Decizie nr.145 din 03.11.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.92g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 35 din Codul de procedură penală

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.92g/2022 privind

excepţia de neconstituţionalitate a articolului 35

din Codul de procedură penală

nr. 145  din  03.11.2022

 (în vigoare 03.11.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 363-373 art.179 din 18.11.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 24 iunie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 3 noiembrie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a articolului 35 din Codul de procedură penală, ridicată de dl avocat Gheorghe Malic, în interesele dlui Roman Zagaidalov, în dosarul nr.12r-49/2022, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători de la Curtea de Apel Chişinău format din dnele Silvia Cecan şi Silvia Gîrbu şi dl Sergiu Daguţa, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin ordonanţa dlui procuror anticorupţie Vadim Prisăcaru, dl Roman Zagaidalov a fost învinuit de corupere pasivă. Printr-un demers depus la judecătorul de instrucţie, dl Vadim Prisăcaru a cerut aplicarea sechestrului pe bunurile învinuitului. Judecătorul de instrucţie a admis demersul procurorului.

4. Dl avocat Gheorghe Malic, care apară interesele învinuitului, a formulat un recurs împotriva încheierii judecătorului de instrucţie în faţa Curţii de Apel Chişinău, potrivit articolului 302 alin.(2) din Codul de procedură penală. Cererea de recurs a fost repartizată unui complet de judecată format din dnii judecători Alexandru Gafton, Igor Chiroşca şi Boris Talpă.

5. Dl Gheorghe Malic a cerut recuzarea completului de judecată, susţinând că a fost încălcată procedura de judecare a recursului.

6. În şedinţa de examinare a cererii de recuzare, dl avocat Gheorghe Malic a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 35, 302, 305 alin.(8), 336 şi a Capitolului IV din Codul de procedură penală. Printr-o Încheiere din 6 iunie 2022, un complet de judecată al Curţii de Apel Chişinău a admis parţial cererea privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia în partea în care s-a solicitat controlul constituţionalităţii articolului 35 din Codul de procedură penală.

7. Totodată, printr-o Încheiere din 6 iunie 2022, completul de judecată căruia i s-a încredinţat soluţionarea cererii de recuzare a respins cererea de recuzare formulată de către autorul excepţiei şi a dispus continuarea judecării cauzei de către completul de judecată iniţial desemnat.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

9. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 35

Procedura soluţionării cererii de recuzare şi a declaraţiei de abţinere

"(1) Recuzarea sau abţinerea judecătorului se soluţionează de un alt judecător sau, după caz, de un alt complet de judecată. La soluţionarea recuzării sau abţinerii judecătorilor dintr-un complet format din 3 sau 5 judecători, judecătorii nerecuzaţi din acest complet pot fi incluşi în noul complet de judecată.

(2) Examinarea cererii de recuzare sau a declaraţiei de abţinere se face în aceeaşi zi, ascultând părţile şi persoana a cărei recuzare se cere. În cazul în care nu se poate forma un nou complet de judecată în aceeaşi instanţă, recuzarea se soluţionează, în cel mult 10 zile de la primirea dosarului, de instanţa ierarhic superioară, care, dacă admite recuzarea sau abţinerea, desemnează pentru judecarea cauzei o instanţă egală în grad cu instanţa în care s-a produs recuzarea.

(3) Încheierea instanţei de judecată asupra recuzării nu este susceptibilă de a fi atacată.

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. Autorul sesizării susţine că articolul 35 din Codul de procedură penală este neconstituţional în măsura în care nu stabileşte condiţiile de examinare a recuzării formulate în procedura recursului împotriva actelor judecătorului de instrucţie. Autorul sesizării precizează că acest fapt a condus la formarea unei practici judiciare greşite la Curtea de Apel Chişinău, care refuză să asigure întocmirea de către grefier a procesului-verbal al şedinţei de judecată, pentru că Codul de procedură penală nu ar prevedea obligativitatea întocmirii procesului-verbal al şedinţei de judecată la examinarea recursului ordinar.

11. Autorul sesizării menţionează că interpretarea articolului 35 din Codul de procedură penală de către judecătorii Curţii de Apel Chişinău vine în contradicţie cu prevederile articolelor 302, 305 alin.(8), 336 şi ale Capitolului IV din Partea Specială a Codului de procedură penală, potrivit cărora desfăşurarea şedinţei de judecată în procedura recursului formulat împotriva actelor judecătorului de instrucţie se consemnează într-un proces-verbal.

12. În sesizare, autorul susţine încălcarea articolelor 4, 20, 23, 26 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reprezentantul unei părţi din proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

16. Curtea observă că obiectul excepţiei îl constituie articolul 35 din Codul de procedură penală. Raportate la criticile de neconstituţionalitate susţinute de autorul excepţiei, prevederile contestate nu au făcut obiectul altor sesizări la Curtea Constituţională.

17. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză în care a fost solicitată recuzarea completului de judecată sesizat să verifice legalitatea încheierii judecătorului de instrucţie privind autorizarea aplicării sechestrului asupra unor bunuri. Curtea constată că, în aceeaşi şedinţă de judecată în care a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate, completul de judecată a respins cererea de recuzare formulată de către autorul excepţiei şi a dispus continuarea examinării cauzei de către completul de judecată desemnat iniţial (§ 7 supra).

18. Deşi instanţa care a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate nu a suspendat dezbaterile judiciare până la adoptarea hotărârii de către Curte, Curtea reţine că este competentă să examineze prevederile criticate, pentru că această situaţie se deosebeşte de cea în care ea se opreşte la etapa examinării aplicabilităţii normei contestate (DCC nr.18 din 9 februarie 2021, §§ 23-25; DCC nr.11 din 1 februarie 2022, § 16 şi 17). În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că celeritatea şi caracterul special al examinării unor categorii de cauze (e.g. aplicarea măsurilor preventive) justifică imposibilitatea suspendării lor de către instanţa de judecată. De altfel, în eventualitatea în care Curtea nu ar exercita controlul de constituţionalitate al prevederilor atacate, excepţia de neconstituţionalitate ar fi lipsită de eficacitate (HCC nr.15 din 28 mai 2020, § 14; DCC nr.55 din 13 aprilie 2021, § 42 şi 43).

19. Curtea reţine că articolul 35 alin.(2) din Codul de procedură penală, care reglementează procedura soluţionării cererii de recuzare, stabileşte că examinarea cererii de recuzare se face în aceeaşi zi sau, în cazul în care nu se poate forma un nou complet de judecată în aceeaşi instanţă, în cel mult 10 zile de la primirea dosarului, de instanţa ierarhic superioară, care, dacă admite recuzarea sau abţinerea, desemnează pentru judecarea cauzei o instanţă egală în grad cu instanţa în care s-a produs recuzarea. Aşadar, de vreme ce legea prevede un termen fix de examinare a cererii de recuzare, fără posibilitatea prelungirii lui, Curtea îşi va continua analiza privind admisibilitatea sesizării.

20. Curtea menţionează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept din Constituţie în cauza concretă. Curtea trebuie să verifice, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă în vreun drept fundamental (DCC nr.17 din 15 februarie 2022, § 22).

21. Autorul sesizării pretinde că articolul 35 din Codul de procedură penală nu corespunde calităţii legii şi contravine articolelor 4 [drepturile şi libertăţile omului], 20 [accesul liber la justiţie], 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle], 26 [dreptul la apărare] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.

22. Analizând argumentele invocate în excepţia de neconstituţionalitate, Curtea menţionează că autorul excepţiei nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile atacate, ci contestă, în realitate, modul de interpretare şi aplicare a normei contestate în coroborare cu alte articole din Codul de procedură penală, precum şi practica judiciară creată (a se vedea §§ 10 şi 11 supra). În acest context, Curtea reiterează că interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale în situaţii concrete exced controlului de constituţionalitate şi reprezintă o competenţă a instanţelor judecătoreşti de drept comun (DCC nr.135 din 24 noiembrie 2020, § 24 şi jurisprudenţa citată acolo).

23. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a articolului 35 din Codul de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, ridicată de dl avocat Gheorghe Malic, în interesele dlui Roman Zagaidalov, în dosarul nr.12r-49/2022, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.