Decizie nr.107 din 08.06.2026 de inadmisibilitate a sesizării nr.86g/2026 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 80/1 din Codul penal şi a textului "alineatul (8) se abrogă" din articolul III pct.12 din Legea nr.83 din 14 aprilie 2023 pentru modificarea unor acte normative (aplicarea pedepsei în cazul judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală a cauzelor)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.86g/2026 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolului 80¹ din Codul penal şi a textului

"alineatul (8) se abrogă" din articolul III pct.12 din Legea nr.83 din

14 aprilie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(aplicarea pedepsei în cazul judecării pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală a cauzelor)

nr. 107  din  08.06.2026

 (în vigoare 08.06.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 298-300 art. 123 din 07.07.2026

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA, judecători,

cu participarea dnei Iulia Vartic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 16 aprilie 2026,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 8 iunie 2026, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului I pct.5 şi a textului "alineatul (8) se abrogă" din articolul III pct.12 din Legea nr.83 din 14 aprilie 2023 pentru modificarea unor acte normative, ridicată de dl avocat Radu Cezar Creţu, în interesele dlui Mihail Colibaba, în dosarul nr.1-164/2024, pendinte la Judecătoria Căuşeni, sediul Anenii Noi.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Vitalie Muntean de la Judecătoria Căuşeni, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin sentinţa Judecătoriei Anenii Noi, sediul central, din 5 iulie 2024, dl Mihail Colibaba a fost judecat pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală şi a fost condamnat la 2 ani de închisoare pentru escrocherie, potrivit articolului 190 alin.(2) lit.c) din Codul penal, pedeapsă a cărei executare a fost suspendată pentru o perioadă de probaţiune de 3 ani. Totodată, dl Mihail Colibaba a fost privat de dreptul de a desfăşura activitatea de întreprinzător pe un termen de 2 ani.

4. Printr-o Decizie din 19 septembrie 2024, Curtea de Apel Chişinău a admis recursul formulat de dl Mihail Colibaba şi a casat în totalitate sentinţa Judecătoriei Anenii Noi, trimiţând cauza la rejudecare în aceeaşi instanţă.

5. La 29 decembrie 2025, Judecătoria Căuşeni, sediul Anenii Noi, a admis printr-o încheiere cererea dlui Mihail Colibaba privind examinarea cauzei pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală.

6. La 16 aprilie 2026, dl avocat Radu Cezar Creţu a ridicat, în interesele dlui Mihail Colibaba, excepţia de neconstituţionalitate a articolului I pct.5 şi a textului "alineatul (8) se abrogă" din articolul III pct.12 din Legea nr.83 din 14 aprilie 2023.

7. Printr-o încheiere din aceeaşi zi, Judecătoria Căuşeni a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nicio pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

9. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 364¹

Judecata pe baza probelor administrate

în faza de urmărire penală

"[…]

(8) Inculpatul care a recunoscut săvârşirea faptelor indicate în rechizitoriu şi a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunităţii şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă. Dacă pedeapsa prevăzută de lege este detenţiunea pe viaţă, se aplică pedeapsa închisorii de 30 de ani..

[…]."

[Abrogat prin Legea nr.83 din 14 aprilie 2023, în vigoare din 2 august 2023]

10. Prevederile relevante ale Legii nr.83 din 14 aprilie 2023 pentru modificarea unor acte normative, în vigoare din 2 august 2023, sunt următoarele:

"Art.I. – Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.72–74, art.195), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

[…]

5. Codul se completează cu articolul 80¹ cu următorul cuprins:

"Articolul 80¹. Aplicarea pedepsei în cazul judecăţii pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală

(1) În cazul în care inculpatul a recunoscut săvârşirea faptelor indicate în rechizitoriu şi a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, acesta beneficiază de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute în Partea specială a prezentului cod în cazul pedepsei cu amendă, cu muncă neremunerată în folosul comunităţii sau cu închisoare.

(2) În cazul în care inculpatul a recunoscut săvârşirea faptelor indicate în rechizitoriu pentru infracţiunile prevăzute la art.181¹–182, 239–240, 242¹, 242², 256, 324–335¹, 370 şi a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, acesta beneficiază de reducerea cu o pătrime doar a limitei maxime de pedeapsă prevăzute în Partea specială a prezentului cod în cazul pedepsei cu amendă, cu muncă neremunerată în folosul comunităţii sau cu închisoare."

Art.III. – Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122/2003 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.248–251, art.699), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

[…]

12. Articolul 364¹:

[…]

alineatul (8) se abrogă;

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. Autorul sesizării susţine că abrogarea alin.(8) din articolul 364¹ din Codul de procedură penală a condus la diminuarea garanţiilor de care beneficia persoana care a optat pentru judecarea cauzei sale pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală. Astfel, prin această modificare, persoana poate beneficia de reducerea limitelor pedepsei cu o pătrime, în detrimentul reducerii cu o treime a limitelor pedepselor, care exista până la abrogare.

12. În opinia sa, aceste modificări legislative au creat incertitudine în situaţiile în care persoana a optat pentru judecarea cauzei sale în procedură simplificată până la intrarea în vigoare lor în vigoare, i.e. 2 august 2023, însă hotărârea în privinţa acesteia este pronunţată după această dată. În acest sens, autorul consideră că este necesar un mecanism care să le garanteze persoanelor aflate în această situaţie beneficiul reducerii pedepsei potrivit legii în vigoare la momentul depunerii cererii de judecare a cauzei pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală.

13. În fine, autorul excepţiei susţine că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3), 20, 21, 22 şi 23 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.83 din 14 aprilie 2023 pentru modificarea unor acte normative, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei părţi în proces. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

17. Curtea observă că autorul sesizării a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului I pct.5 şi a textului "alineatul (8) se abrogă" din articolul III pct.12 din Legea nr.83 din 14 aprilie 2023, care a intrat în vigoare la 2 august 2023. Aceste prevederi vizează completarea Codului penal cu articolul 80¹, care reglementează aplicarea pedepsei în cazul judecăţii pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală şi modificarea articolului 364¹ din Codul de procedură penală.

18. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că, potrivit normelor de tehnică legislativă, dispoziţiile de modificare şi de completare a unui act legislativ se includ, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta (a se vedea HCC nr.9 din 11 aprilie 2023, § 28).

19. Aşadar, pentru că intervenţiile ulterioare de modificare şi de completare a acestora trebuie raportate la actul de bază, Curtea reţine spre examinare articolul 80¹ din Codul penal, care a fost introdus prin Legea nr.83 din 14 aprilie 2023.

20. Curtea observă că textul "alineatul (8) se abrogă" din articolul III pct.12 din Legea nr.83 din 14 aprilie 2023 a făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate, însă din perspectiva argumentelor care criticau eliminarea posibilităţii judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală a cauzelor privind infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa cu detenţia pe viaţă (a se vedea DCC nr.161 din 27 noiembrie 2023). Aşadar, Curtea conchide că, în acest capăt de sesizare, exigenţa lipsei unei hotărâri anterioare este îndeplinită (a se vedea DCC nr.88 din 17 iulie 2025, § 17).

21. Articolul 80¹ din Codul penal nu a făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

22. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză penală care se află la rejudecare în primă instanţă, în care inculpatul, acuzat de comiterea unei escrocherii, a solicitat judecarea pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Autorul excepţiei critică prevederile contestate şi pretinde aplicarea în cazul său a mecanismului anterior, care permitea reducerea cu o treime a limitelor pedepsei închisorii în cazul judecării cauzei pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală. Aşadar, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi relevante în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

23. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental invocat de autor. Deşi autorul afirmă incidenţa mai multor articole din Constituţie, acesta critică neconstituţionalitatea normelor contestate din perspectiva neclarităţii şi imprevizibilităţii aplicării acestora. Aceste critici de neconstituţionalitate se raportează la articolele 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 22 (neretroactivitatea legii) în coroborare cu articolul 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle) din Constituţie. Astfel, pentru că excepţia de neconstituţionalitate trebuie să conţină argumentarea caracterului contradictoriu al prevederii contestate cu norma constituţională, Curtea va examina dacă problema de drept ridicată de autorul sesizării face incidente articolele 1 alin.(3), 22 şi 23 din Constituţie (a se vedea DCC nr.116 din 26 septembrie 2023, § 15).

24. Cu privire la articolul 22 din Constituţie, Curtea reţine că acesta garantează, în concordanţă cu prevederile articolului 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei penale (nullum crimen, nulla poena sine lege). Articolul 22 garantează împreună cu articolele 1 alin.(3) şi 23 alin.(2) din Constituţie standardul calităţii legii penale substanţiale (a se vedea DCC nr.13 din 14 martie 2024, § 18).

25. În acest context, Curtea menţionează că principiul nulla poena sine lege, nullum crimen sine lege, stabilit la articolul 7 din Convenţie, impune în primul rând ca legislaţia să definească în mod clar încălcările şi sancţiunile aplicabile în cazul săvârşirii acţiunii sau a omisiunii interzise. Condiţia este îndeplinită atunci când justiţiabilul poate stabili, pornind de la textul dispoziţiei pertinente şi, dacă este cazul, cu ajutorul interpretării acestui text de către instanţe, care sunt acţiunile şi omisiunile care angajează răspunderea sa (a se vedea Coëme şi alţii v. Belgia, 22 iunie 2000, § 145; Vasiliauskas v. Lituania, 20 octombrie 2015, § 154).

26. Astfel, Curtea reţine că judecata pe baza probelor administrate la faza urmăririi penale reprezintă o procedură simplificată de examinare a cauzelor penale, care îi oferă inculpatului beneficiul unei pedepse reduse. Până la modificările introduse de Legea nr.83 din 14 aprilie 2023, care a intrat în vigoare la 2 august 2023, alin.(8) din articolul 364¹ din Codul de procedură penală stabilea posibilitatea reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare în cazul judecării cauzei pe baza acestei proceduri. Totuşi, prin Legea nr.83 din 14 aprilie 2023, Parlamentul a abrogat alin.(8) din articolul 364¹ din Codul de procedură penală, completând Codul penal cu articolul 80¹, care reglementează aplicarea pedepsei în cazul judecăţii pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Totodată, Parlamentul a stabilit posibilitatea reducerii cu o pătrime a limitelor pedepsei cu amendă, cu muncă neremunerată în folosul comunităţii sau cu închisoare.

27. Prin urmare, Curtea consideră că legislaţia prevede în mod clar limitele sancţiunii aplicabile în cazul în care inculpatul a recunoscut săvârşirea faptelor indicate în rechizitoriu şi a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, sesizarea fiind inadmisibilă în acest capăt al său.

28. De asemenea, Curtea notează că, potrivit articolului 72 alin.(3) lit.n) din Constituţie, Parlamentul are competenţa exclusivă de a reglementa prin lege organică infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora. În virtutea acestei prevederi constituţionale, legislatorul este liber să aprecieze, pe lângă pericolul social în funcţie de care urmează să stabilească natura juridică a faptei incriminate, şi condiţiile răspunderii juridice pentru această faptă (a se vedea DCC nr.30 din 22 martie 2022, § 40). Astfel, Curtea reţine că modificarea legislaţiei în discuţie reprezintă o chestiune de politică penală a statului, iar din perspectiva criticilor de neconstituţionalitate care susţin o pretinsă diminuare a proporţiei cu care se reducea pedeapsa închisorii în cazul judecării cauzei în procedura simplificată, Parlamentul nu şi-a depăşit marja sa discreţionară în această privinţă.

29. Totodată, din perspectiva criticilor autorului care susţin necesitatea unui mecanism care să garanteze aplicarea reducerii pedepsei pe baza legii în vigoare la momentul depunerii cererii privind judecarea pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, Curtea constată o problemă de aplicare a legii în timp, care nu ţine de competenţa sa. Îi revine instanţei de judecată să stabilească legea aplicabilă într-un caz concret.

30. Pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2), (3) lit.d) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 80¹ din Codul penal şi a textului "alineatul (8) se abrogă" din articolul III pct.12 din Legea nr.83 din 14 aprilie 2023 pentru modificarea unor acte normative, ridicată de dl avocat Radu Cezar Creţu, în interesele dlui Mihail Colibaba, în dosarul nr.1-164/2024, pendinte la Judecătoria Căuşeni, sediul Anenii Noi.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

OPINIE CONCORDANTĂ,

formulată în temeiul articolului 36 alineatul (5)

din Legea cu privire la Curtea Constituţională

Autorul sesizării nr.86g/2026 îi solicită Curţii, în principal, să determine momentul aplicării modificărilor operate prin articolul I pct.5 şi textul "alineatul (8) se abrogă" din articolul III pct.12 din Legea nr.83 din 14 aprilie 2023 la judecarea cauzelor în care, anterior datei intrării în vigoare a Legii (2 august 2023), au fost depuse cereri de judecare pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală.

În Legea nr.83 din 14 aprilie 2023 legislatorul a prevăzut norme tranzitorii, de natură să înlăture eventualele incertitudini de aplicare a acesteia, stabilind că cauzele examinate "[…] pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, se află la etapa de până la începerea cercetării judecătoreşti se vor examina conform procedurii prevăzute de prezenta lege" (a se vedea articolul IV alin.(2) din Lege). Având în vedere regula din dispoziţiile tranzitorii menţionate, în Decizia nr.161 din 27 noiembrie 2023, Curtea a reţinut că textul "alineatul (8) se abrogă" din articolul III pct.12 din Legea nr.83 din 14 aprilie 2023 nu întrunea exigenţa aplicabilităţii, pentru că excepţia a fost ridicată anterior etapei începerii cercetării judecătoreşti (a se vedea, mutatis mutandis, §§ 23-24 din Decizie).