Decizie nr.153 din 14.11.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.70g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor texte din articolele 143 alin.(6) şi 144 alin.(2) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 (termenul de contestare a creanţelor)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.70g/2023 privind excepţia

 de neconstituţionalitate a unor texte din articolele 143

alin.(6) şi 144 alin.(2) din Legea insolvabilităţii

nr.149 din 29 iunie 2012

(termenul de contestare a creanţelor)

nr. 153  din  14.11.2023

 (în vigoare 14.11.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 484-487 art. 206 din 20.12.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 15 martie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 14 noiembrie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textelor "cu cel puţin trei zile lucrătoare înainte de şedinţa de validare" din articolul 143 alin.(6) şi "contestaţiile înaintate după acest termen se declară tardive şi se restituie fără a fi examinate" din articolul 144 alin.(2) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de dna Ludmila Iuraşco, administrator statutar al SRL "Servtrade Group", în dosarul nr.2i-636/2021, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Nicolae Şova, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin Hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul central, din 13 ianuarie 2022 s-a constatat insolvabilitatea şi s-a dispus iniţierea procedurii simplificate a falimentului în privinţa SRL "Tradn Grup". Prin aceeaşi hotărâre instanţa de insolvabilitate a stabilit şedinţa de validare a creanţelor pentru 11 aprilie 2022, care din anumite motive procesuale nu s-a desfăşurat.

4. Prin Încheierea din 25 noiembrie 2022, instanţa de insolvabilitate a stabilit şedinţa de validare a creanţelor pentru 16 ianuarie 2023.

5. La 10 ianuarie 2023, creditorul SRL "Servtrade Group" a formulat o contestaţie în privinţa unor creanţe admise de lichidator şi incluse în tabelul definitiv al creanţelor.

6. La 15 ianuarie 2023, creditorul SRL "Servtrade Group" a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textelor "cu cel puţin trei zile lucrătoare înainte de şedinţa de validare" din articolul 143 alin.(6) şi "contestaţiile înaintate după acest termen se declară tardive şi se restituie fără a fi examinate" din articolul 144 alin.(2) din Legea insolvabilităţii.

7. Prin Încheierea din 6 martie 2023, Judecătoria Chişinău a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.

9. Prevederile relevante ale Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 143

Tabelele creanţelor

"(1) Ca rezultat al verificărilor făcute în perioada de observare a debitorului, administratorul provizoriu va întocmi şi va înregistra la instanţa de insolvabilitate un tabel preliminar cuprinzând toate creanţele împotriva patrimoniului debitorului, precizând că sunt chirografare, garantate, sub condiţie sau nescadente şi arătând pentru fiecare numele/denumirea creditorului, suma solicitată de creditor şi suma acceptată de administratorul provizoriu.

[...]

(6) O creanţă acceptată şi inclusă de administratorul insolvabilităţii/ lichidator în tabelul definitiv al creanţelor se consideră validată dacă, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de şedinţa de validare, nu a fost contestată de debitor sau de un creditor ori dacă contestaţia ridicată a fost înlăturată. Contestaţia debitorului nu se opune validării creanţei.

[...]".

Articolul 144

Creanţele contestate

"(1) Debitorul şi creditorii pot să formuleze contestaţii cu privire la creanţele şi la drepturile de preferinţă neadmise sau trecute integral sau parţial de administratorul insolvabilităţii/lichidator în tabelul definitiv.

(2) Contestaţiile se depun la instanţa de insolvabilitate în termenul prevăzut la art.143 alin.(6). Contestaţiile înaintate după acest termen se declară tardive şi se restituie fără a fi examinate.

[...]".

ÎN DREPT

A. Argumentele autoarei excepţiei de neconstituţionalitate

10. Autoarea excepţiei menţionează că validarea creanţelor creditorilor are un rol important în procedura de insolvabilitate, deoarece, ca urmare a desfăşurării acesteia, creditorilor le este recunoscut statutul procesual. În situaţia în care o şedinţă stabilită pentru validarea creanţelor nu a avut loc, textul legii nu prevede termenul în care debitorul sau un alt creditor o poate contesta. Astfel, în practică apar situaţii în care, din diferite motive, şedinţa de validare a creanţelor stabilită pentru o anumită dată nu a avut loc, iar judecătorul ar putea declara o eventuală contestaţie ca fiind tardivă şi remisă fără examinare, dacă aceasta nu a fost formulată cu cel puţin trei zile lucrătoare înainte de şedinţa de validare, care de fapt nu a avut loc.

11. Potrivit autoarei, textele contestate sunt contrare articolelor 7, 20, 23, 26 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea insolvabilităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

15. Curtea observă că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă textele "cu cel puţin trei zile lucrătoare înainte de şedinţa de validare" din articolul 143 alin.(6) şi "contestaţiile înaintate după acest termen se declară tardive şi se restituie fără a fi examinate" din articolul 144 alin.(2) din Legea insolvabilităţii. Curtea admite că normele contestate ar putea fi aplicate la examinarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

16. Curtea constată că articolul 143 alin.(6) a mai constituit anterior obiect al controlului constituţionalităţii prin prisma altor argumente (DCC nr.62 din 25 aprilie 2019; DCC nr.34 din 23 martie 2020).

17. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Curtea trebuie să analizeze, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea HCC nr.16 din 20 mai 2021, § 31).

18. Curtea reţine că autoarea sesizării a invocat articolele 7 (Constituţia, Legea Supremă), 20 (accesul liber la justiţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 26 (dreptul la apărare) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

19. Curtea a notat în jurisprudenţa sa că articolul 7 din Constituţie comportă un caracter general şi reprezintă un imperativ care stă la baza oricăror reglementări. Acest articol nu poate fi invocat de sine stătător, ci numai în coroborare cu alte prevederi din Constituţie, care trebuie să fie aplicabile (DCC nr.56 din 19 aprilie 2022, § 25). De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că articolele 23 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (HCC nr.8 din 5 aprilie 2022, § 26).

20. Cu privire la incidenţa articolului 20 din Constituţie, Curtea a stabilit că dreptul de acces la un tribunal trebuie să fie unul practic şi efectiv, nu teoretic şi iluzoriu (HCC nr.5 din 3 martie 2022, § 60). În jurisprudenţa sa cu privire la accesul la justiţie, Curtea Europeană a reiterat că dreptul de acces la o instanţă – adică dreptul de a introduce o acţiune în faţa instanţelor în materie civilă – constituie un element care este inerent dreptului prevăzut la articolul 6 § 1 din Convenţia Europeană. Dreptul la un proces echitabil, astfel cum este garantat de articolul 6 § 1 din Convenţie, trebuie interpretat în lumina principiului preeminenţei dreptului, care impune ca toţi justiţiabilii să dispună de un remediu judiciar efectiv care să le permită să-şi exercite drepturile cu caracter civil. Orice persoană are dreptul ca orice pretenţie referitoare la drepturile şi obligaţiile sale civile să fie adusă în faţa unei instanţe sau tribunal (a se vedea Naït-Liman v. Elveţia [MC], 15 martie 2018, §§ 112-113).

21. Curtea observă că autoarea menţionează că creditorul poate fi privat de dreptul de a contesta o creanţă inclusă nejustificat în tabelul definitiv al creanţelor în situaţia în care şedinţa de validare convocată prima dată nu a avut loc, iar instanţa a decis desfăşurarea şedinţei de validare la o dată ulterioară. Respectiv, autoarea consideră că termenul legal "de cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de şedinţa de validare" se referă doar la şedinţa de validare convocată prima dată, nu şi la cea convocată ulterior.

22. Curtea reţine că pentru a ordona procedura de insolvabilitate, Legea insolvabilităţii prevede că creanţele înaintate faţă de debitorul insolvabil se supun verificării de către administrator/lichidator (articolul 142), care deţine competenţa de a califica creanţele ca fiind justificate, a le accepta/admite şi a le include în tabelul definitiv al creanţelor. După verificare, administratorul/lichidatorul depune imediat tabelul definitiv al creanţelor în instanţa de insolvabilitate, iar debitorul şi creditorii au acces la acest tabel şi, în consecinţă, au dreptul să conteste creanţele incluse în tabel şi/sau pe cele neincluse/înlăturate. De asemenea, legislatorul a stabilit că, în şedinţa de validare, judecătorul validează creanţele incluse în tabel şi necontestate de creditori semnând în rubrica "Validat", în dreptul fiecărei creanţe necontestate, iar dacă există creanţe contestate, va semna în rubrica "Contestat", în dreptul creanţei contestate (articolul 143).

23. Având în vedere argumentele autoarei cât şi textele contestate de la articolul 143 alin.(6) şi articolul 144 alin.(2), care se referă la o eventuală "şedinţă de validare" desfăşurată sub conducerea instanţei de insolvabilitate, indiferent de faptul dacă aceasta (şedinţa de validare) a avut loc la prima convocare (art.55 alin.(8)) sau la o convocare repetată, Curtea nu constată existenţa unei probleme de neconstituţionalitate, ci una de interpretare şi de aplicare a legii. Aşadar, problema ridicată de autoare ţine de interpretarea şi aplicarea legii. Problemele de interpretare şi aplicare ţin de competenţa instanţelor de drept comun, nu de competenţa Curţii Constituţionale (DCC nr.187 din 22 decembrie 2022, § 45).

24. Cu privire la incidenţa articolului 26 din Constituţie, Curtea reiterează că dreptul la apărare reprezintă totalitatea prerogativelor şi a posibilităţilor pe care le au, potrivit legii, persoanele în vederea apărării intereselor lor. Acest drept este restrâns în situaţia în care persoana nu poate utiliza toate mijloacele procedurale necesare pentru apărarea sa (DCC nr.116 din 8 septembrie 2022, § 22). Astfel, autoarea excepţiei nu ridică problema limitării utilizării mijloacelor procedurale necesare pentru a-şi realiza dreptul la apărare, ci contestă prevederi care se referă la termenul de contestare a creanţelor şi efectele omiterii acestuia. În acest sens, Curtea nu poate identifica în ce măsură dispoziţiile contestate restrâng dreptul persoanei la apărare. Aşadar, Curtea conchide că articolul 26 din Constituţie nu este incident în acest caz.

25. Pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textelor "cu cel puţin trei zile lucrătoare înainte de şedinţa de validare" din articolul 143 alin.(6) şi "contestaţiile înaintate după acest termen se declară tardive şi se restituie fără a fi examinate" din articolul 144 alin.(2) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de dna Ludmila Iuraşco, administrator statutar al SRL "Servtrade Group", în dosarul nr.2i-636/2021, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.