Decizie nr.132 din 17.10.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.95g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 115 alin.(1) lit.d) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 (termenul de pronunţare a încheierii de intrare în faliment)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.95g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate

a articolului 115 alin.(1) lit.d) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012

(termenul de pronunţare a încheierii  de intrare în faliment)

nr. 132  din  17.10.2024

 (în vigoare 17.10.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 506-508 art.188 din 05.12.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 23 aprilie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 17 octombrie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 115 alin.(1) lit.d) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de dl Gheorghii Holban, în dosarul nr.2i-37/2019, pendinte la Judecătoria Bălţi, sediul Făleşti.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Dorin Cazacu de la Judecătoria Bălţi, sediul Făleşti, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 11 noiembrie 2019, prin hotărârea Judecătoriei Bălţi a fost intentat procesul de insolvabilitate în privinţa SRL "Norelit Investgrup". Printr-o încheiere din 28 februarie 2020, faţă de Norelit Investgrup a fost aplicată procedura de restructurare.

4. La adunarea creditorilor din 7 mai 2020 a fost aprobat planul de restructurare a debitorului insolvabil. La 12 iunie 2020, planul de restructurare a fost confirmat de către instanţă.

5. În şedinţa comitetului creditorilor din 4 aprilie 2024, a devenit cunoscut faptul că un grup de creditori, care deţin cel mult 30 % din totalul creanţelor, au organizat pe 22 august 2023 o adunare a creditorilor.

6. La 21 martie 2024 şi, respectiv, la 1 aprilie 2024, doi creditori, pe baza hotărârii adunării creditorilor din 22 august 2023, au solicitat în instanţă revocarea planului procedurii de restructurare şi aplicarea faţă de Norelit Investgrup a procedurii falimentului.

7. În acest sens, administratorul insolvabilităţii şi dl Gheorghii Holban au formulat contestaţii împotriva hotărârii adunării creditorilor.

8. Ulterior, în cancelaria Judecătoriei Bălţi, a fost depusă o cerere prin care dl Gheorghii Holban a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 115 alin.(1) lit.d) din Legea insolvabilităţii.

9. Prin Încheierea din 12 aprilie 2024, Judecătoria Bălţi a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

11. Prevederile relevante ale Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 115

Condiţiile intrării în faliment

"(1) Instanţa de insolvabilitate decide prin încheiere intrarea imediată în faliment, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare, în următoarele cazuri:

a) debitorul nu şi-a declarat intenţia de a se restructura sau este decăzut din dreptul de a propune un plan al procedurii de restructurare, iar creditorii nu cer restructurarea lui;

b) niciunul dintre participanţii la procedură nu a propus un plan al procedurii de restructurare, în condiţiile şi termenele stabilite de prezenta lege, sau niciunul dintre planurile propuse nu a fost acceptat şi confirmat;

c) debitorul şi-a declarat intenţia de a se restructura, dar nu a propus în termen un plan de restructurare ori planul lui nu a fost acceptat şi confirmat;

d) obligaţiile de plată şi celelalte sarcini asumate nu sunt îndeplinite în condiţiile stipulate în planul confirmat sau activitatea debitorului desfăşurată pe parcursul restructurării aduce pierderi masei debitoare;

e) adunarea creditorilor a aprobat raportul administratorului insolvabilităţii în care se propune intrarea debitorului în faliment.

(2) Instanţa de insolvabilitate va pronunţa, prin încheierea de intrare în faliment, dizolvarea societăţii debitoare şi va dispune:

a) desemnarea unui lichidator, stabilirea atribuţiilor acestuia;

b) valorificarea şi lichidarea masei debitoare.

(3) Actele cu titlu gratuit, precum şi celelalte acte, exceptându-le pe cele permise de planul procedurii de restructurare, efectuate între data confirmării planului procedurii de restructurare şi data intrării în faliment sunt nule.

(4) Încheierea de intentare a procedurii falimentului se publică în modul prevăzut la art.7."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. Autorul excepţiei solicită verificarea constituţionalităţii prevederilor articolului 115 alin.(1) lit.d) în coroborare cu articolul 59 alin.(1) din Legea insolvabilităţii, în măsura în care legislatorul nu a reglementat termenul de intrare în faliment atunci când pe rolul instanţei este o contestaţie împotriva hotărârii adunării creditorilor. Astfel, articolul 59 alin.(1) din Legea insolvabilităţii stabileşte că instanţa soluţionează contestaţia împotriva hotărârii adunării creditorilor în cel mult 10 zile lucrătoare, însă norma contestată obligă instanţa să adopte o încheiere de intrare în faliment în cinci zile, chiar dacă contestaţia împotriva hotărârii adunării creditorilor nu a fost soluţionată. Prin urmare, examinarea contestaţiei împotriva hotărârii adunării creditorilor, după pronunţarea încheierii de intrare în faliment, va prejudicia masa debitoare şi va încălca dreptul de proprietate al creditorilor.

13. Potrivit autorului, dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 9, 20, 23, 26, 54, 72 şi 76 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea insolvabilităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

17. Curtea observă că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă articolul 115 alin.(1) lit.d) din Legea insolvabilităţii. Curtea admite că textul contestat ar putea fi aplicat la soluţionarea cauzei, deoarece pe rolul instanţei se află două cereri prin care creditorii solicită aplicarea procedurii falimentului faţă de debitorul insolvabil. Curtea constată că textul contestat nu a făcut anterior obiect al controlului constituţionalităţii.

18. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Curtea trebuie să analizeze, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea HCC nr.16 din 20 mai 2021, § 31).

19. Autorul excepţiei afirmă că prevederile contestate contravin articolelor 9 (principiile fundamentale privind proprietatea), 20 (accesul liber la justiţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 26 (dreptul la apărare), 46 (dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia), 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi), 72 (categoriile de legi) şi 76 (intrarea în vigoare a legii) din Constituţie.

20. Cu privire la pretinsa încălcare a articolului 9 din Constituţie, Curtea reiterează că acest articol are un caracter general şi constituie un imperativ de ordin general-obligatoriu, care stă la baza oricăror reglementări (a se vedea DCC nr.45 din 27 aprilie 2023, § 18). Referitor la articolele 23 şi 54 din Constituţie, Curtea reiterează că acestea nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale (a se vedea DCC nr.90 din 15 iunie 2021, § 23; DCC nr.177 din 23 noiembrie 2021, § 37).

21. Cu referire la incidenţa articolelor 26, 72, 76 din Constituţie, Curtea observă că autorul nu a argumentat caracterul contradictoriu al prevederilor contestate cu normele constituţionale invocate. Astfel, Curtea subliniază că simpla enumerare a unor articole din Constituţie nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate. Curtea a stabilit că, dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepţii de neconstituţionalitate, s-ar substitui autorului acesteia în privinţa formulării unor critici de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (DCC nr.117 din 8 septembrie 2022, §§ 14-15).

22. Curtea observă că argumentele autorului, din perspectiva incidenţei articolelor 20 şi 46 din Constituţie, se referă la aplicarea termenelor de către instanţă pentru examinarea diferitelor pretenţii formulate în cadrul procesului de restructurare, şi anume termenul de cinci zile pentru cererea de intrare imediată în faliment şi de zece zile pentru contestaţia referitoare la anularea hotărârii adunării creditorilor.

23. Legea insolvabilităţii stabileşte clar la articolul 217 că, dacă, pe parcursul realizării planului procedurii de restructurare, debitorul nu respectă prevederile lui sau planul nu este realizat în termen, comitetul creditorilor sau fiecare creditor poate înainta o nouă cerere introductivă, care va avea ca efect intrarea în faliment şi lichidarea patrimoniului debitorului fără a mai fi necesară dovada insolvabilităţii lui. Astfel, norma contestată reiterează faptul că instanţa de insolvabilitate poate decide intrarea imediată în faliment dacă obligaţiile de plată şi celelalte sarcini asumate nu sunt îndeplinite în condiţiile stipulate în planul confirmat sau activitatea debitorului desfăşurată pe parcursul restructurării aduce pierderi masei debitoare.

24. Aşadar, oricare creditor care demonstrează că debitorul nu-şi îndeplineşte obligaţiile şi perspectivele de realizare a planului procedurii de restructurare, pe baza rapoartelor asupra situaţiei financiare şi a tabloului patrimonial al debitorului, întocmite de administratorul insolvabilităţii şi/sau reprezentantul debitorului, poate formula o cerere referitoare la aplicarea procedurii falimentului. Respectiv, formularea unei cereri referitoare la intrarea în faliment nu depinde doar de adunarea creditorilor. Prin urmare, Curtea nu poate reţine argumentele autorului referitoare la contradicţia acestor termene, deoarece ele reglementează proceduri separate.

25. De asemenea, cu referire la argumentul că Legea insolvabilităţii omite să stabilească care dintre aceste cereri instanţa le va examina mai întâi, Curtea menţionează că, pentru a ordona procedura de insolvabilitate, îi revine instanţei să stabilească consecutivitatea examinării pretenţiilor formulate de către creditori. Astfel, textul criticat de autor nu împiedică instanţa de judecată să examineze contestaţiile formulate împotriva hotărârii adunării creditorilor şi nici cererile referitoare la aplicarea procedurii falimentului.

26. În acest sens, Curtea reaminteşte că nu analizează cazuri concrete şi chestiuni de interpretare şi de aplicare a legii, dar poate efectua doar un control abstract al constituţionalităţii legii contestate (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.175 din 12 decembrie 2023, § 40; DCC nr.181 din 14 decembrie 2023, § 26). De altfel, chestiunile legate de interpretarea şi de aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale. Această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.157 din 14 noiembrie 2023, § 24; DCC nr.172 din 7 decembrie 2023, § 22).

27. Pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 115 alin.(1) lit.d) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de dl Gheorghii Holban, în dosarul nr.2i-37/2019, pendinte la Judecătoria Bălţi, sediul Făleşti.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.