Decizie nr.12 din 31.01.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.196g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 5 alin.(1) lit.b) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor (membrii Comisiei de evaluare propuşi de partenerii de dezvoltare)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de  inadmisibilitate  a sesizării nr.196g/2024  privind  excepţia de

neconstituţionalitate a articolului 5 alin. (1) lit.b) din Legea nr.26

din 10 martie 2022  privind unele  măsuri aferente selectării

candidaţilor la funcţia  de membru  în organele de

 autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor

(membrii Comisiei de evaluare propuşi

de partenerii de dezvoltare)

nr. 12  din  31.01.2025

 (în vigoare 31.01.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.126-129 art. 26 din 13.03.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Cristian Rotaru, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 4 octombrie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 31 ianuarie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 5 alin.(1) lit.b) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor, ridicată de dl avocat Iurie Mărgineanu, în interesele dnei Veronica Cupcea, în dosarul nr.3-23/2024, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de către un complet de judecători format din dl Ion Malanciuc şi dnele Oxana Parfeni şi Diana Stănilă, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Comisia independentă de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor a adoptat o decizie prin care a constatat nepromovarea evaluării externe de către dna Veronica Cupcea. Nefiind de acord cu hotărârea menţionată, dna Veronica Cupcea a contestat-o în faţa Curţii Supreme de Justiţie.

4. În cadrul procedurii de examinare a contestaţiei, dl avocat Iurie Mărgineanu a ridicat, în interesele dnei Veronica Cupcea, excepţia de neconstituţionalitate a textului "membri – la propunerea partenerilor de dezvoltare, aprobaţi cu votul a 3/5 din deputaţii aleşi" din articolul 5 alin.(1) lit.b) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor.

5. Printr-o încheiere din 3 octombrie 2024, Curtea Supremă de Justiţie a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a articolului 5 alin.(1) lit.b) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor. Curtea Supremă de Justiţie a trimis sesizarea la Curtea Constituţională.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 2

Suveranitatea şi puterea de stat

"(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

(2) Nicio persoană particulară, nicio parte din popor, niciun grup social, niciun partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului."

Articolul 39

Dreptul la administrare

"(1) Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit, precum şi prin reprezentanţii lor.

(2) Oricărui cetăţean i se asigură, potrivit legii, accesul la o funcţie publică."

Articolul 53

Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică

"(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.

(2) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvârşite în procesele penale de către organele de anchetă şi instanţele judecătoreşti."

7. Prevederile relevante ale Legii nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor sunt următoarele:

Articolul 5

Componenţa Comisiei de evaluare

"(1) Comisia de evaluare este formată din 6 membri desemnaţi după cum urmează:

a) 3 membri cetăţeni ai Republicii Moldova – la propunerea fracţiunilor parlamentare, cu respectarea reprezentării proporţionale a majorităţii şi a opoziţiei, aprobaţi cu votul a 3/5 din deputaţii aleşi;

b) 3 membri – la propunerea partenerilor de dezvoltare, aprobaţi cu votul a 3/5 din deputaţii aleşi.

[..]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. Autorul sesizării pretinde că Comisia de evaluare acţionează în regim de putere publică în procesul de executare a legilor şi în relaţia sa directă cu cetăţeanul. Decizia Comisiei de evaluare este un act administrativ individual care produce efecte juridice de drept substanţial în sfera juridică a destinatarilor. Totodată, pe baza Legii nr.26 din 10 martie 2022, Comisia emite decizii care afectează viaţa privată şi statutul constituţional al judecătorilor. Astfel, norma contestată autorizează entităţi şi persoane străine să influenţeze şi să participe la realizarea obiectivelor de politică internă, i.e. – reforma justiţiei, care are impact direct în privinţa puterii judecătoreşti.

9. Potrivit autorului sesizării, Constituţia nu autorizează nicio procedură infraconstituţională de limitare a suveranităţii naţionale prin exercitarea activităţii de administrare a treburilor publice de către persoane străine.

10. Potrivit autorului sesizării, din prevederile contestate rezultă că scopul limitării dreptului de acces la justiţie al subiectului evaluat se reduce la menţinerea controlului jurisdicţional al organelor de evaluare în privinţa procedurii de evaluare, golind de substanţă dreptul de acces la justiţie administrativă, în sensul articolului 53 din Constituţie.

11. Din acest motiv, autorul susţine că prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3), 2, 39 şi 53 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepţia este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă articolul 5 alin.(1) lit.b) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor. Prevederea contestată nu a mai fost obiect al controlului de constituţionalitate.

16. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză cu privire la examinarea contestaţiei împotriva deciziei Comisiei de evaluare privind nepromovarea evaluării externe de către dna Veronica Cupcea. Cauza se află pe rolul Curţii Supreme de Justiţie. Curtea admite că prevederea contestată ar putea fi aplicată în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

17. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.76 din 27 iunie 2024, § 16).

18. Autorul a afirmat incidenţa articolelor 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 2 (suveranitatea şi puterea de stat), 39 (dreptul la administrare) şi 53 (dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică) din Constituţie.

19. Referitor la incidenţa articolelor 1 alin.(3) şi 2 din Constituţie, Curtea a reţinut că aceste articole comportă un caracter general şi reprezintă imperative care stau la baza oricăror reglementări legale şi nu pot constitui repere individuale şi separate (a se vedea DCC nr.112 din 16 septembrie 2024, § 14).

20. Referitor la incidenţa articolului 39 din Constituţie, Curtea reţine că prin argumentele prezentate autorul sesizării nu a demonstrat calitatea de victimă a încălcării dreptului la administrare. Curtea constată că articolul 5 alin.(1) lit.b) din Legea 26/2022 nu împiedică autorul excepţiei să participe la administrarea treburilor publice nemijlocit sau prin reprezentant, nici nu-i limitează dreptul de acces la o funcţie publică.

21. În acest context, Curtea reiterează că excepţia de neconstituţionalitate nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că ea priveşte, în primul rând, situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată. De invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia (DCC nr.53 din 4 iunie 2024, § 21; DCC nr.109 din 12 septembrie 2024, § 20).

22. Ţinând cont de faptul că nu se poate constata vreo ingerinţă în articolul 39 din Constituţie, Curtea reţine că nici articolele 1 alin.(3) şi 2 din Constituţie nu sunt incidente.

23. Cu referire la aplicabilitatea articolului 53 din Constituţie, deşi autorul sesizării nu a argumentat corespunzător incidenţa acestuia, Curtea notează că în cazul existenţei unui pretins drept vătămat printr-o decizie a Comisiei de evaluare, aceasta poate fi supusă controlului judiciar, potrivit procedurii stabilite de articolul 14 din Legea nr.26 din 10 martie 2022. Prin urmare, Curtea nu poate reţine nici aplicabilitatea articolului 53 din Constituţie.

24. Pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea nr.196g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 5 alin.(1) lit.b) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor, ridicată de dl avocat Iurie Mărgineanu, în interesele dnei Veronica Cupcea, în dosarul nr.3-23/2024, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.