, sporuri cu caracter specific se acordă pentru exercitarea atribuţiilor nemijlocite legate de realizarea activităţilor de administrare, deetatizare, supraveghere şi control al proprietăţii publice a statului.

[Pct.13 introdus prin Hot.Guv. nr.507 din 06.08.2025, în vigoare 14.08.2025]

14. Pentru personalul din cadrul Centrului Naţional de Management al Crizelor, sporul cu caracter specific se acordă pentru exercitarea atribuţiilor nemijlocit legate de managementul crizelor în domeniile de prevenire, pregătire, răspuns şi recuperare după crize şi crize majore la nivel naţional, în limitele stabilite de lege.

[Pct.14 introdus prin Hot.Guv. nr.34 din 28.01.2026, în vigoare 29.01.2026]

Anexa nr.5

la Hotărîrea Guvernului nr.1231/2018

Normele de calcul

al salariului pe oră (unitate de timp) pentru personalul antrenat

în activitatea didactică în toate ramurile economiei naţionale

[Anexa nr.5 (pct.8) modificată prin Hot.Guv. nr.421 din 02.07.2025, în vigoare 03.07.2025, pentru Instituţia Publică Institutul Naţional de Administraţie şi Management Public - în vigoare 01.09.2025, iar pentru Institutul Naţional al Justiţiei - în vigoare 01.01.2026]

[Anexa nr.5 completată prin Hot.Guv. nr.984 din 22.12.2020, în vigoare 01.01.2021]

[Anexa nr.5 modificată prin Hot.Guv. nr.636 din 19.08.2020, în vigoare 01.09.2020]

Anexa nr.6

la Hotărîrea Guvernului nr.1231/2018

Modul de calculare

 a salariului mediu lunar luat în calcul la stabilirea

diferenţei de salariu şi plăţilor compensatorii

1. Prezentul mod de calculare a salariului mediu lunar este elaborat în temeiul art.27 din Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, pentru asigurarea menţinerii salariilor personalului unităţilor bugetare la nivelul salariilor medii calculate pînă la aplicarea legii menţionate.

2. În cazul în care pentru unele persoane din unităţile bugetare salariul lunar calculat începînd cu 1 decembrie 2018 pentru o funcţie cu durata normală a timpului de muncă este mai mic decît salariul mediu lunar calculat anterior punerii în aplicare a Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, acestora li se va plăti diferenţa de salariu.

2¹. În cazul în care, pentru unii salariaţi din unităţile bugetare (care au avut suspendate contractele individuale de muncă/raporturile de serviciu sau care nu au activat cu menţinerea funcţiei la data de 1 decembrie 2018 şi s-au reîncadrat în serviciu după 10 martie 2020), salariul lunar calculat pentru o funcţie cu durata normală a timpului de muncă este mai mic decât salariul mediu lunar calculat până la suspendarea contractelor individuale de muncă/raporturilor de serviciu, acestora li se va plăti diferenţa de salariu. Diferenţa de salariu se achită de către unităţile bugetare pentru această perioadă cu condiţia că salariatul îşi desfăşoară activitatea în aceeaşi unitate bugetară, în aceeaşi funcţie sau într-o funcţie mai avansată.

[Pct.2¹ introdus prin Hot.Guv. nr.636 din 19.08.2020, în vigoare 01.09.2020]

2². Salariaţilor din unităţile bugetare care la data de 1 decembrie 2018 asigurau interimatul unei funcţii publice de conducere şi la încetarea acestuia au revenit în funcţia exercitată anterior interimatului li se va achita diferenţa de salariu. Diferenţa de salariu se garantează în cazul în care salariile calculate prin aplicarea Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar sunt inferioare salariilor medii lunare calculate pentru funcţiile ocupate anterior asigurării interimatului unei funcţii publice de conducere.

[Pct.2² introdus prin Hot.Guv. nr.372 din 08.06.2022, în vigoare 10.06.2022]

2³. În cazul în care pentru unele persoane transferate într-o funcţie similară sau într-o funcţie mai avansată ca urmare a reorganizării autorităţii/instituţiei administraţiei publice centrale de specialitate şi transferării unor domenii de activitate sau funcţii de la o unitate bugetară către alta salariile calculate prin aplicarea legii menţionate sunt inferioare salariilor medii lunare calculate anterior transferării, acestora li se garantează diferenţa de salariu.

[Pct.2³ introdus prin Hot.Guv. nr.372 din 08.06.2022, în vigoare 10.06.2022]

3. Pentru determinarea şi plata diferenţei de salariu:

1) se identifică salariul mediu lunar, calculat persoanei pentru lunile martie – noiembrie ale anului 2018, în ultima funcţie deţinută, proporţional timpului efectiv lucrat, din următoarele plăţi salariale lunare/trimestriale, după caz:

a) salariul tarifar/lunar/de funcţie;

b) sporuri şi suplimente;

c) alte plăţi de stimulare, cu excepţia premiilor unice achitate din economii;

d) indemnizaţii lunare reflectate la retribuirea muncii care constituie componente ale salariului lunar, calculate pentru militari, efectivul de trupă şi corpul de comandă, precum şi pentru funcţionarii cu statut special din cadrul organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice, inclusiv din cadrul sistemului administraţiei penitenciare, cu excepţia indemnizaţiei de concediu;

e) premii lunare/trimestriale, după caz.

La salariul mediu determinat din componentele enumerate mai sus se adună ajutorul material în mărime de 1/12 parte, calculat şi acordat pe parcursul anului 2018 sau, după caz, în perioada luată în calcul pentru stabilirea salariului mediu conform subpct. 1¹;

1¹) pentru personalul care la data de 1 decembrie 2018 avea contractele individuale de muncă/raporturile de serviciu suspendate sau care nu activa cu menţinerea funcţiei, salariul mediu lunar se identifică din salariul primit în ultima funcţie deţinută, dar nu mai mult decât din 12 luni calendaristice premergătoare suspendării contractului individual de muncă/raporturilor de serviciu, încetării activităţii cu menţinerea funcţiei, proporţional timpului efectiv lucrat în funcţia respectivă;

2) se aplică următoarele normative de timp:

a) 25,4 zile – numărul mediu de zile lucrătoare pe lună cu săptămîna de lucru de 6 zile;

b) 21,1 zile – numărul mediu de zile lucrătoare pe lună cu săptămîna de lucru de 5 zile;

c) 16,9 zile – numărul mediu de zile lucrătoare pe lună cu săptămîna de lucru de 4 zile;

d) 169 ore – numărul mediu de ore lucrătoare pe lună cu durata săptămînală normală a timpului de muncă de 40 de ore;

e) 148 ore – numărul mediu de ore lucrătoare pe lună cu durata săptămînală normală a timpului de muncă de 35 de ore;

f) 126,8 ore – numărul mediu de ore lucrătoare pe lună cu durata săptămînală normală a timpului de muncă de 30 de ore.

Se utilizează normativele de timp pe o zi lucrătoare, conform programului de muncă stabilit în unitatea bugetară, sau pe oră – în cazul evidenţei globale a timpului de muncă;

3) se determină salariul lunar al persoanei, constituit din partea fixă şi cea variabilă, conform condiţiilor de salarizare stabilite începând cu 1 decembrie 2018;

4) se determină diferenţa dintre salariul mediu lunar determinat în condiţiile de mai sus şi salariul lunar stabilit începînd cu 1 decembrie 2018.

[Pct.3 modificat prin Hot.Guv. nr.636 din 19.08.2020, în vigoare 01.09.2020]

4. În cazul în care pentru unii salariaţi din unităţile bugetare, prin aplicarea Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, salariul lunar calculat pentru o funcţie cu durata normală a timpului de muncă este mai mic de 6300 de lei, aceştia vor beneficia de plăţi compensatorii.

[Pct.4 modificat prin Hot.Guv. nr.34 din 28.01.2026, în vigoare 29.01.2026]

[Pct.4 modificat prin Hot.Guv. nr.29 din 29.01.2025, în vigoare 30.01.2025]

[Pct.4 modificat prin Hot.Guv. nr.57 din 24.01.2024, în vigoare 25.01.2024]

[Pct.4 modificat prin Hot.Guv. nr.9 din 11.01.2023, în vigoare 13.01.2023]

[Pct.4 în redacţia Hot.Guv. nr.671 din 29.09.2022, în vigoare 29.09.2022]

[Pct.4 modificat prin Hot.Guv. nr.372 din 08.06.2022, în vigoare 10.06.2022]

[Pct.4 modificat prin Hot.Guv. nr.984 din 22.12.2020, în vigoare 01.01.2021]

5. Plata compensatorie se determină ca diferenţă dintre suma de 6300 de lei şi salariul lunar calculat în condiţiile Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar şi se recalculează proporţional timpului efectiv lucrat.

[Pct.5 modificat prin Hot.Guv. nr.34 din 28.01.2026, în vigoare 29.01.2026]

[Pct.5 modificat prin Hot.Guv. nr.29 din 29.01.2025, în vigoare 30.01.2025]

[Pct.5 modificat prin Hot.Guv. nr.57 din 24.01.2024, în vigoare 25.01.2024]

[Pct.5 modificat prin Hot.Guv. nr.9 din 11.01.2023, în vigoare 13.01.2023]

[Pct.5 în redacţia Hot.Guv. nr.671 din 29.09.2022, în vigoare 29.09.2022]

[Pct.5 modificat prin Hot.Guv. nr.372 din 08.06.2022, în vigoare 10.06.2022]

[Pct.5 modificat prin Hot.Guv. nr.984 din 22.12.2020, în vigoare 01.01.2021]

6. În cazul în care pentru unele persoane angajate în cadrul persoanelor juridice al căror statut s-a modificat prin efectul Legii nr.140/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, salariile calculate prin aplicarea Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar sînt inferioare salariilor medii lunare calculate anterior modificării statutului, acestora li se garantează diferenţa de salariu, determinată în conformitate cu prevederile prezentei anexe. Salariul mediu lunar se identifică din salariul primit în ultima funcţie deţinută în perioada a 12 luni calendaristice premergătoare intrării în vigoare a hotărârii Guvernului cu privire la organizarea şi funcţionarea autorităţii/instituţiei care a fost reorganizată prin efectul Legii nr.140/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, proporţional timpului efectiv lucrat în funcţia respectivă.

[Pct.6 completat prin Hot.Guv. nr.849 din 07.12.2022, în vigoare 08.12.2022]

6¹. În cazul în care pentru unele persoane angajate în cadrul persoanelor juridice al căror statut s-a modificat sau care au trecut în subordinea organelor centrale de specialitate prin efectul Legii nr.140/2025 pentru modificarea unor acte normative (migrarea autorităţilor administrative centrale), salariile calculate prin aplicarea Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar sunt inferioare salariilor medii lunare calculate anterior modificării statutului sau trecerii autorităţilor administrative centrale în subordinea organelor centrale de specialitate, acestora li se garantează diferenţa de salariu, determinată în conformitate cu prevederile prezentei anexe. Salariul mediu lunar se identifică din salariul primit în ultima funcţie deţinută în perioada a 12 luni calendaristice premergătoare intrării în vigoare a hotărârii Guvernului cu privire la organizarea şi funcţionarea autorităţii/instituţiei, care a fost reorganizată prin efectul Legii nr.140/2025 pentru modificarea unor acte normative (migrarea autorităţilor administrative centrale), proporţional timpului efectiv lucrat în funcţia respectivă.

După caz, pentru personalul care, la data de 31 decembrie 2025, are raporturile de muncă/de serviciu suspendate sau care nu activează cu menţinerea funcţiei, salariul mediu lunar se identifică din salariul primit în ultima funcţie deţinută, dar nu mai mult decât din 12 luni calendaristice premergătoare suspendării raporturilor de muncă/de serviciu, încetării activităţii cu menţinerea funcţiei, proporţional timpului efectiv lucrat în funcţia respectivă.

[Pct.6¹ introdus prin Hot.Guv. nr.507 din 06.08.2025, în vigoare 01.01.2026]

7. Diferenţa de salariu şi plata compensatorie determinate lunar se recalculează proporţional timpului efectiv lucrat.

8. Diferenţa de salariu şi plata compensatorie se achită pentru perioada de activitate în unitatea bugetară respectivă în aceeaşi funcţie sau într-o funcţie mai avansată, pentru personalul efectiv încadrat în unităţile bugetare la data intrării în vigoare a Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

Garanţiile respective nu se aplică persoanelor care la data punerii în aplicare a Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar au suspendate contractele individuale de muncă/raporturile de serviciu.

Notă: Se declară neconstituţional pct.8, în partea ce ţine de omisiunea includerii în categoria angajaţilor bugetari cărora li se achită diferenţa de salariu a angajaţilor bugetari care la data intrării în vigoare a Legii nr.270/2018 au asigurat interimatul unei funcţii publice de conducere şi au revenit la funcţia exercitată anterior interimatului, conform Hot. Curţii Constituţionale nr.16 din 20.05.2021, în vigoare 20.05.2021

Notă: Se declară neconstituţional textul "pentru personalul efectiv încadrat în unităţile bugetare la data intrării în vigoare a Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Garanţiile respective nu se aplică persoanelor care la data punerii în aplicare a Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar au suspendate contractele individuale de muncă/raporturile de serviciu" din punctul 8 din anexa nr.6 conform Hot. Curţii Constituţionale nr.6 din 10.03.2020, în vigoare 10.03.2020

9. Prevederile prezentei anexe nu se aplică funcţionarilor publici, inclusiv celor cu statut special, din cadrul autorităţilor responsabile de administrarea veniturilor fiscale şi vamale.

10. Diferenţa de salariu şi plata compensatorie, calculate şi plătite în modul stabilit de prezenta anexă, constituie parte a salariului şi se includ în calculul salariului mediu în toate cazurile de aplicare.

11. Diferenţa de salariu şi plata compensatorie calculate se supun contribuţiilor şi primelor de asigurări obligatorii, precum şi impozitului pe venit.

Anexa nr.7

la Hotărîrea Guvernului nr.1231/2018

MODIFICĂRILE

ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului

1. Hotărîrea Guvernului nr.1400/2001 cu privire la Agenţia de Stat pentru Protecţia Moralităţii pe lîngă Ministerul Culturii (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.158-160, art.1455) se modifică după cum urmează:

1) în denumirea, în tot textul hotărîrii şi al anexei nr.1, cuvintele "Ministerul Culturii", la orice caz gramatical, se substituie cu cuvintele "Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării", la cazul gramatical corespunzător;

2) la punctul 4 din hotărîre, textul "condiţiilor de salarizare, prevăzute în Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.139 din 9 februarie 1998 "Cu privire la salarizarea funcţionarilor publici şi persoanelor care efectuează deservirea tehnică ce asigură funcţionarea autorităţilor publice în baza Reţelei tarifare unice" se substituie cu cuvintele "legislaţiei privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar".

2. La punctul 9 din anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr.339/2005 cu privire la aprobarea Indicatorului de preţuri la serviciile cu plată prestate de către arhivele de stat şi Listei serviciilor fără plată prestate de către arhivele de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.55-58, art.389), litera c¹) se abrogă.

3. La punctul 3 din Hotărîrea Guvernului nr.228/2009 cu privire la constituirea Rezervaţiei cultural-naturale "Orheiul Vechi" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.62-64, art.279), textul "Hotărîrii Guvernului nr.381 din 13 aprilie 2006 "Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare în baza Reţelei tarifare unice" şi Hotărîrii Guvernului nr.47 din 12 ianuarie 2007 "Cu privire la salarizarea angajaţilor organizaţiilor de drept public din sfera ştiinţei şi inovării finanţate de la bugetul de stat" se substituie cu cuvintele "legislaţiei privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar".

4. La punctul 27² din anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.657/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea structurii şi efectivului-limită ale Cancelariei de Stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.162, art.724), textul "cuantumul stabilit în anexa nr.12 la Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar" se substituie cu cuvintele "conformitate cu legislaţia privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar".

5. Punctul 6 din Hotărîrea Guvernului nr.744/2011 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea delegaţiei Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.166-169, art.818) se abrogă.

6. Hotărîrea Guvernului nr.253/2012 privind asigurarea financiară a ofiţerilor de informaţii şi securitate (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.85-87, art.295) se modifică după cum urmează:

1) în denumire, după cuvîntul "privind" se completează cu cuvintele "unele reglementări ce ţin de";

2) în preambul, textul "Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.35-38, art.148), cu modificările şi completările ulterioare, şi ale" se exclude;

3) în partea dispozitivă, alineatul doi va avea următorul cuprins:

"Regulamentul cu privire la unele reglementări ce ţin de asigurarea financiară a ofiţerilor de informaţii şi securitate (se anexează)";

4) în Regulamentul cu privire la asigurarea financiară a ofiţerilor de informaţii şi securitate:

a) denumirea va avea următorul cuprins:

"REGULAMENT

cu privire la unele reglementări ce ţin de asigurarea

 financiară a ofiţerilor de informaţii şi securitate";

b) capitolele I şi III se abrogă;

c) punctele 20, 21 şi 23 se abrogă;

d) la punctul 22, subpunctul 1) se abrogă;

5) Regulamentul privind modul de calculare a perioadei de muncă în vederea acordării sporului pentru vechime în muncă ofiţerilor de informaţii şi securitate se abrogă;

6) anexele nr.1-3 se abrogă.

7. La punctul 64 din Regulamentul privind redirecţionarea resurselor financiare în cadrul reformării instituţiilor rezidenţiale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.351/2012 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.113-118, art.393), textul "Hotărîrii Guvernului nr.381 din 13 aprilie 2006 "Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare" se substituie cu cuvintele "legislaţiei privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar".

8. Anexa nr.4 la Hotărîrea Guvernului nr.434/2012 cu privire la Poliţia de Frontieră (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.131-134, art.485) se abrogă.

9. Punctul 5 din Hotărîrea Guvernului nr.981/2012 cu privire la Muzeul Naţional de Literatură "Mihail Kogâlniceanu" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.270-272, art.1055) se abrogă.

10. La punctul 42 din anexa la Hotărîrea Guvernului nr.557/2013 pentru aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la organizarea activităţii mediatorului comunitar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.152-158, art.651), textul "Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13 aprilie 2006 "Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare" se substituie cu cuvintele "legislaţia privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar".

11. La punctul 44 din anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.496/2014 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a Centrului de Asistenţă şi Consiliere pentru Agresorii Familiali şi a standardelor minime de calitate (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.174-177, art.535), textul "art.34 din Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar" se substituie cu cuvintele "legislaţia privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar".

12. La punctul 23 din anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.914/2014 cu privire la aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare, a structurii şi a efectivului-limită ale Biroului migraţie şi azil din subordinea Ministerului Afacerilor Interne (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.340-343, art.982), textul "Legea nr.48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici, Hotărîrea Guvernului nr.331 din 28 mai 2012 "Privind salarizarea funcţionarilor publici", Legea nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, precum şi legislaţia privind salarizarea în sectorul bugetar" se substituie cu cuvintele "legislaţia privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar".

13. Hotărîrea Guvernului nr.872/2015 cu privire la lucrările şi serviciile contra plată, mărimea tarifelor la servicii, modul de formare şi utilizare a veniturilor colectate de către autorităţile/instituţiile subordonate Ministerului Educaţiei (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.347-360, art.976) se modifică după cum urmează:

1) în denumirea, tot textul hotărîrii şi al anexelor nr.1-3, cuvintele "Ministerul Educaţiei", la orice caz gramatical, se substituie cu cuvintele "Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării", la cazul gramatical corespunzător;

2) punctul 6 din anexa nr.3 va avea următorul cuprins:

"6. Remunerarea personalului încadrat nemijlocit în prestarea serviciilor, executarea lucrărilor sau desfăşurarea altor activităţi contra plată se efectuează conform legislaţiei privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar."

14. La punctul 1 din Regulamentul cu privire la organizarea studiilor de rezidenţiat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.884/2015 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.361-369, art.986), textul "Hotărîrii Guvernului nr.381 din 13 aprilie 2006 "Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare" se exclude.

15. Hotărîrea Guvernului nr.180/2013 cu privire la plata premiului anual personalului din unităţile bugetare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.56-59, art.230) se modifică după cum urmează:

1) clauza de emitere se abrogă;

2) în partea dispozitivă:

a) punctul 1 va avea următorul cuprins:

"1. Se stabileşte că personalul din unităţile bugetare care, pînă la 1 decembrie 2018, era salarizat în baza Reţelei tarifare unice (cu excepţia militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă), cadrele didactice din învăţămîntul preuniversitar, personalul care efectuează deservirea tehnică şi asigură funcţionarea instanţelor judecătoreşti, a procuraturii, a autorităţilor publice centrale şi locale şi funcţionarii publici, inclusiv celor cu statut special din cadrul Serviciului Fiscal de Stat, Serviciului Vamal, serviciului diplomatic şi Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (în continuare – funcţionari publici), beneficiază de premiu anual pentru rezultatele activităţii anului 2018, calculat proporţional timpului efectiv lucrat în anul respectiv.

Premiul anual se plăteşte în luna februarie 2019, cu excepţia cadrelor didactice, pentru care premiul anual se va achita în luna august 2019.";

b) punctul 2 se abrogă;

3) în Regulament:

a) primul alineat va avea următorul cuprins:

"Regulamentul privind modul de calculare şi plată a premiului anual personalului din unităţile bugetare (în continuare – Regulament) determină modul de calculare şi plată a premiului anual personalului din unităţile bugetare care, pînă la 1 decembrie 2018, era salarizat în baza Reţelei tarifare unice (cu excepţia militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă), cadrelor didactice din învăţămîntul preuniversitar, personalului care efectuează deservirea tehnică şi asigură funcţionarea instanţelor judecătoreşti, a procuraturii, a autorităţilor publice centrale şi locale şi funcţionarilor publici, inclusiv celor cu statut special din cadrul Serviciului Fiscal de Stat, Serviciului Vamal, serviciului diplomatic şi Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor.";

b) punctul 2 va avea următorul cuprins:

"2. La determinarea mărimii premiului anual se va aplica salariul de bază indicat în punctul 1, stabilit la sfîrşitul lunii noiembrie 2018, sau la ultima zi lucrătoare anterioară sfîrşitului lunii noiembrie, pentru persoanele cu care au fost suspendate sau încheiate raporturile de serviciu/contractele individuale de muncă.";

c) punctul 13 se abrogă;

4) se completează cu următorul capitol:

"V. MODUL DE CALCULARE ŞI PLATĂ

A PREMIULUI ANUAL FUNCŢIONARILOR PUBLICI

16. Conducătorii autorităţilor publice specificate în anexa nr.1 la Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarilor publici au dreptul de a acorda premiu anual egal cu 10% din salariul anual total, proporţional cu timpul efectiv lucrat în anul 2018.

17. Premiul anual poate fi redus sau anulat în cazul funcţionarilor publici care, pe parcursul anului pentru care se face premierea, au fost sancţionaţi disciplinar. În cazul suspendării de către instanţa de judecată a actului administrativ de sancţionare a funcţionarului, premiul se va acorda în condiţiile punctului 16.

18. În timpul efectiv lucrat, pentru determinarea cuantumului premiului anual, în afară de zilele în care funcţionarul public a lucrat efectiv, se include şi timpul în care funcţionarul public nu a fost prezent la serviciu de fapt, dar i s-a menţinut salariul mediu integral sau parţial (aflarea în concediu de odihnă anual şi concediu de studii, în deplasare în interes de serviciu, îndeplinirea obligaţiilor de stat sau obşteşti).

19. În salariul anual total se includ următoarele plăţi salariale primite de către funcţionarul public în anul pentru care se acordă premiul anual (de la 1 ianuarie pînă la 30 noiembrie 2018):

1) salariul de funcţie;

2) sporul pentru gradul de calificare, gradul special sau rangul diplomatic;

3) alte plăţi de stimulare;

4) indemnizaţia pentru concediul de odihnă anual;

5) suplimentul pentru cumularea atribuţiilor funcţiei deţinute cu atribuţiile unei funcţii publice vacante sau temporar vacante;

6) plata pentru orele prestate peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele de sărbătoare nelucrătoare şi/sau în zilele de repaus pentru activităţi desfăşurate potrivit atribuţiilor din fişa postului;

7) salariul mediu integral sau parţial menţinut, în cazurile enumerate în punctul 18;

8) premiul anual plătit pentru anul precedent.

În baza de calcul al premiului anual nu se includ premiile unice acordate cu prilejul jubileelor, sărbătorilor profesionale şi al zilelor de sărbătoare nelucrătoare, ajutorul material şi premiul anual acordat funcţionarilor publici din autorităţile publice locale (acordat în baza deciziei autorităţii locale), compensaţia pentru concediul nefolosit şi alte plăţi salariale de care a beneficiat angajatul în anul pentru care se face premierea, nespecificate mai sus.

Plăţile aferente lunii decembrie 2018, luate în considerare la determinarea bazei de calcul pentru acordarea premiului anual, se vor stabili în mărimea medie lunară din plăţile calculate în lunile ianuarie–noiembrie 2018.

20. Pentru funcţionarii publici ale căror raporturi de serviciu au început pe parcursul sau au încetat înainte de sfîrşitul anului calendaristic pentru care se face premierea, cu excepţia celor care au fost sancţionaţi disciplinar în anul pentru care se face premierea, cuantumul premiului anual se va determina ţinînd cont de plăţile salariale primite pe parcursul timpului efectiv lucrat în autoritate, definite în contextul punctului 19.

21. În cazul în care, pe parcursul anului, salariatul a activat o anumită perioadă într-o funcţie pentru care condiţiile de salarizare prevăd achitarea premiului anual, iar altă perioadă a activat într-o funcţie pentru care premiul în cauză nu este prevăzut, acesta va beneficia de premiu anual doar pentru perioada pentru care, conform legislaţiei în vigoare, se cuvine acordarea premiului."

16. La punctul 5 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului de Control al Prim-ministrului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.790/2017 cu privire la Corpul de Control al Prim-ministrului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.360-363, art.896), textul "Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar" se substituie cu cuvintele "legislaţia privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar".

17. La punctul 47 din anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.53/2018 cu privire la Centrul integrat de pregătire pentru aplicarea legii al Ministerului Afacerilor Interne (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.18-26, art.59), textul "prevederile Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar" se substituie cu cuvintele "legislaţia privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar".

18. La punctul 13 din anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.437/2018 cu privire la organizarea şi funcţionarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.156, art.472), subpunctul 29) se abrogă.

19. La punctul 18 subpunctul 11) din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.548/2018 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.210-223, art.602), textul "spor la salariu, premii, ajutoare materiale" se substituie cu textul "sporuri la salariu, premii unice".

20. La punctul 5 din Hotărîrea Guvernului nr.982/2018 cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei Asigurare Resurse şi Administrare Patrimoniu a Ministerului Apărării (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.400-409, art.1079), textul "anexei nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.650/2006 privind salarizarea militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă angajaţi în serviciul organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice, precum şi a funcţionarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administraţiei penitenciare" se substituie cu cuvintele "legislaţiei privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar".

21. La punctul 5 din Hotărîrea Guvernului nr.984/2018 cu privire la organizarea şi funcţionarea Inspectoratului Militar al Ministerului Apărării (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.398-399, art.1051), textul "tabelului nr.1 din anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.650/2006 privind salarizarea militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă angajaţi în serviciul organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.91-94, art.692)" se substituie cu cuvintele "legislaţiei privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar".

22. Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.1032/2018 cu privire la aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Institutului Diplomatic (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.400-409, art.1093) se modifică după cum urmează:

1) la punctul 28, textul "prevederile Legii nr.48/2012 privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici şi ale Hotărîrii Guvernului nr.331/2012 privind salarizarea funcţionarilor publici" se substituie cu cuvintele "legislaţia privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar";

2) punctul 29 va avea următorul cuprins:

"29. Funcţia de director al Institutului se echivalează cu funcţia de ambasador cu misiuni speciale, iar celelalte funcţii diplomatice din cadrul Institutului – cu funcţia de consilier din cadrul unei secţii/direcţii a Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, prevăzute de legislaţia privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar."

Anexa nr.8

la Hotărîrea Guvernului nr.1231/2018

LISTA

hotărîrilor Guvernului care se abrogă

1. Hotărîrea Guvernului nr.154/1993 cu privire la perfecţionarea retribuţiei personalului din sfera bugetară în baza Reţelei tarifare unice de salarizare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1993, nr.3, art.88).

2. Hotărîrea Guvernului nr.482/1993 cu privire la salarizarea în baza Reţelei tarifare unice a personalului din aparatul Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile (nepublicat).

3. Hotărîrea Guvernului nr.728/1994 cu privire la salarizarea personalului Centrului de calculare a pensiilor şi îndemnizaţiilor de pe lîngă Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (nepublicat).

4. Hotărîrea Guvernului nr.818/1994 cu privire la salarizarea aparatului Visteriei Republicii Moldova (nepublicat).

5. Hotărîrea Guvernului nr.1051/2005 pentru modificarea şi completarea proiectului de lege privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.142-144, art.1161).

6. Hotărîrea Guvernului nr.250/2006 cu privire la stabilirea sporului lunar pentru vechime în muncă angajaţilor Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.43-46, art.289).

7. Hotărîrea Guvernului nr.381/2006 "Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.66-69, art.431).

8. Hotărîrea Guvernului nr.755/2006 cu privire la salarizarea personalului din unităţile bugetare specializate în servicii pentru agricultură, alte servicii neraportate la sfera socială şi a personalului Serviciului Hidrometeorologic de Stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.106-111, art.812).

9. Hotărîrea Guvernului nr.863/2006 cu privire la stabilirea sporurilor la salariul de funcţie pentru acces permanent la secretul de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.126-130, art.917).

10. Hotărîrea Guvernului nr.1000/2006 cu privire la condiţiile de salarizare a angajaţilor civili, cu excepţia funcţionarilor publici şi persoanelor care efectuează deservirea tehnică, din organele apărării naţionale şi securităţii statului şi ordinii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.142-145, art.1085).

11. Hotărîrea Guvernului nr.1062/2006 privind salarizarea personalului unor organizaţii, instituţii şi întreprinderi monitorizate de Cancelaria de Stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.150-152, art.1146).

12. Hotărîrea Guvernului nr.1108/2006 privind salarizarea personalului unor instituţii finanţate de la buget (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.153-156, art.1188).

13. Hotărîrea Guvernului nr.1258/2006 privind salarizarea personalului unor direcţii finanţate de la buget (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.174-177, art.1351).

14. Hotărîrea Guvernului nr.47/2007 cu privire la salarizarea angajaţilor organizaţiilor de drept public din domeniile cercetării şi inovării finanţate de la bugetul de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.10-13, art.62).

15. Hotărîrea Guvernului nr.122/2007 privind salarizarea personalului din domeniul expertizei judiciare, constatărilor tehnico-ştiinţifice şi medico-legale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.21-24, art.138).

16. Hotărîrea Guvernului nr.686/2007 privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare a perioadei de muncă în vederea acordării sporului pentru vechime în muncă angajaţilor civili şi personalului contractual din organele apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.90-93, art.722).

17. Hotărîrea Guvernului nr.801/2007 privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare a perioadei de muncă în vederea acordării sporului pentru vechimea în muncă personalului din unităţile bugetare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.117-126, art.889).

18. Hotărîrea Guvernului nr.186/2008 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a indemnizaţiei lunare militarilor, ofiţerilor de informaţii de securitate, efectivului de trupă şi corpului de comandă angajaţi prin contract din organele apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice, conform totalurilor activităţii unităţii în care sînt angajaţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.42-44, art.253).

19. Hotărîrea Guvernului nr.331/2012 privind salarizarea funcţionarilor publici (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.104-108, art.371).

20. Hotărîrea Guvernului nr.710/2012 privind salarizarea personalului care efectuează deservirea tehnică şi asigură funcţionarea instanţelor judecătoreşti, a procuraturii şi a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.205-207, art.766).

21. Hotărîrea Guvernului nr.1018/2014 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de calculare a vechimii în muncă pentru stabilirea sporului la salariu funcţionarilor publici cu statut special (poliţişti) şi a vechimii în muncă în ramurile civile înrudite cu specialitatea (funcţia) deţinută în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.386-396, art.1102).

22. Hotărîrea Guvernului nr.172/2017 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de stimulare financiară a agenţilor constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afaceilor Interne (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.85-91, art.242).

Anexa nr.9

la Hotărârea Guvernului nr.1231/2018

REGULAMENT

privind modul de evaluare sistemică şi de reevaluare

a funcţiilor în sectorul bugetar

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentul Regulament stabileşte principiile de lucru privind procesul de evaluare sistemică a funcţiilor (în continuare – evaluare), instrumentele, modalitatea de evaluare a funcţiilor pentru stabilirea gradelor de salarizare, mecanismul de desfăşurare şi coordonare a procesului respectiv, factorii implicaţi şi rolul acestora.

2. Sistemul de evaluare a funcţiilor în sectorul bugetar are scopul de a sistematiza funcţiile generice din sectorul bugetar conform grupurilor ocupaţionale şi subgrupurilor de funcţii, în raport cu domeniul de activitate, precum şi de a stabili poziţionarea acestora în ierarhia funcţiilor existente în sectorul bugetar.

3. Ministerul Finanţelor are rolul de coordonare şi organizare a procesului de evaluare, analiză a propunerilor de modificare a grilei de salarizare, a ierarhiei funcţiilor din grupele ocupaţionale şi a altor elemente ale sistemului unitar de salarizare. În activitatea sa, ministerul poate beneficia de expertiză internaţională şi naţională, precum şi de suport legal, informaţional şi metodologic din partea autorităţilor publice relevante.

Capitolul II

DESFĂŞURAREA PROCEDURII DE EVALUARE

4. Evaluarea funcţiilor se realizează, de regulă, cel puţin o dată la cinci ani de către Ministerul Finanţelor.

5. Pentru organizarea echitabilă şi consecventă a procedurii de evaluare sistemică a funcţiilor din sectorul bugetar, precum şi pentru evaluarea unor funcţii la cerere, Ministerul Finanţelor, printr-un act intern, instituie Grupul de lucru pentru evaluarea funcţiilor din sectorul bugetar (în continuare – Grup de lucru).

6. Grupul de lucru este constituit din experţi/specialişti din unităţi bugetare, care cunosc specificul unuia sau mai multor grupuri ocupaţionale, numiţi prin ordin al ministrului finanţelor. Conducătorul Grupului de lucru este secretarul de stat din cadrul Ministerului Finanţelor responsabil de politica de salarizare în sectorul bugetar.

7. Grupul de lucru are următoarele atribuţii principale:

7.1. pregătirea şi realizarea evaluării funcţiilor din sectorul bugetar;

7.2. elaborarea propunerii privind ierarhia funcţiilor din sectorul bugetar, potrivit rezultatelor evaluării;

7.3. elaborarea propunerii privind încadrarea funcţiilor ierarhizate în grade de salarizare.

8. Iniţierea evaluării sistemice are loc prin expedierea, pe adresele tuturor unităţilor bugetare şi plasarea pe site-ul web oficial al Ministerului Finanţelor (www.mf.gov.md), a anunţului despre începerea procedurii de evaluare, cu solicitarea de prezentare a propunerilor respective.

9. Propunerile pentru evaluarea funcţiilor sunt însoţite de fişe de post şi de alte documente necesare pentru evaluare, potrivit descrierii şi detalierii criteriilor de evaluare aprobate prin ordin al ministrului finanţelor.

10. Propunerile prezentate se examinează, de către Grupul de lucru, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament.

Capitolul III

EVALUAREA, IERARHIZAREA ŞI ÎNCADRAREA ÎN GRADE

DE SALARIZARE A FUNCŢIILOR DIN SECTORUL BUGETAR

11. Evaluarea funcţiilor reprezintă procesul prin intermediul căruia se determină valoarea funcţiei, prin stabilirea unui punctaj total, în baza criteriilor de evaluare.

12. Ierarhizarea funcţiilor reprezintă procesul de ordonare a funcţiilor evaluate într-o ierarhie unică, potrivit punctajului total obţinut, reflectând valoarea lor relativă.

13. Încadrarea funcţiilor în grade de salarizare reprezintă alocarea funcţiilor ierarhizate în gradele şi clasele de salarizare, în ordinea ierarhică rezultată din procesul de evaluare.

Secţiunea 1

Evaluarea funcţiilor din sectorul bugetar

14. Procesul de evaluare sistemică a funcţiilor din sectorul bugetar poate fi efectuat prin următoarele metode:

14.1. evaluarea detaliată – aplicabilă funcţiilor analizate în profunzime, pe baza criteriilor de evaluare stabilite;

14.2. evaluarea simplificată – aplicabilă funcţiilor care, în cadrul evaluării sistemice, nu pot fi evaluate detaliat, în condiţiile în care funcţii similare sau corelate din acelaşi grup ocupaţional ori subgrup de funcţii au fost deja evaluate.

15. În cadrul evaluării sistemice, Grupul de lucru utilizează evaluarea detaliată pentru funcţiile reprezentative din sectorul bugetar şi evaluarea simplificată pentru celelalte funcţii, după cum urmează:

15.1. Lista funcţiilor reprezentative este aprobată de Grupul de lucru, la propunerea Ministerului Finanţelor, care cuprinde funcţii din toate grupurile ocupaţionale şi subgrupurile de funcţii din cadrul acestora. Selectarea funcţiilor reprezentative se realizează prin utilizarea alternativă a următoarelor criterii:

15.1.1. funcţia să fie relevantă pentru cariera profesională din subgrupul respectiv;

15.1.2. funcţia să fie larg răspândită în sectorul bugetar (numărul titularilor să fie semnificativ);

15.1.3. funcţia a fost obiectul unor modificări semnificative privind clasa de salarizare, ca urmare a amendamentelor legislative sau a hotărârilor instanţelor judecătoreşti;

15.1.4. funcţia a fost obiectul unor solicitări repetate din partea autorităţilor publice, care au invocat plasarea ei neconformă în ierarhie;

15.1.5. funcţia să nu fie de adjunct/locţiitor.

15.2. După identificarea funcţiilor reprezentative, lista se finalizează prin utilizarea următoarelor criterii suplimentare asupra acestora:

15.2.1. dacă există mai multe grade profesionale, se alege gradul profesional cel mai mare din cariera profesională;

15.2.2. dacă funcţia este utilizată în mai multe niveluri administrative – central, desconcentrat, local, atunci se aleg funcţii din cel puţin două dintre acestea;

15.2.3. dacă, în interiorul unui subgrup, funcţia se repetă în mai multe categorii de unităţi bugetare, diferenţiate, prin lege, după dimensiuni sau importanţă, se alege funcţia din cea mai mare categorie.

15.3. În cazul evaluării la cererea conducătorilor unităţilor bugetare, Grupul de lucru utilizează evaluarea detaliată. Grupul de lucru apreciază cererea de evaluare ca fiind justificată în următoarele situaţii:

15.3.1. după înfiinţarea unei noi funcţii în condiţiile legii;

15.3.2. atunci când atribuţiile, responsabilităţile şi/sau împuternicirile unei funcţii existente sunt modificate semnificativ, în asemenea măsură încât locul său în ierarhia funcţiilor din sectorul bugetar ar putea fi modificat.

15.4. Pentru a stabili măsura în care atribuţiile şi responsabilităţile unei funcţii existente sunt modificate, Grupul de lucru analizează comparativ prevederile normative în vigoare şi cele anterioare.

16. Evaluarea detaliată a funcţiilor din sectorul bugetar se face în baza următoarelor criterii de evaluare:

16.1. studii, cunoştinţe şi experienţă;

16.2. complexitate, creativitate şi diversitate;

16.3. responsabilitate decizională;

16.4. conducere, coordonare şi supervizare;

16.5. comunicare;

16.6. condiţii de muncă;

16.7. efort mental şi fizic;

16.8. incompatibilităţi şi situaţii speciale.

17. Ministrul finanţelor aprobă prin ordin descrierea criteriilor de evaluare, inclusiv ponderile şi punctajele acestora.

18. Criteriul de evaluare "studii, cunoştinţe şi experienţă" se referă la totalitatea cerinţelor de studii, experienţă profesională şi perfecţionare profesională asociate funcţiei conform prevederilor cadrului normativ şi fişei postului.

19. Criteriul de evaluare "complexitate, creativitate şi diversitate" măsoară gradul de dificultate al sarcinilor/atribuţiilor funcţiei, precum şi măsura în care, pentru a le îndeplini, titularul trebuie să depăşească limitele cunoştinţelor şi experienţei deţinute conform criteriului de evaluare "studii, cunoştinţe şi experienţă". De asemenea, evaluează cerinţele funcţiei cu privire la efortul analitic, folosirea imaginaţiei, inventivităţii şi intuiţiei profesionale pentru a îndeplini satisfăcător sarcinile/atribuţiile, precum şi libertatea de iniţiativă de care dispune titularul funcţiei. Totodată, criteriul analizează impactul activităţii titularului funcţiei.

20. Criteriul de evaluare "responsabilitate decizională" analizează activităţile efectuate potrivit conţinutului funcţiei – conceptuale sau operaţionale, precum şi gradul de dificultate al acestora. Totodată, cuantifică libertatea de acţiune şi de decizie, precum şi nivelul de îndrumare/consiliere/supervizare necesar pentru îndeplinirea sarcinilor/atribuţiilor funcţiei.

21. Criteriul de evaluare "conducere, coordonare şi supervizare" se referă la nivelul ierarhic în care este încadrată funcţia în unitatea bugetară şi la responsabilităţile de conducere şi/sau coordonare a altor funcţii.

22. Criteriul de evaluare "comunicare" se referă la complexitatea şi impactul comunicării în cadrul şi/sau în afara unităţii bugetare. Analiza funcţiei include mijloacele de realizare a comunicării, de la interacţiune personală la comunicări telefonice şi/sau scrise. De asemenea, vizează capacitatea de persuasiune şi negociere, asociată cu sarcinile/atribuţiile funcţiei.

23. Criteriul de evaluare "condiţii de muncă" se referă la nivelul şi frecvenţa cu care titularul funcţiei este expus la diverse condiţii de lucru nefavorabile şi/sau cu risc pentru sănătate şi viaţă în realizarea sarcinilor funcţiei.

24. Criteriul de evaluare "efort fizic şi mental" se referă la condiţiile de stres şi la solicitările fizice pe care le impune exercitarea funcţiilor asupra titularilor acestora.

25. Criteriul de evaluare "incompatibilităţi şi situaţii speciale" se referă la măsura în care anumitor funcţii, prin statutele legale, li se aplică incompatibilităţi, restricţii sau limitări, precum şi la gradul de expunere la riscul de corupţie. Totodată, se referă şi la situaţiile speciale, ce implică restricţii suplimentare, determinate de mediul operaţional, natura beneficiarilor, influenţe externe ori responsabilităţi cu impact critic sau sensibil.

26. În temeiul criteriilor de evaluare, al fişelor de post şi al altor documente necesare pentru evaluare, recepţionate pe fiecare funcţie, se acordă punctaje în fişa de evaluare la fiecare funcţie propusă spre evaluare.

27. Criteriile de evaluare sunt bidimensionale, fiind diferenţiate în niveluri de profunzime, care măsoară reflectarea criteriului în activitatea funcţiei. Fiecărui nivel al criteriului de evaluare i se atribuie un punctaj distinct. Nivelurile de profunzime şi punctajele acestora sunt descrise, respectiv stabilite, în ordinul ministrului finanţelor prevăzut la pct.17.

28. Criteriile de evaluare au pondere diferită în punctajul total.

29. În urma evaluării detaliate a funcţiilor, în baza matricei cu punctele asociate fiecărui nivel al criteriilor de evaluare, se calculează punctajele totale acumulate.

Funcţiile evaluate se ordonează descrescător, potrivit punctajelor acordate. Membrii Grupului de lucru analizează ierarhia rezultată şi pot decide reevaluarea unor funcţii. Reevaluarea poate avea loc atunci când poziţia unei funcţii în ierarhia rezultată, prin raportare la alte funcţii din grupul ocupaţional sau subgrupul de funcţii respectiv, este contrară ierarhiei profesionale stabilite prin lege sau alte acte normative. De asemenea, reevaluarea poate avea loc atunci când poziţia unei funcţii în ierarhia rezultată diferă semnificativ de cea a altor funcţii considerate de valoare comparabilă. După reevaluare, Grupul de lucru stabileşte ierarhia funcţiilor din sectorul bugetar.

30. Procesul de evaluare simplificată se aplică acelor funcţii care nu au fost evaluate detaliat, potrivit pct.16-28, şi urmăreşte stabilirea poziţiei în ierarhie a fiecărei funcţii, prin comparaţie cu cele care deja au fost ierarhizate, precum şi încadrarea acestora în grade şi clase de salarizare.

31. La evaluarea simplificată a funcţiilor din sectorul bugetar, comparaţia se realizează în ansamblul funcţiei, având în vedere definiţiile gradelor de salarizare, funcţiile evaluate detaliat din acelaşi grup ocupaţional sau din grupuri ocupaţionale înrudite, precum şi gradele profesionale ale funcţiilor vizate.

32. În urma evaluării simplificate a funcţiilor, ierarhia completă rezultată se analizează prin comparaţie cu definiţiile gradelor de salarizare şi cu ierarhiile profesionale ale grupurilor ocupaţionale. În cazul identificării unor neconcordanţe, acestea se rezolvă prin repoziţionarea funcţiilor potrivit elementelor sus-menţionate.

33. În urma analizei prevăzute la pct.32, Grupul de lucru stabileşte ierarhia completă a funcţiilor din sectorul bugetar.

Secţiunea a 2-a

Ierarhizarea funcţiilor şi încadrarea acestora în grade de salarizare

34. După ierarhizarea prevăzută la pct.29, funcţiile cu punctaje comparabile se grupează în grade de salarizare.

35. La stabilirea gradelor de salarizare se utilizează ierarhia obţinută în procesul de evaluare detaliată a funcţiilor.

36. Gradele de salarizare se stabilesc, de către Grupul de lucru, prin intercalarea unor praguri de separare între formaţiuni de funcţii ierarhizate cu punctaje comparabile, potrivit specificului/naturii activităţii acestora şi impactului asupra rezultatelor instituţiei. Funcţiile astfel grupate trebuie să aibă însuşiri comparabile în interiorul gradului şi distincte faţă de funcţiile din celelalte grade.

37. Numărul gradelor de salarizare rezultă din numărul pragurilor de separare introduse. Definiţiile gradelor de salarizare reflectă caracteristicile comune ale funcţiilor conţinute, conform anexei.

38. Ministerul Finanţelor poziţionează gradele de salarizare în propunerea de grilă de salarizare, care face obiectul proiectului de lege privind salarizarea în sectorul bugetar, succesiv, de la cel mai mic până la cel mai mare. Fiecărui grad îi corespunde un anumit număr de clase de salarizare, potrivit numărului funcţiilor încadrate în acestea ca urmare a evaluării detaliate şi simplificate.

39. Funcţiile se încadrează în grila de salarizare în clase de salarizare, în interiorul limitelor gradelor de salarizare cărora le aparţin, în ordinea poziţiei deţinute în ierarhia completă.

Capitolul IV

FINALIZAREA PROCESULUI DE EVALUARE

40. Rezultatele procesului de evaluare, încadrare a funcţiilor în grade de salarizare şi poziţionare a lor în grila de salarizare sunt analizate, prin prisma impactului financiar, în diferite scenarii posibile de către Ministerul Finanţelor.

41. Rezultatele evaluării funcţiilor din sistemul bugetar, consemnate în procesele-verbale ale Grupului de lucru, servesc la fundamentarea proiectelor de acte normative privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

Anexă

la Regulamentul privind modul de evaluare sistemică

şi de reevaluare a funcţiilor în sectorul bugetar

DESCRIEREA GRADELOR DE SALARIZARE
ŞI A CATEGORIILOR DE FUNCŢII INCLUSE

[Anexa nr.9 în redacţia Hot.Guv. nr.507 din 06.08.2025, în vigoare 14.08.2025]

[Anexa nr.9 introdusă prin Hot.Guv. nr.636 din 19.08.2020, în vigoare 01.09.2020]

Anexa nr.10

la Hotărârea Guvernului nr.1231/2018

[Anexa nr.10 introdusă prin Hot.Guv. nr.984 din 22.12.2020, în vigoare 01.01.2021]

REGULAMENT

privind modul de calculare şi plată a premiului anual

personalului din unităţile bugetare

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentul Regulament este elaborat în temeiul art.21¹ din Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar şi determină modalitatea de calculare şi plată a premiului anual personalului din unităţile bugetare.

2. De premii anuale pot beneficia persoanele cu funcţii de demnitate publică, funcţionarii publici, inclusiv cu statut special, persoanele care ocupă funcţii din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, persoanele care ocupă funcţii cu statut special specifice apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice, personalul didactic şi personalul ştiinţifico-didactic, inclusiv cu funcţii de conducere, alt personal angajat în baza contractului individual de muncă/raporturilor de serviciu în autorităţile/instituţiile bugetare finanţate integral din bugetul de stat sau din bugetele locale, precum şi personalul Casei Naţionale de Asigurări Sociale.

3. Personalul din unităţile bugetare poate beneficia de premiu anual pentru rezultatele activităţii desfăşurate în anul de gestiune, proporţional timpului efectiv lucrat în anul respectiv.

4. Premiul nu se acordă salariaţilor care în cursul anului au desfăşurat o activitate profesională ineficientă sau necorespunzătoare, apreciată de conducător, după caz, în urma evaluărilor lunare/trimestriale/semestriale/anuale, ori au fost sancţionaţi disciplinar, pentru perioada validităţii sancţiunii disciplinare.

[Pct.4 modificat prin Hot.Guv. nr.29 din 29.01.2025, în vigoare 30.01.2025]

5. Mărimea concretă a premiului anual pentru fiecare salariat se fixează în actul administrativ al conducătorului unităţii bugetare respective, în care se indică salariul de bază luat în calcul, zilele efectiv lucrate în perioada respectivă, procentul acordat şi mărimea premiului calculat acordat.

6. Mărimile premiilor pentru conducătorii unităţilor bugetare se stabilesc de către organul ierarhic superior. Mărimea maximă a premiilor pentru conducători nu poate depăşi 50% din salariul de bază.

7. Prin derogare de la pct.6, persoanele cu funcţii de demnitate publică cărora le-a expirat mandatul în anul de gestiune beneficiază de premiul anual în mărime de 50% din salariul de bază la data demisiei, conform timpului efectiv lucrat.

8. Mărimile premiilor pentru conducătorii autorităţilor bugetare independente/autonome se stabilesc de către conducătorii autorităţilor publice respective. Mărimea maximă a premiilor nu poate depăşi 50% din salariul de bază.

9. Pentru acordarea premiului anual pot fi utilizate mijloacele fondului de salarizare în mărime de până la 50% din salariile de bază ale persoanelor cu drept de a beneficia de premiu anual, calculate la data de 30 noiembrie a anului de gestiune sau la ultima zi de activitate în cadrul unităţii bugetare anterioară datei de 30 noiembrie, proporţional timpului efectiv lucrat în anul de gestiune.

10. Premiul anual se acordă în luna decembrie a anului de gestiune, în limitele volumului cheltuielilor de personal prevăzute în bugetele unităţilor bugetare.

II. MODUL DE ACORDARE ŞI MĂRIMEA PREMIULUI ANUAL

11. Premiul anual se calculează în procente din salariul de bază, stabilit salariatului la sfârşitul lunii noiembrie al anului de gestiune sau la ultima zi lucrătoare anterioară sfârşitului lunii noiembrie pentru persoanele cu care au fost suspendate sau încetate raporturile de serviciu/contractele individuale de muncă. În cazul în care pe parcursul anului de gestiune salariatul a deţinut diferite funcţii, premiul anual se calculează proporţional timpului efectiv lucrat în fiecare funcţie, ţinând cont de salariul corespunzător.

12. Suma premiului calculată în condiţiile pct.11 se raportează la numărul de zile lucrătoare în ansamblu pe lunile ianuarie–noiembrie, conform balanţei timpului de lucru stabilite pentru anul respectiv şi se înmulţeşte cu timpul efectiv lucrat în lunile ianuarie–noiembrie din anul de gestiune. Mărimea premiului anual per salariat, astfel calculată, nu se limitează.

13. În timpul efectiv lucrat, pentru determinarea cuantumului premiului anual, în afară de zilele când salariatul a lucrat efectiv, se va include şi timpul când salariatul s-a aflat în deplasare în interes de serviciu şi perioada aflării la cursuri de instruire la iniţiativa angajatorului.

14. Nu se include în timpul efectiv lucrat, pentru determinarea cuantumului premiului anual, perioada validităţii sancţiunii disciplinare, perioada aflării în staţionare, timpul aflării salariatului în concediu de odihnă anual şi concediu de studii, în concediu de maternitate, în concediu medical, în grevă, în concediu fără plată pe motive familiale, în concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, în concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani, îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 10 ani sau a unui copil cu dizabilităţi cu durata de până la 2 ani, alte perioade de suspendare a contractului individual de muncă/raporturilor de serviciu specificate în art.76, art.77, cu excepţia lit.e¹), şi art.78 din Codul muncii al Republicii Moldova nr.154/2003 şi în alte prevederi similare din legile speciale, precum şi timpul de urmare a unui curs de formare profesională la iniţiativa angajatului, ocupare a unei funcţii elective în autorităţile publice, în organele sindicale sau în cele patronale şi absenţă fără motive întemeiate de la serviciu.

III. CALCULUL PREMIULUI ANUAL ÎN SITUAŢII SPECIALE

15. Pentru personalul didactic premiul anual se va acorda ţinând cont de salariul de bază cuvenit pentru funcţia ocupată conform normei didactice real stabilite.

16. Dacă pe parcursul anului pentru care se acordă premiul sarcina didactică a suferit modificări, mărimea premiului anual se va calcula ţinând cont de sarcina didactică avută la sfârşitul lunii noiembrie.

17. Conducătorilor şi altui personal, inclusiv cu funcţii de conducere, care desfăşoară activitate didactică în timpul orelor de program, premiul anual pentru aceste ore nu li se calculează.

18. În cazul în care salariatul în afară de funcţia de bază mai activează prin cumul în temeiul unui contract individual de muncă distinct în aceeaşi unitate bugetară sau în altă unitate, salariatul în cauză va beneficia de premiu anual atât pentru funcţia de bază, cât şi pentru funcţia cumulată.

19. Salariaţii ale căror contracte individuale de muncă/raporturi de serviciu au încetat pe parcursul anului de gestiune în temeiurile indicate la art.82 lit.a), f) şi i), art.82¹, art.85, art.86 alin.(1) lit.b), c), d), y¹ şi u) şi art.301 alin.(1) lit.c) din Codul muncii al Republicii Moldova nr.154/2003 şi în alte prevederi similare din legile speciale, precum şi cei care au demisionat în legătură cu pensionarea, stabilirea gradului de dizabilitate, înmatricularea într-o instituţie de învăţământ, alegerea într-o funcţie electivă, îngrijirea unui copil cu dizabilitate din propria iniţiativă beneficiază de premiul anual pentru timpul efectiv lucrat până la data desfacerii contractului individual de muncă/încetării raporturilor de serviciu.

20. În cazul transferului salariatului la o altă unitate, conform art.86 alin.(1) lit.u) din Codul muncii al Republicii Moldova nr.154/2003 şi altor prevederi similare din legile speciale, premiul anual se calculează separat, în funcţie de timpul efectiv lucrat în fiecare unitate.

21. În cazul încetării contractului individual de muncă în baza altor temeiuri, indicate în art.82, art.86 alin.(1) şi art.301 alin.(1) din Codul muncii al Republicii Moldova nr.154/2003, sau a prevederilor similare din legi speciale, premiul anual salariaţilor respectivi nu se plăteşte, cu excepţia cazurilor specificate la pct.19 şi 20.

22. În cazul detaşării/delegării, salariatul beneficiază de premiul anual în unitatea bugetară în care/din care a fost detaşat/delegat, proporţional timpului efectiv lucrat în unităţile respective.

23. În cazul în care unitatea bugetară la care este detaşat salariatul se află în imposibilitate de plată, obligaţia achitării premiului anual revine unităţii care a dispus detaşarea, cu drept de regres împotriva unităţii în care a fost detaşat salariatul.

[Anexa nr.10 introdusă prin Hot.Guv. nr.984 din 22.12.2020, în vigoare 01.01.2021]

Anexa nr.11

la Hotărârea Guvernului nr.1231/2018

Notă: În anexa nr.11, pe tot parcursul anexei, după textul "subordinea Guvernului,", se introduce textul "Cancelariei de Stat, ministerelor," conform Hot.Guv. nr.57 din 24.01.2024, în vigoare 25.01.2024

REGULAMENT-CADRU

cu privire la modul de stabilire a sporului personalului autorităţilor

administrative centrale aflate în subordinea Guvernului, Cancelariei

de Stat, ministerelor, autorităţilor administrative aflate în subordinea

ministerelor şi autorităţilor administrative autonome pentru realizarea

sarcinilor prioritare în contextul implementării cerinţelor

de aderare la Uniunea Europeană

1. Regulamentul-cadru cu privire la modul de stabilire a sporului personalului autorităţilor administrative centrale aflate în subordinea Guvernului, Cancelariei de Stat, ministerelor, autorităţilor administrative aflate în subordinea ministerelor şi autorităţilor administrative autonome pentru realizarea sarcinilor prioritare în contextul implementării cerinţelor de aderare la Uniunea Europeană (în continuare – Regulament-cadru) determină modul de stabilire a sporului pentru realizarea sarcinilor prioritare în contextul implementării cerinţelor de aderare la Uniunea Europeană (în continuare – spor UE) personalului autorităţilor administrative centrale aflate în subordinea Guvernului, Cancelariei de Stat, ministerelor, autorităţilor administrative aflate în subordinea ministerelor şi autorităţilor administrative autonome.

2. Prevederile prezentului Regulament-cadru se aplică de către autorităţile administrative centrale aflate în subordinea Guvernului, Cancelariei de Stat, ministerelor, autorităţile administrative aflate în subordinea ministerelor şi autorităţile administrative autonome în procesul de elaborare a actului normativ cu caracter intern. Acesta urmează să stabilească detaliat condiţiile şi normele de acordare a sporului UE şi, respectiv, de evaluare a sarcinilor realizate şi se va aplica în exclusivitate salariaţilor antrenaţi în activităţile aferente realizării sarcinilor prioritare în contextul implementării cerinţelor de aderare la Uniunea Europeană.

3. Sporul UE poartă caracter stimulator şi se bazează pe volumul, complexitatea şi calitatea muncii, gradul de implicare şi profesionalismul manifestat, fiind stabilit şi achitat în funcţie de contribuţia salariatului la obţinerea rezultatelor în realizarea sarcinilor prioritare în contextul implementării cerinţelor de aderare la Uniunea Europeană. Sporul UE se acordă în baza principiilor meritocraţiei, transparenţei, obiectivităţii şi imparţialităţii.

4. Setul de sarcini prioritare în contextul implementării cerinţelor de aderare la Uniunea Europeană reprezintă totalitatea activităţilor aferente proceselor de implementare a criteriilor de aderare şi asigurare a alinierii la acquis-ul Uniunii Europene, conform domeniilor de competenţă, atribuţiilor şi funcţiilor deţinute de autoritatea administrativă.

5. De sporul UE pot beneficia persoanele cu funcţii de demnitate publică, persoanele care ocupă funcţii în cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, funcţionarii publici, inclusiv cei cu statut special din cadrul subdiviziunilor structurale care realizează funcţiile de bază ale autorităţii administrative, cu excepţia personalului responsabil de deservirea tehnică a autorităţii administrative şi a conducătorilor autorităţilor publice autonome.

6. Lista autorităţilor eligibile şi numărul maxim al salariaţilor care pot beneficia de sporul UE se stabilesc în funcţie de volumul şi complexitatea sarcinilor prioritare planificate, prin dispoziţie a Guvernului, în baza deciziei Comisiei Guvernamentale pentru Integrare Europeană. Sarcinile prioritare în contextul implementării cerinţelor de aderare la Uniunea Europeană sunt stabilite de către conducătorii autorităţilor publice respective în baza activităţilor specifice aferente procesului de integrare europeană care rezultă din angajamentele sectoriale în relaţiile cu Uniunea Europeană şi validate de către Comisia Guvernamentală pentru Integrare Europeană.

[Pct.6 modificat prin Hot.Guv. nr.57 din 24.01.2024, în vigoare 25.01.2024]

7. Ţinând cont de decizia Comisiei Guvernamentale pentru Integrare Europeană şi, respectiv, dispoziţia Guvernului, autorităţile publice nominalizate vor emite un act administrativ intern (conform anexei nr.1), prin care vor desemna personalul nemijlocit antrenat în realizarea sarcinilor prioritare în contextul implementării cerinţelor de aderare la Uniunea Europeană. Autorităţile administrative vor asigura estimarea cheltuielilor necesare pentru acordarea sporului UE şi prezentarea acestora Ministerului Finanţelor în procesul de planificare bugetară anuală, în baza datelor istorice, cu ajustarea acestora pe parcursul anului la o eventuală modificare a legii bugetului de stat.

8. Includerea persoanelor în actul administrativ intern prin care se desemnează personalul antrenat în realizarea sarcinilor prioritare în contextul implementării cerinţelor de aderare la Uniunea Europeană sau desemnat în calitate de membru al grupurilor de lucru sectoriale, create conform Hotărârii Guvernului nr.868/2022, nu garantează automat beneficierea de spor, acesta fiind acordat în baza fişelor de evaluare trimestrială privind realizarea sarcinilor stabilite.

9. Monitorizarea realizării de către personalul desemnat a sarcinilor prioritare stabilite este efectuată de către conducătorul direct/conducătorul ierarhic superior, care, în procesul de evaluare, va stabili în mod individual pentru fiecare angajat gradul de implicare şi executare a sarcinilor stabilite.

10. Trimestrial, până la data de 5 a lunii imediat următoare perioadei de raportare, fiecare persoană desemnată întocmeşte fişa de evaluare privind realizarea sarcinilor prioritare stabilite în contextul implementării cerinţelor de aderare la Uniunea Europeană (conform anexei nr.2).

11. Fişa de evaluare trimestrială este prezentată spre coordonare conducătorului direct/conducătorului ierarhic superior, iar ulterior conducătorului autorităţii administrative spre aprobare. În cazul funcţionarilor publici de conducere de nivel superior, al persoanelor cu funcţii de demnitate publică şi al consilierilor responsabili de integrarea europeană, fişele de evaluare trimestrială vor fi aprobate de către conducătorul autorităţii administrative, iar în cazul conducătorilor autorităţilor din subordinea Guvernului, Cancelariei de Stat, ministerelor, fişele de evaluare trimestrială vor fi aprobate de către Prim-ministru.

12. Fişele de evaluare trimestrială ale personalului desemnat, elaborate şi coordonate în modul stabilit în prezentul Regulament-cadru şi aprobate de conducătorul autorităţii administrative, servesc drept temei pentru emiterea actului administrativ privind achitarea sporului UE.

13. Evaluarea activităţii personalului desemnat este efectuată de către conducătorul direct/conducătorul ierarhic superior în baza fişelor de evaluare trimestrială privind sarcinile prioritare realizate de persoana desemnată în contextul implementării cerinţelor de aderare la Uniunea Europeană.

14. Fiecare sarcină individuală raportată de către persoana desemnată este evaluată cu un punctaj de la 0 la 4 în funcţie de nivelul de realizare a sarcinilor, după cum urmează:

1) sarcină realizată integral – 3-4 puncte;

2) sarcină realizată parţial – 1-2 puncte;

3) sarcină nerealizată – 0 puncte.

15. În baza punctajului final calculat din suma mediilor aritmetice obţinute la evaluarea îndeplinirii sarcinilor individuale va fi stabilită valoarea sporului UE. Conducătorul direct/conducătorul ierarhic superior, în funcţie de nivelul de implicare a fiecărui angajat, poate ajusta valoarea sporului UE stabilită.

16. Conducătorul direct/conducătorul ierarhic superior şi personalul evaluat pot anexa la fişa de evaluare documente/materiale relevante procesului şi rezultatelor evaluării.

17. Mărimea maximă a sporului UE nu poate depăşi 30% din salariul de bază stabilit, conform prevederilor Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, pentru luna evaluată. În cazul în care pe parcursul perioadei de raportare salariatul a deţinut diferite funcţii şi/sau i s-a modificat treapta de salarizare, sporul UE se calculează proporţional timpului efectiv lucrat în fiecare funcţie şi/sau treaptă de salarizare.

[Pct.17 modificat prin Hot.Guv. nr.29 din 29.01.2025, în vigoare 30.01.2025]

18. Pentru fiecare persoană desemnată, valoarea sporului UE va fi stabilită în conformitate cu punctajul obţinut în procesul de evaluare trimestrială, după cum urmează:

1) punctajul mediu între 3,5 şi 4,0 – de la 15% până la 30% din salariul de bază;

2) punctajul mediu între 2,0 şi 3,49 – de la 10% până la 14% din salariul de bază.

Personalul desemnat care la evaluare a obţinut un punctaj mediu mai mic de 2,0 nu beneficiază de spor UE.

[Pct.18 modificat prin Hot.Guv. nr.29 din 29.01.2025, în vigoare 30.01.2025, se pune în aplicare începând cu perioada de evaluare a sarcinilor realizate în trimestrul I al anului 2025]

19. Conducătorul autorităţii administrative emite un act administrativ intern privind sporul UE acordat trimestrial personalului din cadrul autorităţii publice evaluat (conform anexei nr.3).

20. Sporul UE se acordă lunar, conform punctajului acumulat, concomitent cu salariul şi se aplică pe parcursul trimestrului curent pentru rezultatele activităţii desfăşurate în trimestrul precedent.

21. Sporul UE nu se acordă personalului care beneficiază de sporul pentru participare în proiecte de dezvoltare finanţate din surse externe şi nici salariaţilor care în cursul lunii de raportare au dat dovadă de neglijenţă, tergiversare şi/sau îndeplinirea nesatisfăcătoare a atribuţiilor funcţiei deţinute ori care au fost sancţionaţi disciplinar, pentru perioada validităţii sancţiunii disciplinare.

22. Mărimea sporului UE acordat conducătorilor autorităţilor eligibile stabilite prin dispoziţie a Guvernului, în baza deciziei Comisiei Guvernamentale pentru Integrare Europeană, se stabileşte de către organul ierarhic superior.

[Pct.22 în redacţia Hot.Guv. nr.57 din 24.01.2024, în vigoare 25.01.2024]

23. În cazul transferului salariatului la o altă autoritate administrativă, conform art.86 alin.(1) lit.u) din Codul muncii al Republicii Moldova nr.154/2003, sporul UE se calculează în funcţie de timpul efectiv lucrat în perioada de raportare în cadrul autorităţii administrative din care se transferă.

24. În cazul încetării raportului de serviciu în baza altor temeiuri, prevăzute de Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, Legea nr.199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, Legea nr.80/2010 cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, Legea nr.288/2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi Codul muncii al Republicii Moldova nr.154/2003, salariaţilor respectivi li se achită sporul UE în valoare integrală proporţional cu timpul efectiv lucrat în perioada de raportare în cadrul autorităţii administrative.

[Anexa nr.11 introdusă prin Hot.Guv. nr.626 din 30.08.2023, în vigoare 31.08.2023]