Decizie nr.109 din 11.06.2026 de inadmisibilitate a sesizării nr.259g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 2, 5 şi 12 din Codul de procedură civilă (dreptul la repararea prejudiciului provocat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.259g/2025 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolelor 2,5 şi 12 din Codul de procedură civilă

(dreptul la repararea prejudiciului provocat prin acţiunile ilicite

ale organelor de urmărire penală)

nr. 109  din  11.06.2026

 (în vigoare 11.06.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 301-304 art. 125 din 10.07.2026

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA, judecători,

cu participarea dnei Valeria Bejenari, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 16 decembrie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 11 iunie 2026, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 2, 5 şi 12 din Codul de procedură civilă, ridicată de dna Ala Gherman şi de dl Pavel Gherman, în dosarul nr.2-5828/2024, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecătoare Maria Muruianu, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 25 aprilie 2024, dl Ion Gherman, dl Pavel Gherman, dna Ala Gherman şi SRL "Gordincom" au chemat în judecată Ministerul Justiţiei, având ca intervenient accesoriu Procuratura Generală, pentru repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii, precum şi pentru compensarea cheltuielilor de judecată.

4. La 4 noiembrie 2024, reclamanţii şi-au concretizat acţiunea şi au solicitat inclusiv aplicarea directă a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, mai exact a articolului 3 din Protocolul nr.7 şi a articolului 1 din Protocolul nr.1, în coroborare cu articolele 6 şi 13 din Convenţie.

5. În procesul de examinare a cauzei civile, dna Ala Gherman şi dl Pavel Gherman au ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 2, 5 şi 12 din Codul de procedură civilă.

6. Printr-o încheiere din 2 decembrie 2025, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 7

Constituţia, Lege Supremă

"Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nicio lege şi niciun alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

[…]."

Articolul 53

Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică

"(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.

(2) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvârşite în procesele penale de către organele de anchetă şi instanţele judecătoreşti."

8. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, sunt următoarele:

Articolul 2

Legislaţia procedurală civilă

"(1) Procedura de judecare a cauzelor civile în instanţele judecătoreşti de drept comun este stabilită de Constituţia Republicii Moldova, de hotărârile şi deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului, de hotărârile Curţii Constituţionale, de prezentul cod şi de alte legi organice. Normele de drept procedural civil din alte legi trebuie să corespundă dispoziţiilor fundamentale ale Constituţiei Republicii Moldova şi prezentului cod.

(2) În caz de coliziune între normele prezentului cod şi prevederile Constituţiei Republicii Moldova, se aplică prevederile Constituţiei, iar în caz de discordanţă între normele prezentului cod şi cele ale unei alte legi organice, se aplică reglementările legii adoptate ulterior.

(3) Dacă prin tratatul internaţional la care Republica Moldova este parte sunt stabilite alte norme decât cele prevăzute de legislaţia procedurală civilă a Republicii Moldova, se aplică normele tratatului internaţional dacă din acesta nu rezultă că pentru aplicarea lor este necesară adoptarea unei legi naţionale.

(4) Legislaţia procedurală civilă stabileşte modalitatea de judecare a cauzelor în acţiuni civile ce rezultă din raporturi juridice civile, familiale, de muncă, locative, funciare, ecologice şi din alte raporturi juridice, a cauzelor cu procedură specială şi cu procedură în ordonanţă (simplificată), precum şi a celor care apar în legătură cu executarea actelor instanţei judecătoreşti şi actelor altor autorităţi."

Articolul 5

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană interesată este în drept să se adreseze în instanţa judecătorească, în modul stabilit de lege, pentru a-şi apăra drepturile încălcate sau contestate, libertăţile şi interesele legitime.

(2) Nici unei persoane nu i se va refuza apărarea judiciară din motiv de inexistenţă a legislaţiei, de imperfecţiune, coliziune sau obscuritate a legislaţiei în vigoare.

(3) Renunţarea uneia dintre părţi la dreptul de a se adresa în judecată prin încheierea în prealabil a unei convenţii nu are efect juridic, cu excepţia cazurilor de încheiere, în condiţiile legii, a unei convenţii arbitrale."

Articolul 12

Soluţionarea cauzelor civile în temeiul legislaţiei Republicii Moldova

"(1) Instanţa judecătorească soluţionează cauzele civile în temeiul Constituţiei Republicii Moldova, al tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, al hotărârilor şi deciziilor Curţii Europene a Drepturilor Omului, al hotărârilor Curţii Constituţionale, al legilor organice şi ordinare, al hotărârilor Parlamentului, al decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, al hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, al actelor normative ale ministerelor, ale altor autorităţi administrative centrale şi ale autorităţilor administraţiei publice locale. În cazurile prevăzute de lege, instanţa aplică uzanţele dacă acestea nu contravin ordinii publice şi bunelor moravuri.

(2) Dacă, la judecarea cauzei civile, se constată că o lege sau un alt act normativ nu corespunde unei legi sau unui alt act normativ cu o putere juridică superioară, instanţa aplică normele legii sau ale altui act normativ care are putere juridică superioară.

(3) În cazul inexistenţei normei de drept care să reglementeze raportul litigios, instanţa judecătorească aplică norma de drept care reglementează raporturi similare (analogia legii), iar în lipsa unei astfel de norme, se conduce de principiile de drept şi de sensul legislaţiei în vigoare (analogia dreptului). Nu se admite aplicarea prin analogie a normei de drept care derogă de la dispoziţiile generale, restrânge drepturi sau stabileşte sancţiuni suplimentare.

(4) Dacă în tratatul internaţional la care Republica Moldova este parte sunt stabilite alte reglementări decât cele prevăzute de legislaţia internă, instanţa, la judecarea cauzei, aplică reglementările tratatului internaţional."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorii excepţiei menţionează că normele contestate nu respectă exigenţele articolelor 16, 20 şi 26 din Constituţie, deoarece aplicarea lor de către instanţa de judecată situează reclamanţii într-o poziţie de inferioritate în raport cu statul, fapt care încalcă egalitatea armelor şi dreptul la un proces echitabil. Mai mult, autorii susţin că prevederile criticate limitează posibilitatea instanţei de judecată de a aplica în mod direct Constituţia şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului la soluţionarea cauzei civile pendinte, fapt care afectează accesul liber la justiţie.

10. Totodată, autorii afirmă că interpretarea restrictivă a prevederilor contestate limitează posibilitatea reclamanţilor de a obţine repararea integrală a prejudiciului cauzat şi compensarea cheltuielilor de judecată, fapt care aduce atingere dreptului de proprietate garantat de articolele 46 şi 127 din Constituţie.

11. De asemenea, autorii susţin că interpretarea rigidă a dispoziţiilor contestate şi raportarea exclusivă la prevederile Legii nr.1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti ar afecta dreptul reclamanţilor de a obţine o reparaţie efectivă pentru erorile comise de procuratură în procesul penal.

12. În acest sens, autorii menţionează că prevederile criticate aduc atingere principiilor securităţii juridice şi previzibilităţii aplicării legii procedurale civile.

13. În opinia autorilor sesizării, normele contestate contravin articolelor 1, 4, 7, 8, 16, 20, 23, 26, 46, 53, 54, 127 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură civilă, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de dna Ala Gherman şi dl Pavel Gherman, părţi în dosarul nr.2-5828/2024, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru. Astfel, Curtea constată că excepţia este formulată de către subiectul abilitat cu acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

17. Obiectele excepţiei de neconstituţionalitate sunt articolele 2, 5 şi 12 din Codul de procedură civilă. Curtea notează că prevederile contestate nu au constituit anterior obiecte ale controlului de constituţionalitate din perspectiva criticilor avansate de autori.

18. O condiţie de admisibilitate a sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate este şi faptul că prevederile contestate trebuie să fie aplicabile la soluţionarea cauzei.

19. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză civilă privind repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală şi ale procuraturii. Prin urmare, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate la soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

20. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este aplicabilitatea unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorilor sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental.

21. Autorii excepţiei susţin că normele contestate contravin articolelor 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 4 (drepturile şi libertăţile omului), 7 (supremaţia Constituţiei), 8 (respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale), 16 (egalitatea), 20 (accesul liber la justiţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 26 (dreptul la apărare), 46 (dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia), 53 (dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică), 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) şi 127 (proprietatea) din Constituţie.

22. Cu privire la pretinsa încălcare a articolelor 1 alin.(3), 4, 7 şi 8 din Constituţie, Curtea a subliniat în jurisprudenţa sa că aceste articole au un caracter general, constituie un imperativ care stau la baza oricăror reglementări, nu pot reprezenta un reper individual şi separat şi pot fi invocate, de regulă, dacă se constată aplicabilitatea acestora împreună cu alte dispoziţii din Constituţie (a se vedea DCC nr.17 din 21 martie 2024).

23. În jurisprudenţa sa, Curtea a notat că articolele 16, 23 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie, Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (HCC nr.7 din 10 iunie 2025, § 68).

24. Curtea observă că, deşi autorii excepţiei susţin incidenţa articolului 26 din Constituţie, aceştia nu argumentează caracterul contradictoriu al dispoziţiilor contestate cu norma constituţională invocată. Simpla trimitere la Constituţie nu poate fi considerată o critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea fondului sesizărilor formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituţională s-ar substitui autorilor lor în invocarea argumentelor de neconstituţionalitate şi ar efectua un control din oficiu. Sesizarea trebuie să fie motivată, să cuprindă obiectul şi împrejurările pe care subiectul îşi bazează cerinţele, să prezinte normele legale şi argumentele care justifică faptul că prevederea contestată contravine Constituţiei, precum şi legătura cauzală directă între norma contestată şi argumentele invocate (a se vedea DCC nr.51 din 2 mai 2023, § 15; DCC nr.137 din 24 octombrie 2024, § 22).

25. Ca să justifice incidenţa articolului 20 din Constituţie, autorii excepţiei menţionează că normele contestate limitează posibilitatea instanţei de judecată de a aplica în mod direct Constituţia şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului la soluţionarea cauzei civile pendinte.

26. Curtea notează că articolul 20 din Constituţie, care reglementează dreptul de acces liber la justiţie, este corespondentul articolului 6 § 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Dreptul de acces liber la justiţie trebuie să fie unul practic şi efectiv, nu teoretic şi iluzoriu. Efectivitatea dreptului în discuţie reclamă ca persoanele să beneficieze de o posibilitate clară şi concretă de a contesta un act care constituie o ingerinţă în exercitarea drepturilor lor (HCC nr.8 din 5 aprilie 2019, § 41; HCC nr.20 din 26 septembrie 2024, § 67).

27. Curtea constată că normele criticate nu conţin prevederi care ar limita accesul liber la justiţie, ci reglementează izvoarele şi ierarhia legislaţiei procedurale civile (articolul 2 din Cod), garanţia protecţiei judiciare (articolul 5 din Cod), precum şi mecanismul de soluţionare a cauzelor civile prin aplicarea: (i) izvoarelor de drept naţionale şi internaţionale; (ii) a actului normativ cu o putere juridică superioară; (iii) a analogiei legii sau a analogiei dreptului; (iv) a reglementărilor tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, în cazul în care acestea stabilesc alte reglementări decât cele prevăzute de legislaţia internă (articolul 12 din Cod). Prin urmare, articolul 20 din Constituţie nu este incident.

28. Referitor la incidenţa articolelor 46, 53 şi 127 din Constituţie, autorii sesizării consideră că o eventuală interpretare restrictivă a prevederilor contestate ar limita posibilitatea reclamanţilor de a obţine repararea integrală a prejudiciului cauzat şi compensarea cheltuielilor de judecată.

29. Curtea observă că autorii excepţiei nu au formulat o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci abordează un posibil mod de interpretare a normelor contestate de către instanţa competentă. Astfel, Curtea reiterează că aspectele care ţin de interpretarea şi de aplicarea legii nu intră în competenţa Curţii Constituţionale, ci în competenţa instanţelor de judecată, care sunt chemate să înlăture îndoielile cu privire la sensul şi sfera de aplicare a normelor juridice (a se vedea DCC nr.89 din 25 iulie 2023, § 25; DCC nr.32 din 18 aprilie 2024, § 24). De altfel, şi Curtea Europeană a subliniat că rolul instanţelor naţionale este tocmai cel de a clarifica, prin jurisprudenţă, eventualele ambiguităţi ale legii şi de a stabili o interpretare coerentă a normelor (Rohlena v. Cehia [MC], 27 ianuarie 2015, §§ 50-51).

30. Din acest motiv, Curtea este scutită să mai examineze incidenţa articolelor 46, 53 şi 127 din Constituţie în raport cu criticile formulate, acest capăt de sesizare urmând a fi respins ca inadmisibil (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.128 din 29 octombrie 2020, § 28).

31. Pentru că nu s-a demonstrat incidenţa unui drept fundamental prevăzut de Constituţie, Curtea notează că nici articolele 16, 23 şi 54 din Constituţie nu se fac incidente.

32. Pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2), (3) lit.d) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 2, 5 şi 12 din Codul de procedură civilă, ridicată de dna Ala Gherman şi de dl Pavel Gherman, în dosarul nr.2-5828/2024, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.