Decizie nr.129 din 17.10.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.94g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 447 litera b) din Codul de procedură civilă (persoanele care sunt în drept să depună cerere de revizuire a hotărârii judecătoreşti)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 94g/2024 privind

excepţia de neconstituţionalitate a articolului 447

litera b) din Codul de procedură civilă

(persoanele care sunt în drept să depună

cerere de revizuire a hotărârii judecătoreşti)

nr. 129  din  17.10.2024

 (în vigoare 17.10.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 506-508 art. 185 din 05.12.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 19 aprilie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 17 octombrie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 447 litera b) din Codul de procedură civilă, ridicată de dl avocat Dorel Rusu, în interesele dlui Vasile Dulgheru, în dosarul nr.3rh-22/2023, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, de un complet de judecători de la Curtea de Apel Chişinău format din dnele Victoria Sîrbu, Angela Braga şi Veronica Negru.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, din 29 iunie 2018, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de Alexandra Rîbac, Elena Croitor, Vladimir Dumitraşco, Galina Dumitraşco, Valeria Dumitraşco, Elena Garaz, Sofia Dobreva, Iulia Bejenar şi Larisa Paşcaneanu împotriva Consiliului şi a Primăriei municipiului Chişinău, avându-i ca intervenienţi accesorii pe Vasile Dulgheru şi Agenţia pentru Supraveghere Tehnică, privind anularea autorizaţiei de construire a apartamentului, a certificatului de urbanism pentru proiectare, a autorizaţiei de schimbare a destinaţiei eliberate de Primăria municipiului Chişinău. De asemenea, s-a încetat procesul civil în partea referitoare la anularea proiectului de execuţie, din motiv că nu urmează a fi judecată în procedură civilă.

4. Prin decizia din 11 septembrie 2019, Curtea de Apel Chişinău a casat hotărârea primei instanţe şi a pronunţat o nouă hotărâre. Fiind contestată această decizie, Curtea Supremă de Justiţie a admis recursul şi a trimis cauza spre rejudecare la instanţa de apel.

5. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 1 martie 2023, s-a admis cererea formulată de Alexandra Rîbac, Elena Croitor, Vladimir Dumitraşco, Galina Dumitraşco, Valeria Dumitraşco, Elena Garaz, Sofia Dobreva, Iulia Bejenar şi Larisa Paşcaneanu privind retragerea cererii de apel şi s-a încetat procesul în ordine de apel.

6. Pe 15 august 2023, dl Vladimir Dobrev (succesorul dnei Sofia Dobreva) a depus cerere de revizuire a încheierii Curţii de Apel Chişinău din 1 martie 2023, invocând calitatea de subiect conform articolului 447 litera b) din Codul de procedură civilă.

7. La 27 octombrie 2023, dl avocat Dorel Rusu a ridicat, în interesele dlui Vasile Dulgheru (intervenient accesoriu şi proprietar al obiectului litigios), excepţia de neconstituţionalitate a articolului 447 litera b) din Codul de procedură civilă.

8. Printr-o încheiere din 8 aprilie 2024, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

[...]."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

[...]."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

10. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, sunt următoarele:

Articolul 447

Persoanele care sunt în drept să depună cerere de revizuire

"(1) Sunt în drept să depună cerere de revizuire:

a) părţile şi alţi participanţi la proces;

b) persoanele care nu au participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau decizia judecătorească;

[...]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. Autorul excepţiei susţine că prevederea contestată nu este previzibilă, deoarece el nu poate aprecia modul în care instanţa de judecată va examina admisibilitatea cererii de revizuire, sub aspectul dreptului persoanei de a depune cerere de revizuire. Pe baza acestei prevederi, o persoană poate depune o cerere de revizuire în mod abuziv şi contrar principiului securităţii juridice. La caz, dl Vladimir Dobrev (succesor al dnei Sofia Dobreva) pretinde că articolul 447 litera b) din Codul de procedură civilă se referă şi la situaţia în care dna Sofia Dobreva a fost parte în proces, dar nu a participat la şedinţa de judecată în care s-a pronunţat Curtea de Apel Chişinău printr-o încheiere de încetare a procesului în ordine de apel. Examinarea unei asemenea cereri de revizuire afectează dreptul de proprietate al autorului excepţiei, care este proprietarul bunului litigios.

12. Autorul excepţiei mai afirmă că, potrivit principiului securităţii juridice, nicio parte nu are dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile doar pentru a obţine o reexaminare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat.

13. În opinia autorului excepţiei, prevederile contestate sunt contrare articolelor 8, 20, 23, 46 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură civilă, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei părţi în proces şi este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă articolul 447 litera b) din Codul de procedură civilă. Această normă nu a constituit anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

18. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect o cerere de revizuire a unei încheieri judecătoreşti. Potrivit articolului 452 alin.(2) din Codul de procedură civilă, dezbaterile cu privire la cererea de revizuire se limitează la admisibilitatea acesteia şi la faptele pe care se întemeiază. Curtea constată că prevederile contestate, care stabilesc persoanele care au drept să formuleze o cerere de revizuire, pot fi aplicate la examinarea admisibilităţii acestei cereri.

19. Autorul excepţiei afirmă că prevederile contestate contravin articolelor 8 (respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale), 20 (accesul liber la justiţie), 23 (calitatea legii), 46 (dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

20. Referitor la incidenţa articolului 8 din Constituţie, Curtea a reţinut că, în această cauză, dispoziţiile sale comportă un caracter general şi reprezintă un imperativ care stă la baza tuturor reglementărilor. Această normă nu poate fi invocată de sine stătător, ci numai în coroborare cu o altă prevedere din Constituţie, care trebuie să fie aplicabilă (a se vedea DCC nr.113 din 26 septembrie 2023, § 17; HCC nr.5 din 5 martie 2024, § 54).

21. Cu privire la articolul 23 din Constituţie, Curtea reţine că acesta nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calităţii legii, trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental. Astfel, pentru a putea fi invocat acest articol, autorul sesizării trebuie să argumenteze incidenţa unui drept fundamental (a se vedea DCC nr.107 din 29 august 2023, § 19). De asemenea, articolul 54 din Constituţie îi impune Curţii un mod de analiză a caracterului proporţional al ingerinţelor în drepturile fundamentale. Abia în cadrul analizei ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestui articol (a se vedea DCC nr.101 din 29 august 2023, § 22).

22. Articolul 20 din Constituţie îşi găseşte corespondenţa în dispoziţiile articolului 6 § 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul de acces la un tribunal.

23. Potrivit unei jurisprudenţe constante a Curţii Europene, articolul 6 § 1 din Convenţia Europeană nu garantează dreptul de a redeschide o procedură finalizată (a se vedea Wallace v. Franţa, 20 noiembrie 2018, § 38).

24. Sub acest aspect, Curtea Europeană a menţionat că articolul 6 din Convenţie nu este aplicabil, în principiu, în cazul procedurii în care este examinată o cerere de revizuire a unui proces civil care s-a finalizat printr-o hotărâre definitivă. Căile extraordinare de atac prin care se solicită redeschiderea procedurilor judiciare nu implică, în mod obişnuit, stabilirea drepturilor şi obligaţiilor cu caracter civil, pentru că în privinţa acestora există o hotărâre care se bucură de autoritatea lucrului judecat. În măsura în care cauza este guvernată de principiul res judicata, nu se poate susţine că cererea extraordinară subsecventă sau contestaţia prin care se solicită revizuirea hotărârii dă naştere unei pretenţii justificate privind existenţa unui drept recunoscut în baza legislaţiei naţionale sau că soluţia procedurilor în care se decide reconsiderarea aceluiaşi caz este decisivă pentru "stabilirea ... drepturilor sau obligaţiilor cu caracter civil sau a unei acuzaţii în materie penală" (a se vedea Bochan v. Ucraina (nr.2) [MC], 5 februarie 2015, § 44; Xavier Lucas v. Franţa, 9 iunie 2022, § 31).

25. Având în vedere faptul că la etapa admisibilităţii cererii de revizuire instanţa de judecată verifică această cerere doar sub aspectul îndeplinirii condiţiilor în care poate fi depusă, Curtea nu consideră incident dreptul de acces liber la justiţie în privinţa dispoziţiilor contestate din articolul 447 litera b) din Codul de procedură civilă (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.49 din 8 aprilie 2021, § 24; DCC nr.185 din 21 decembrie 2023, §§ 25-28).

26. Cu referire la incidenţa articolului 46 din Constituţie, Curtea reţine că autorul excepţiei nu a prezentat argumente care să demonstreze în ce mod dreptul de proprietate ar putea fi încălcat. În jurisprudenţa sa, Curtea a precizat că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepţii de neconstituţionalitate, Curtea l-ar înlocui pe autorul acesteia la formularea unor critici de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (a se vedea DCC nr.124 din 5 octombrie 2023, § 25).

27. De asemenea, Curtea observă că, sub aparenţa unor critici referitoare la afectarea normelor constituţionale, de fapt, autorul excepţiei îi solicită Curţii să interpreteze norma contestată din perspectiva stabilirii cercului de persoane care au dreptul de a depune o cerere de revizuire a unei hotărâri judecătoreşti conform articolului 447 litera b) din Codul de procedură civilă. Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale în situaţii concrete excedează controlului de constituţionalitate şi reprezintă o competenţă a instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.182 din 14 decembrie 2023, § 26).

28. Pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 447 litera b) din Codul de procedură civilă, ridicată de dl avocat Dorel Rusu, în interesele dlui Vasile Dulgheru, în dosarul nr.3rh-22/2023, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.