Decizie nr.11 din 30.01.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.180g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 20 alin.(4) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie (aplicarea efectelor nepromovării evaluării în privinţa candidaţilor din rândul procurorilor)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.180g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate

a articolului 20 alin.(4) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea

externă a  judecătorilor şi a candidaţilor la  funcţia de

judecător  al  Curţii  Supreme  de  Justiţie

(aplicarea efectelor nepromovării evaluării în

privinţa candidaţilor din rândul procurorilor)

nr. 11  din  30.01.2025

 (în vigoare 30.01.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.104-107 art. 24 din 04.03.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Cristian Rotaru, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 9 septembrie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 30 ianuarie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 20 alin.(4) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, ridicată de dl avocat Victor Panţîru, în interesele dlui Ion Teţcu, în dosarul nr.3-19/2024, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de către dnele judecătoare Stela Procopciuc, Stella Bleşceaga şi Diana Stănilă de la Curtea Supremă de Justiţie, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin Hotărârea nr.121/6 din 10 aprilie 2023¹, Consiliul Superior al Magistraturii a anunţat un concurs pentru suplinirea funcţiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiţie. Prin Hotărârile nr.166/9 din 11 mai 2023 şi nr.250/13 din 22 iunie 2023, Consiliul a prelungit termenul acestui concurs.

________________________________ 

¹ https://www.csm.md/files/Hotaririle/2023/06/121-6.pdf 

4. Domnul procuror Ion Teţcu a depus cerere de participare la concursul menţionat supra.

5. La 23 august 2023, Consiliul Superior al Magistraturii a expediat Comisiei de evaluare lista candidaţilor care au depus cereri de participare la concursul pentru suplinirea funcţiilor de judecător la Curtea Supremă de Justiţie, în care a fost inclus şi dl procuror Ion Teţcu.

6. La 14 mai 2024, Comisia de evaluare a aprobat Raportul de evaluare² a dlui Ion Teţcu, candidat la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie. Acest raport a fost trimis Consiliului Superior al Magistraturii.

________________________________ 

² https://cdn.prod.website-files.com/65dc9c889b671cd4987c7b51/668e9bc3b7c202d8fff1f929_Tetcu_report_ROM.signed.pdf 

7. Prin Hotărârea nr.409/26 din 9 iulie 2024³, Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat Raportul privind еvаluаrеа dlui lon Teţcu şi a constatat nepromovarea evaluării de către acesta.

________________________________ 

³ https://cdn.prod.website-files.com/65dc9c889b671cd4987c7b51/668fc37c0dc11fc44337013f_TETCU%20ION-Raport%20de%20evaluare.pdf  

8. Nefiind de acord cu hotărârea menţionată, dl Ion Teţcu a contestat-o în faţa Curţii Supreme de Justiţie.

9. În cadrul procedurii de examinare a contestaţiei, dl avocat Victor Panţîru a ridicat, în interesele dlui Ion Teţcu, excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 17 alin.(2) şi 20 alin.(3) şi (4) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, precum şi a articolului 18 alin.(3) din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative.

10. Printr-o încheiere din 5 septembrie 2024, Curtea Supremă de Justiţie a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a articolului 20 alin.(4) din Legea nr.65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie. Totodată, Curtea Supremă de Justiţie a respins cererea în partea referitoare la articolele 17 alin.(2) şi 20 alin.(3) din Legea nr.65 din 30 martie 2023, precum şi la articolul 18 alin.(3) din Legea nr.252 din 17 august 2023, reţinând inaplicabilitatea acestor articole în cauza judecată. Curtea Supremă de Justiţie a trimis sesizarea la Curtea Constituţională.

B. Legislaţia pertinentă

11. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 6

Separaţia şi colaborarea puterilor

"În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 125¹

Consiliul Superior al Procurorilor

"(1) Consiliul Superior al Procurorilor este garantul independenţei şi imparţialităţii procurorilor.

(2) Consiliul Superior al Procurorilor este constituit, în condiţiile legii, din procurori aleşi din cadrul procuraturilor de toate nivelurile şi din reprezentanţi ai altor autorităţi, instituţii publice sau ai societăţii civile. Procurorii în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor constituie o parte importantă.

(3) Consiliul Superior al Procurorilor asigură numirea, transferarea, promovarea în funcţie şi aplicarea măsurilor disciplinare faţă de procurori.

(4) Modul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Procurorilor se stabileşte prin lege."

12. Prevederile relevante ale Legii nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie sunt următoarele:

Articolul 20

Evaluarea candidaţilor pentru funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie

"[..]

(4) Candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie din rândul judecătorilor şi procurorilor li se aplică, în mod corespunzător, efectele nepromovării prevăzute la art.17 alin.(4) şi (5).

[..]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

13. Autorul sesizării pretinde că norma contestată, în cazul în care atrage efectele nepromovării evaluării prevăzute la articolele 17 alin.(4) şi (5) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 asupra candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie din rândul procurorilor, este contrară articolului 125¹ din Constituţie, deoarece norma constituţională în discuţie stabileşte competenţa exclusivă a Consiliului Superior al Procurorilor de a decide asupra carierei procurorilor.

14. Potrivit autorului sesizării, norma contestată obligă Consiliul Superior al Procurorilor să ia act de decizia Consiliului Superior al Magistraturii şi să emită o hotărâre de eliberare din funcţia de procuror a candidatului. Norma contestată nu-i acordă Consiliului Superior al Procurorilor un drept de veto sau de dispunere a reevaluării candidatului procuror la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, din rândul procurorilor.

15. Potrivit autorului sesizării, cariera de procuror a candidatului este decisă de Consiliul Superior al Magistraturii, nu de Consiliul Superior al Procurorilor. Acest fapt ar încălca prevederile articolului 125¹ din Constituţie.

16. Autorul mai susţine că prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3), 6, 20 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

17. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

18. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

19. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepţia este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă articolul 20 alin.(4) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie. Prevederea contestată nu a mai fost obiect al controlului de constituţionalitate.

21. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză de contencios administrativ, iniţiată de dl Ion Teţcu împotriva deciziei de nepromovare a evaluării adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii. Prin urmare, Curtea admite că norma contestată ar putea fi aplicată la soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

22. O altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.193 din 21 decembrie 2023, § 16).

23. Autorul excepţiei susţine că norma contestată contravine articolelor 1 (statul Republica Moldova), 6 (separaţia şi colaborarea puterilor), 20 (accesul liber la justiţie), 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) şi 125¹ (Consiliul Superior al Procurorilor) din Constituţie.

24. Curtea notează că articolele 1 şi 6 din Constituţie au un caracter general, constituie imperative care stau la baza oricăror reglementări, nu pot reprezenta repere individuale şi separate şi pot fi invocate, de regulă, dacă se constată aplicabilitatea lor împreună cu alte dispoziţii din Constituţie (a se vedea DCC nr.90 din 25 iulie 2023, § 19; DCC nr.17 din 21 martie 2024, § 23; DCC nr.26 din 2 aprilie 2024, § 23).

25. Curtea reiterează că articolul 54 din Constituţie nu poate fi invocat de sine stătător. Pentru a fi incident, autorul trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei Curtea poate aplica prevederile acestor articole (a se vedea DCC nr.167 din 6 decembrie 2022, § 23).

26. Referitor la incidenţa articolului 20 din Constituţie, Curtea notează că autorul nu a argumentat caracterul contradictoriu al prevederii contestate cu norma constituţională invocată. Examinarea unei astfel de sesizări ar presupune ca Curtea Constituţională să se substituie autorului ei în prezentarea argumentelor de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (a se vedea DCC nr.16 din 14 martie 2024, § 15). Prin urmare, sesizarea trebuie să fie motivată, să cuprindă obiectul şi împrejurările pe care subiectul îşi bazează cerinţele, să expună normele legale şi argumentele care justifică faptul că prevederea contestată contravine Constituţiei, precum şi legătura cauzală directă între norma contestată şi argumentele invocate (a se vedea DCC nr.51 din 2 mai 2023, § 15).

27. Cu referire la aplicabilitatea articolului 125¹ din Constituţie, autorul excepţiei pretinde că, de facto, la emiterea deciziei privind eliberarea din funcţie a unui procuror care a candidat la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, dar nu a promovat evaluarea, Consiliul Superior al Procurorilor este obligat să respecte constatările Consiliului Superior al Magistraturii făcute în procesul de evaluare a integrităţii, iar această obligaţie îi afectează competenţa constituţională de a lua decizii privind cariera procurorilor.

28. Candidaţii la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie sunt evaluaţi conform Legii nr.65 din 30 martie 2023 (a se vedea art.20 alin.(1)). În cazul în care Consiliul Superior al Magistraturii adoptă o hotărâre de acceptare a raportului de evaluare şi constată nepromovarea evaluării de către candidat, în temeiul articolului 20 alin.(3) din Legea nr.65 din 30 martie 2023, această hotărâre împreună cu raportul Comisiei de evaluare privind nepromovarea evaluării de către candidat se transmit, în termen de 5 zile, Consiliului Superior al Procurorilor, Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova sau, după caz, instituţiei de învăţământ în care activează candidatul, pentru luarea deciziei în privinţa carierei acestuia. Din norma contestată rezultă că Consiliul Superior al Magistraturii doar constată nepromovarea evaluării de către candidat, iar această constatare are la bază nerespectarea regulilor de etică şi conduită profesională stabilită pentru domeniul în care eventualul candidat activează sau a activat, de exemplu, în această cauză, în domeniul procuraturii (a se vedea articolul 20 alin.(1) şi (2) din Lege).

29. De asemenea, Curtea are în vedere garanţiile aplicabile în cadrul procedurii de evaluare în faţa Comisiei de evaluare (a se vedea HCC nr.2 din 16 ianuarie 2025, § 146), a Consiliului Superior al Magistraturii (a se vedea articolul 17 din Legea nr.65/2023) şi eventuala procedură de contestare în faţa Curţii Supreme de Justiţie (a se vedea articolul 18 din Legea nr.65/2023).

30. Legislatorul nu a limitat competenţa Consiliului Superior al Procurorilor referitoare la cariera procurorilor care nu au promovat evaluarea integrităţii. Dimpotrivă, dispoziţiile articolului 20 alin.(3) din Legea nr.65/2023 prevăd obligaţia Consiliului Superior al Magistraturii de a transmite, "în termen de 5 zile, Consiliului Superior al Procurorilor […]" hotărârea privind acceptarea raportului de evaluare şi constatarea nepromovării evaluării de către procurorul care a candidat la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie "pentru luarea deciziei în privinţa carierei acestuia". Consiliul Superior al Procurorilor, în calitatea sa de garant al independenţei şi al imparţialităţii procurorilor, deţine competenţa de a adopta decizia în privinţa carierei unor astfel de procurori, prin aplicarea efectelor nepromovării evaluării, prevăzute la articolul 17 alin.(4) şi (5) din Legea nr.65 din 30 martie 2023. Mai mult, Curtea reţine că înscrierea la concursul pentru funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie reprezintă un pas asumat al procurorului care a candidat, deoarece el a cunoscut condiţiile procedurii de evaluare a integrităţii sale etice şi financiare, precum şi efectele prevăzute de lege în caz de nepromovare. Aşadar, autoritatea care decide cariera procurorilor pe baza prevederilor contestate este Consiliul Superior al Procurorilor. În consecinţă, Curtea nu poate reţine incidenţa articolului 125¹ din Constituţie.

31. Pe baza celor menţionate, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea nr.180g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 20 alin.(4) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, ridicată de dl avocat Victor Panţîru, în interesele dlui Ion Teţcu, în dosarul nr.3-19/2024, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.