Decizie nr.121 din 28.09.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.200g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 34 alin.(3) din Codul de procedură penală (imposibilitatea recuzării judecătorului care soluţionează cererea de recuzare [III])

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.200g/2023 privind excepţia

de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 34

alin. (3) din  Codul de  procedură  penală

(imposibilitatea recuzării judecătorului care

soluţionează cererea de recuzare [III])

nr. 121  din  28.09.2023

 (în vigoare 28.09.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 404-407 art.164 din 31.10.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,

dnei Domnica MANOLE,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 21 august 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 28 septembrie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "recuzarea anticipată a judecătorilor care încă nu participă la judecarea cauzei date, precum şi a judecătorului sau completului de judecată care soluţionează cererea de recuzare, nu se admite" din articolul 34 alin.(3) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară Legii nr.245 din 31 iulie 2023, ridicată de avocatul Vitalie Malai, în interesele dlui Pavel Diuvenji, parte în dosarul nr.1-63/2023, pendinte la Judecătoria Comrat, sediul central.

2. Sesizarea a fost trimisă de dl judecător Vasilii Hrapacov de la Judecătoria Comrat, sediul central, pe baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Comrat, sediul central, se află cauza penală de învinuire a dlui Pavel Diuvenji de comiterea infracţiunii de violare de domiciliu cu folosirea situaţiei de serviciu.

4. Cauza penală a fost repartizată pentru examinare dlui judecător Vasilii Hrapacov, care a formulat o cerere de abţinere de la judecarea cauzei. La 3 aprilie 2023, cererea de abţinere a fost admisă şi, prin urmare, dosarul a fost repartizat dlui judecător Denis Guţu, care, de asemenea, a formulat o cerere de abţinere. La 5 aprilie 2023, cererea de abţinere a dlui judecător Denis Guţu a fost admisă, iar dosarul a fost repartizat spre examinare dlui judecător Serghei Popovici.

5. La 17 iulie 2023, apărătorul a solicitat recuzarea dlui judecător Serghei Popovici. Cererea de recuzare a fost distribuită spre soluţionare dlui judecător Vasilii Hrapacov. În procesul examinării cererii de recuzare a dlui judecător Serghei Popovici, apărătorul a formulat o cerere de recuzare a judecătorului care examinează cererea de recuzare. Totodată, apărătorul a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului "recuzarea anticipată a judecătorilor care încă nu participă la judecarea cauzei date, precum şi a judecătorului sau completului de judecată care soluţionează cererea de recuzare, nu se admite" din articolul 34 alin.(3) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară Legii nr.245 din 31 iulie 2023.

6. Printr-o încheiere din 26 iulie 2023, Judecătoria Comrat, sediul central, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"[...]

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

8. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 34

Abţinerea sau recuzarea judecătorului

"[…]

(3) Recuzarea anticipată a judecătorilor care încă nu participă la judecarea cauzei date, precum şi a judecătorului sau completului de judecată care soluţionează cererea de recuzare, nu se admite, însă argumentele cererii de recuzare pot fi invocate în apel sau, după caz, în recurs împotriva hotărârii în fond.

[…]."

[În redactarea anterioară Legii nr.245 din 31 iulie 2023, în vigoare din 22 august 2023]

Articolul 34

Abţinerea sau recuzarea judecătorului

"[…]

(4) Recuzarea sau abţinerea anticipată a judecătorilor care încă nu participă la judecarea cauzei şi a judecătorului sau a completului de judecată care soluţionează cererea de recuzare, precum şi înaintarea repetată a recuzării aceluiaşi judecător pentru aceleaşi motive, dacă anterior recuzarea lui a fost respinsă, nu se admit.

[…]."

[În redactarea Legii nr.245 din 31 iulie 2023, în vigoare din 22 august 2023.]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate a notat că textul contestat interzice recuzarea judecătorului căruia i s-a încredinţat examinarea cererii de recuzare a altui judecător, deşi anterior acesta şi-a luat abţinere de la judecarea fondului cauzei. În opinia autorului sesizării, în aceste circumstanţe există aparenţe de părtinire a judecătorului care examinează recuzarea.

10. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că sunt incidente articolele 4, 7, 15, 20, 22, 26, 27, 54 alin.(4) şi 72 alin.(3) lit.n) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea observă că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reprezentantul unei părţi în proces. Astfel, sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta în Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă textul "recuzarea anticipată a judecătorilor care încă nu participă la judecarea cauzei date, precum şi a judecătorului sau completului de judecată care soluţionează cererea de recuzare, nu se admite" din articolul 34 alin.(3) din Codul de procedură penală. Articolul 34 din Codul de procedură penală a fost modificat prin Legea nr.245 din 31 iulie 2023, care a intrat în vigoare la 22 august 2023, adică după ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi înregistrarea sesizării la Curtea Constituţională. Totuşi, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată atât în privinţa normelor în vigoare, cât şi în privinţa celor abrogate sau modificate care sunt determinante pentru soluţionarea cauzei (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.5 din 19 ianuarie 2023, § 19).

15. Articolul 34 alin.(3) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară Legii nr.245 din 31 iulie 2023, viza două situaţii distincte. Norma interzice: (1) recuzarea anticipată a judecătorilor care încă nu participă la judecarea cauzei şi (2) recuzarea judecătorului sau completului de judecată care soluţionează cererea de recuzare. Având în vedere că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză în care a fost recuzat judecătorul care trebuia să soluţioneze cererea de recuzare a altui judecător, Curtea admite că la soluţionarea cauzei poate fi aplicat doar textul "precum şi a judecătorului sau completului de judecată care soluţionează cererea de recuzare" din acest articol.

16. Curtea reţine că textul "precum şi a judecătorului sau completului de judecată care soluţionează cererea de recuzare" din alin.(3) al articolului 34 din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară Legii nr.245 din 31 iulie 2023, a fost contestat anterior la Curtea Constituţională. În acest sens, Curtea a pronunţat Deciziile nr.62 din 19 septembrie 2016 şi nr.39 din 29 martie 2022.

17. Deşi a invocat mai multe articole din Constituţie, i.e. 4, 7, 15, 20, 22, 26, 27, 54 alin.(4) şi 72 alin.(3) lit.n), argumentele autorului excepţiei se referă la pretinsa încălcare a dreptului la un proces echitabil atunci când există motive să se bănuiască părtinirea judecătorului căruia i s-a încredinţat examinarea cererii de recuzare a altui judecător. Totuşi, Curtea observă că aceleaşi argumente au fost avansate şi în sesizările care au stat la baza Deciziilor nr.62 din 19 septembrie 2016 şi nr.39 din 29 martie 2022.

18. În acest context, Curtea a menţionat că procedura de soluţionare a unei cereri de recuzare nu îmbracă forma unui contencios care să reclame un tratament jurisdicţional, fiind o chestiune de administrare a actului de justiţie. Procedura cercetării şi a judecării cererii de recuzare reprezintă o procedură incidentală, al cărei obiect este distinct de obiectul procesului penal. Această procedură nu are un caracter jurisdicţional penal în sens material. Curtea a mai subliniat că regulile procedurale în materie de recuzare nu sunt reguli de drept comun privind judecarea în fond a cauzei. Ele au un caracter special, de verificare a conformităţii motivelor invocate de recuzare şi abţinere cu cele prevăzute de lege (a se vedea DCC nr.62 din 19 septembrie 2016, § 30-31; DCC nr.39 din 29 martie 2022, § 24).

19. Mai mult, Curtea a menţionat că declanşarea unei proceduri de recuzare succesive ar crea un cerc vicios, care ar împiedica examinarea cu celeritate a cauzei şi ar încălca drepturile celorlalţi participanţi la proces. Aşadar, textul contestat vizează o procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărui scop este tocmai asigurarea desfăşurării rezonabile a judecăţii, şi nicidecum încălcarea principiilor procesului echitabil (DCC nr.39 din 29 martie 2022, § 25).

20. Curtea a subliniat că raţiunea unei astfel de reglementări constă în necesitatea asigurării continuităţii activităţii jurisdicţionale. În caz contrar, există riscul ca instituţia recuzării să se transforme într-un instrument care ar pune în pericol judecarea cauzei într-un termen rezonabil (DCC nr.39 din 29 martie 2022, § 26).

21. Totodată, Curtea a constatat existenta unor garanţii procedurale, conform cărora justiţiabilii beneficiază de căile de atac împotriva hotărârii judecătoreşti (a se vedea DCC nr.39 din 29 martie 2022, § 27).

22. Astfel, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este una repetată şi, de vreme ce nu au intervenit elemente noi care să provoace reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţiile, cât şi considerentele Deciziilor nr.62 din 19 septembrie 2016 şi nr.39 din 29 martie 2022 rămân valabile şi în prezenta cauză.

23. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "recuzarea anticipată a judecătorilor care încă nu participă la judecarea cauzei date, precum şi a judecătorului sau completului de judecată care soluţionează cererea de recuzare, nu se admite" din articolul 34 alin.(3) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară Legii nr.245 din 31 iulie 2023, ridicată de avocatul Vitalie Malai, în interesele dlui Pavel Diuvenji, parte în dosarul nr.1-63/2023, pendinte la Judecătoria Comrat, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.