Decizie nr.129 din 10.10.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.83g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 297 din Codul de procedură penală (nesoluţionarea plângerilor formulate până la trimiterea cauzei penale în judecată [3])

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 83g/2023 privind

excepţia de neconstituţionalitate a articolului 297

din  Codul  de  procedură  penală

(nesoluţionarea plângerilor formulate până

la trimiterea cauzei penale în judecată [3])

nr. 129  din  10.10.2023

 (în vigoare 10.10.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 442-444 art. 178 din 23.11.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Ana Florean, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 21 martie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 10 octombrie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 297 din Codul de procedură penală, ridicată de dna Elena Ceruţa, parte în dosarul nr.10-2057/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Sergiu Ciobanu de la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. În privinţa dnei Elena Ceruţa a fost pornită o cauză penală pentru comiterea infracţiunii de abuz de putere sau abuz de serviciu în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale.

4. Dna Elena Ceruţa a solicitat organului de urmărire penală scoaterea sa de sub urmărirea penală şi încetarea măsurilor procesuale de constrângere. Printr-o ordonanţă, procurorul care desfăşoară urmărirea penală a respins această cerere. Dna Elena Ceruţa a contestat ordonanţa la procurorul ierarhic superior, însă nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut de lege.

5. La 26 septembrie 2022, dna Elena Ceruţa a formulat o plângere la judecătorul de instrucţie împotriva ordonanţei emise de procuror în cauza sa. Totodată, dna Elena Ceruţa a contestat şi faptul că procurorul ierarhic superior nu a oferit un răspuns pe marginea plângerii sale.

6. La 17 octombrie 2022, cauza penală a fost trimisă în judecată.

7. În cadrul procesului din faţa judecătorului de instrucţie, procurorul a solicitat ca plângerea dnei Elena Ceruţa depusă conform articolului 313 din Codul de procedură penală să fie examinată de către instanţa care judecă cauza penală în fond, în conformitate cu articolul 297 alin.(4) din Codul de procedură penală.

8. În acest context, dna Elena Ceruţa a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 297 din Codul de procedură penală.

9. Judecătoria Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituţională.

B. Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrîngeri decît celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sînt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrîngerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrîngerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

Articolul 119

Folosirea căilor de atac

"Împotriva hotărîrilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

11. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 297

Trimiterea cauzei în judecată

"[...]

(4) Toate cererile, plângerile şi demersurile înaintate după trimiterea cauzei în judecată se soluţionează de către instanţa care judecă cauza.

 [...]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autoarei excepţiei de neconstituţionalitate

12. Autoarea pretinde că articolul 297 din Codul de procedură penală nu reglementează mecanismul de soluţionare a plângerilor care au fost depuse până la trimiterea cauzei în judecată şi se află în curs de examinare la judecătorul de instrucţie. Autoarea notează că, în practică, alineatul (4) al acestui articol se aplică în egală măsură atât în cazul plângerilor care au fost depuse după trimiterea cauzei în judecată, cât şi în cazul plângerilor care au fost depuse până la trimiterea cauzei în judecată.

13. Într-o asemenea situaţie, autoarea susţine că plângerile împotriva acţiunilor şi actelor ilegale ale organului de urmărire penală rămân nesoluţionate până la pronunţarea sentinţei, deşi persoana are dreptul la un remediu efectiv în privinţa fondului capătului său de cerere, precum şi dreptul la o cale de atac.

14. Autoarea consideră că această omisiune constituie o ingerinţă în accesul liber la justiţie şi o restrângere a exerciţiului dreptului la apărare, în condiţiile în care prevederile contestate îi permit judecătorului de instrucţie să-şi decline competenţa legală de a examina plângerile adresate în faza de urmărire penală.

15. Autoarea pretinde că norma contestată este contrară articolelor 1 alin.(3), 20, 23, 26, 54 şi 119 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că ea este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă articolul 297 din Codul de procedură penală, dat fiind faptul că argumentele autoarei se referă, în special, la o omisiune a alineatului (4) din acest articol.

20. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o procedură penală aflată în examinare la judecătorul de instrucţie, în care procurorul a solicitat ca plângerea autoarei, depusă în conformitate cu articolul 313 din Codul de procedură penală, să fie transmisă instanţei de fond care judecă cauza penală. Prin urmare, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate la soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

21. Curtea reţine că articolul 297 alin.(4) din Codul de procedură penală a făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate, fiind pronunţate, în acest sens, Deciziile de inadmisibilitate nr.91 din 19 septembrie 2019 şi nr.139 din 29 septembrie 2022. În ambele decizii, criticile autorilor se refereau la faptul că plângerile depuse în faza de urmărire penală nu au fost soluţionate de către judecătorul de instrucţie, iar prevederile în discuţie nu reglementează soluţionarea lor de către instanţa de judecată care examinează în fond cauza penală. Curtea a constatat că aceste argumente se refereau la interpretarea şi aplicarea legii, care nu ţineau de competenţa Curţii Constituţionale (DCC nr.91 din 19 septembrie 2019, §§18-19; DCC nr.139 din 29 septembrie 2022, § 24).

22. Totuşi, această situaţie nu poate să constituie un impediment pentru a solicita controlul de constituţionalitate al aceloraşi prevederi, însă din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate. În asemenea cazuri, Curtea trebuie să verifice dacă sesizarea conţine argumente noi sau dacă există circumstanţe de ordin general care să justifice o altă soluţie privind admisibilitatea (a se vedea DCC nr.105 din 19 iulie 2022, § 19).

23. În această cauză, Curtea observă că criticile autoarei excepţiei de neconstituţionalitate sunt similare cu cele formulate în sesizările precedente. Autoarea susţine că norma contestată nu reglementează mecanismul de soluţionare a plângerilor care au fost depuse până la trimiterea cauzei în judecată şi se află în curs de examinare la judecătorul de instrucţie. Din acest motiv, autoarea pretinde că norma contestată încalcă articolele 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 20 (accesul liber la justiţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 26 (dreptul la apărare), 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) şi 119 (folosirea căilor de atac) din Constituţie.

24. Cu titlu preliminar, Curtea menţionează că procedura de soluţionare a plângerilor formulate împotriva acţiunilor, inacţiunilor şi actelor organului de urmărire penală, ale organului care exercită activitatea specială de investigaţii şi ale procurorului este stabilită de articolele 298-299² din Codul de procedură penală. Aceste norme prevăd termenele de soluţionare a plângerilor (15 zile de la primirea plângerii), autoritatea responsabilă de examinarea plângerilor şi căile de atac. De asemenea, în cazul în care persoana "nu este de acord cu rezultatul examinării plângerii sale de către procuror sau nu a primit răspuns la plângerea sa de la procuror în termenul prevăzut de lege", articolul 313 alin.(1) din Codul de procedură penală permite persoanelor afectate să depună o plângere în faţa judecătorului de instrucţie care se examinează în termen de 10 zile (alineatul (4) din acelaşi articol). Prin Legea nr.245 din 31 iulie 2023, în vigoare din 22 august 2023, acest termen a fost extins la 30 zile.

25. Cu referire la cererile, plângerile şi demersurile înaintate după trimiterea cauzei în judecată, prevederile contestate stabilesc că acestea se soluţionează de către instanţa care judecă cauza (articolul 297 alin.(4) din Cod).

26. Aşadar, Curtea observă că legislatorul a prevăzut un remediu efectiv împotriva pretinselor acţiuni ilegale ale organului de urmărire penală, precum şi termenul în interiorul căruia judecătorul de instrucţie trebuie să examineze plângerile formulate la faza urmăririi penale. Criticile autoarei referitoare la faptul că norma contestată se aplică atât în cazul plângerilor care au fost depuse după trimiterea cauzei în judecată, cât şi în cazul celor care au fost depuse până la trimiterea cauzei în judecată, dar care nu au fost soluţionate în termenul prevăzut de lege, nu reprezintă o problemă de constituţionalitate.

27. Curtea observă că şi în acest caz autoarea îşi exprimă dezacordul cu modul în care prevederile contestate ar putea fi interpretate şi aplicate de judecătorul de instrucţie sau de instanţa de judecată. Curtea reiterează că aspectele legate de interpretarea şi de aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale (DCC nr.98 din 12 iulie 2022, § 23).

28. Cu referire la articolul 119 din Constituţie, invocat de autoarea sesizării, Curtea menţionează că acesta nu este incident în prezenta cauză. Această normă garantează dreptul de a exercita, în condiţiile legii, căile de atac împotriva hotărârii judecătoreşti, însă autoarea invocă acest articol în contextul contestării unei ordonanţe a procurorului. În Decizia nr.91 din 19 septembrie 2019, la § 20, Curtea a subliniat că organizarea actuală a etapelor procesului penal nu împiedică părţile să conteste eventualele abuzuri comise şi să utilizeze căile de atac prevăzute de lege. El se referă şi la calea de atac prevăzută de articolul 313 alin.(6) din Codul de procedură penală.

29. Astfel, Curtea reţine că argumentele prezentate de autoarea excepţiei sunt similare cu cele prezentate în sesizările anterioare şi nu există argumente şi împrejurări noi care să justifice o altă soluţie privind admisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate.

30. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea nr.83g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 297 din Codul de procedură penală, ridicată de dna Elena Ceruţa, parte în dosarul nr.10-2057/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.