Decizie nr.119 din 16.07.2026 de inadmisibilitate a sesizării nr.79g/2026 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 248 alin.(1) din Codul penal (obiectul infracţiunii de contrabandă cu mărfuri)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 79g/2026 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolului 248 alin.(1) din Codul penal

(obiectul infracţiunii de contrabandă cu mărfuri)

nr. 119  din  16.07.2026

 (în vigoare 16.07.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 359-362 art.137 din 06.08.2026

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Ion MALANCIUC,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dnei Iulia Vartic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 10 aprilie 2026,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 16 iulie 2026, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 248 alin.(1) din Codul penal, ridicată de dl avocat Veaceslav Dandeş, în interesele dnei Liudmila Ghenova, în dosarul nr.1-36/2026, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Liudmila Beşliu, de la Judecătoria Chişinău, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 1 august 2025, dna Liudmila Ghenova a intrat în Republica Moldova, în postul vamal Cahul PVFI, fără a declara sumele de bani în valută străină pe care le avea şi care depăşeau 10 000 euro. Aceste acţiuni au fost calificate de procurorul de caz ca o tentativă de comitere a infracţiunii prevăzute de articolul 248 alin.(1) din Codul penal.

4. La 24 decembrie 2025, dna Liudmila Ghenova a fost pusă sub acuzare pentru pretinsa tentativă de contrabandă cu mărfuri, prin nedeclararea numerarului la trecerea frontierei, incriminată de articolele 27 şi 248 alin.(1) din Codul penal. Cauza penală a fost transmisă în instanţa de judecată şi se examinează de Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

5. La 31 martie 2026, dl avocat Veaceslav Dandeş a ridicat, în interesele dnei Liudmila Ghenova, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 248 alin.(1) din Codul penal.

6. Printr-o încheiere din 1 aprilie 2026, Judecătoria Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nicio pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

8. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 248

Contrabanda

(1) Introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor, prin locuri stabilite pentru control vamal, prin tăinuire de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei, dacă valoarea mărfurilor este mai mare de 8000 de unităţi convenţionale,

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul excepţiei susţine că cuvântul "mărfurilor" din articolul 248 alin.(1) din Codul penal conţine noţiuni generice care sunt interpretate şi aplicate neclar de către autorităţii, contrar principiului legalităţii incriminării.

10. Prin raportare la alte legi, autorul consideră că noţiunea de marfă nu include valorile valutare şi că învinuirea din cauza în care a ridicat excepţia a admis o interpretare extensivă şi discreţionară a acestei noţiuni.

11. În concluzie, autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederea contestată nu este clară şi previzibilă, contrat articolelor 1 alin.(3), 22, 23 şi 54 din Constituţia Republicii Moldova.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul penal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către reprezentantul unei părţi în proces. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

15. Obiectul sesizării îl constituie articolul 248 alin.(1) din Codul penal. Articolul 248 din Codul penal a constituit anterior obiect de examinare la Curtea Constituţională, însă din perspectiva argumentelor care criticau claritatea textului "cu folosirea frauduloasă a documentelor" (a se vedea DCC nr.77 din 2 iulie 2020).

16. Totuşi, Curtea observă că prezenta sesizare critică neclaritatea cuvântului "mărfurilor" din articolul 248 alin.(1) din Codul penal. Prin urmare, Curtea conchide că exigenţa lipsei unei hotărâri anterioare este îndeplinită (a se vedea DCC nr.88 din 17 iulie 2025, § 17).

17. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză penală privind comiterea unei tentative de contrabandă cu mărfuri, prin nedeclararea numerarului la trecerea frontierei. Aşadar, Curtea admite că prevederea contestată este aplicabilă în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

18. Curtea observă că autorul sesizării critică neclaritatea şi imprevizibilitatea noţiunii de marfă din articolul 248 alin.(1) din Codul penal. Aceste critici de neconstituţionalitate se raportează la articolele 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 22 (neretroactivitatea legii) în coroborare cu articolul 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle) din Constituţie.

19. Cu referire la articolul 22 din Constituţie, Curtea reţine că acesta garantează împreună cu articolele 1 alin.(3) şi 23 alin.(2) din Constituţie standardul calităţii legii penale substanţiale (a se vedea DCC nr.13 din 14 martie 2024, § 18). Curtea a reţinut că dispoziţiile articolului 22 din Constituţie garantează, împreună cu prevederile articolului 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei penale (nullum crimen, nulla poena sine lege) (a se vedea HCC nr.25 din 12 august 2021, § 39). Totuşi, aceste norme constituţionale nu-i impun legislatorului obligaţia definirii tuturor termenilor folosiţi în cuprinsul normelor de drept penal substanţial (a se vedea DCC nr.141 din 7 noiembrie 2024, § 34).

20. De altfel, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a reţinut în mod constant că, deşi certitudinea este dezirabilă, ea poate implica o rigiditate excesivă. Totuşi, legea trebuie să poată ţine pasul cu circumstanţele în schimbare (a se vedea Saakashvili v. Georgia, 23 mai 2024, § 142).

21. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a reţinut că, în pofida exactităţii sale, dreptul penal, exprimat printr-o lex certa, este o ramură de drept sensibilă din cauza excesului de text normativ necesar a fi supus interpretării (îndeosebi în cazul obiectului juridic, fie al laturii subiective a componenţei de infracţiune), inclusiv pe baza normelor de trimitere. Compatibilitatea cu articolul 7 din Convenţie a utilizării tehnicii "normei de trimitere" în dreptul penal a fost analizată în Avizul consultativ al Curţii Europene pentru Drepturile Omului din 29 mai 2020 pentru Curtea Constituţională a Armeniei cu privire la utilizarea tehnicii "trimiterii generale" sau a "legiferării prin trimitere" în definiţia unei infracţiuni şi standardele de comparaţie între legea penală în vigoare la momentul comiterii infracţiunii şi legea penală modificată (a se vedea DCC nr.13 din 14 martie 2024, § 20). Cu ocazia emiterii acestui aviz consultativ, Curtea Europeană a conchis că utilizarea tehnicii "trimiterii generale" sau a "legiferării prin trimitere" la incriminarea unor acţiuni sau inacţiuni nu este incompatibilă, în sine, cu exigenţele articolului 7 din Convenţie. Citite împreună, prevederea la care se face trimitere şi norma de trimitere trebuie să-i permită persoanei vizate să prevadă, dacă este necesar cu ajutorul asistenţei juridice corespunzătoare, conduita care îi poate angaja răspunderea penală (a se vedea Avizul consultativ al Curţii Europene din 29 mai 2020 pentru Curtea Constituţională a Armeniei, § 70 şi § 74).

22. Curtea notează că, pe baza competenţei sale exclusive de a reglementa prin lege organică infracţiunile, potrivit articolului 72 alin.(3) lit.n) din Constituţie, Parlamentul a incriminat la articolul 248 alin.(1) din Codul penal introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor, dacă valoarea mărfurilor este mai mare de 8000 de unităţi convenţionale (a se vedea DCC nr.30 din 22 martie 2022, § 40).

23. În contextul încălcării regulilor de introducere sau scoatere în/de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor şi altor valori patrimoniale, Curtea, în jurisprudenţa sa, a menţionat că pentru a determina sensul unor noţiuni precise, destinatarii legii trebuie să recurgă la normele Codului vamal care reglementează procedurile vamale de introducere şi scoatere a mărfurilor în/din teritoriul vamal (a se vedea DCC nr.105 din 5 august 2025, § 23), precum şi la alte norme juridice relevante.

24. În acest sens, Curtea observă că articolul 142 alin.(1) din Codul vamal stabileşte că mărfurile introduse pe teritoriu vamal sunt supuse, de la data introducerii, unei supravegheri vamale şi fac obiectul controalelor vamale. De asemenea, prevederea mai menţionează că aceste mărfuri şi "mărfurile care încalcă anumite drepturi de proprietate intelectuală şi sumele de bani în numerar" fac, dacă este cazul, obiectul prohibiţiilor sau al restricţiilor justificate, inclusiv al controlului vizând precursorii de droguri, precum şi al aplicării măsurilor de conservare şi administrare a patrimoniului piscicol şi a celor de politică comercială.

25. Totodată, Curtea observă că, potrivit articolului 333 alin.(3) lit.e) din Codul vamal, şi în cazul scoaterii mărfurilor de pe teritoriu vamal, banii în numerar fac parte din lista mărfurilor care urmează a fi supuse supravegherii vamale şi care pot face obiectul controalelor vamale.

26. În mod suplimentar, Curtea notează că articolul 373 din Codul vamal precizează că la efectuarea controlului vamal al valorilor valutare se aplică prevederile Legii nr.62 din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară. În acest context, Curtea observă că Parlamentul a definit valorile valutare în articolul 3 pct.7) din această Lege ca numerar în valută străină şi în monedă naţională, valori mobiliare materializate şi instrumente de plată exprimate în valută străină şi în monedă naţională.

27. Mai mult, Parlamentul a stabilit la articolul 33 din Legea privind reglementarea valutară obligaţia declarării valorilor valutare care se introduc în sau se scot din Republica Moldova. Astfel, potrivit alin.(1) lit.a) din acest articol, persoanele fizice rezidente şi nerezidente sunt obligate să declare în scris valorile valutare organelor vamale ale Republicii Moldova la introducerea în sau scoaterea din Republica Moldova a numerarului în monedă naţională, precum şi a numerarului şi cecurilor de călătorie în valută străină în valoare de 10000 euro (sau echivalentul acestora) sau mai mult de persoană/călătorie.

28. Prin urmare, Curtea constată că destinatarul legii are suficiente repere şi poate stabili care sunt acţiunile şi omisiunile care angajează răspunderea penală pentru comiterea infracţiunii de contrabandă cu mărfuri. Prin urmare, Curtea nu constată incidenţa articolelor 1 alin.(3), 22 şi 23 din Constituţie.

29. În aceste condiţii, Curtea observă că, sub aparenţa unor critici referitoare la neclaritatea normelor contestate, autorul sesizării pune în discuţie o chestiune de interpretare şi aplicare a legii şi îşi manifestă dezacordul în privinţa acuzaţiei penale înaintate în cauza în care a ridicat excepţia.

30. Prin urmare, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

31. Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2) şi (3) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a cuvântului "mărfurilor" din articolul 248 alin.(1) din Codul penal, ridicată de dl avocat Veaceslav Dandeş, în interesele dnei Liudmila Ghenova, în dosarul nr.1-36/2026, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.