Decizie nr.154 din 30.10.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.93g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a unui text din articolul 217 alin.(2) şi a articolului 217 alin.(8) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 (obligaţia creditorilor de a restitui creanţele care le-au fost stinse ca urmare a executării planului de restructurare [2])

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.93g/2025 privind excepţia

de neconstituţionalitate a unui text din articolul 217

alin.(2) şi a articolului 217 alin.(8) din Legea

insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012

(obligaţia creditorilor de a restitui creanţele

care le-au fost stinse ca urmare a executării

planului de restructurare [2])

nr. 154  din  30.10.2025

 (în vigoare 30.10.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 573-575 art. 181 din 20.11.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA, judecători,

cu participarea dnei Maria Arhir, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 10 aprilie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 30 octombrie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a unui text din articolul 217 alin.(2) şi a articolului 217 alin.(8) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de dl avocat Tudor Leşanu, în interesele SRL "Şafranăx" parte în dosarul nr.2i-249/2018, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Vitalie Guţan de la Judecătoria Chişinău, sediul central, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin Încheierea Curţii de Apel Chişinău din 15 septembrie 2017 s-a intentat procedura accelerată de restructurare a debitorului Şafranăx.

4. Prin Hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, din 24 mai 2018, a fost confirmat planul procedurii accelerate de restructurare, acceptat de adunarea repetată a creditorilor Şafranăx.

5. La 13 decembrie 2024, reprezentantul unui creditor a formulat o cerere pentru revocarea planului de restructurare accelerată a debitorului Şafranăx şi aplicarea în privinţa acestuia a procedurii falimentului.

6. La 31 martie 2025, dl avocat Tudor Leşanu a ridicat, în interesele debitorului insolvabil Şafranăx, excepţia de neconstituţionalitate a textului "creditorii ale căror creanţe au fost stinse ca urmare a executării planului sunt obligaţi să restituie tot ceea ce au primit" din articolul 217 alin.(2) şi a articolului 217 alin.(8) din Legea insolvabilităţii.

7. Prin Încheierea din 7 aprilie 2025, Judecătoria Chişinău a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 8

Respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale

"(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.

(2) Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinând dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a acesteia."

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

[...]"

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.

9. Prevederile relevante ale Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 217

Cererea de lichidare în cazul nerealizării planului procedurii de restructurare

"(1) Dacă, pe parcursul realizării planului procedurii de restructurare, debitorul nu respectă prevederile lui sau planul nu este realizat în termen, comitetul creditorilor sau fiecare creditor poate înainta o nouă cerere introductivă, care va avea ca efect intrarea în faliment şi lichidarea patrimoniului debitorului fără a mai fi necesară dovada insolvabilităţii lui.

(2) Intentarea procedurii falimentului ca rezultat al neexecutării planului procedurii de restructurare conduce la revocarea planului. În acest caz, creditorii ale căror creanţe au fost stinse ca urmare a executării planului sunt obligaţi să restituie tot ceea ce au primit. Creanţele unor astfel de creditori se restabilesc în tabelul creanţelor în mărimea corespunzătoare.

(3) Revocarea planului procedurii de restructurare nu serveşte temei pentru restituirea sumelor achitate creditorilor masei şi creditorilor cu creanţe de rangul întâi şi doi în perioada aplicării planului.

(4) Creanţele amânate sau eşalonate prin planul procedurii de restructurare, odată cu revocarea acestuia, se restabilesc la scadenţă.

(5) Înregistrarea cererii menţionate la alin.(1) nu suspendă continuarea activităţii debitorului până când instanţa de insolvabilitate nu hotărăşte asupra ei.

(6) Hotărârea instanţei de insolvabilitate cu privire la respingerea unei noi cereri introductive poate fi atacată cu apel de către creditori.

(7) Respingerea apelului nu exclude posibilitatea înaintării ulterioare de către creditori a unei cereri introductive dacă aceştia consideră continuarea executării planului procedurii de restructurare drept o cauză a pierderii patrimoniului debitorului, care a afectat interesele creditorilor.

(8) În partea nereglementată de prezentul articol se aplică efectele prevăzute de legislaţia civilă la nulitatea actelor juridice."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. Autorul excepţiei menţionează că textul contestat obligă creditorii cărora le-au fost achitate creanţe pe perioada de realizare a planului procedurii de restructurare să restituie aceste mijloace financiare. Autorul consideră că textul contestat restrânge dreptul de proprietate al creditorilor, deoarece iniţial ei deţin o creanţă neachitată de debitor. Ulterior creanţa lor este stinsă, însă din motivul că planul de restructurare nu este îndeplinit, ei sunt obligaţi să restituie propriii lor bani. Aşadar, această situaţie poate avea un impact direct asupra solvabilităţii creditorului, deoarece acesta poate să nu mai dispună de suma primită, pe care trebuie să o restituie în masa debitoare, revocarea planului poate avea loc şi după trei ani de la stingerea creanţei creditorului şi astfel există riscul de a-l priva substanţial de proprietatea sa. Mai mult, Legea nu stabileşte situaţia în care creditorul refuză să restituie aceste mijloace financiare.

11. De asemenea, autorul menţionează că normele contestate nu stabilesc cu claritate cum va restitui administratorul insolvabilităţii în masa debitoare cheltuielile avansate şi remuneraţia sa pe perioada de realizare a planului procedurii de restructurare. Situaţia în care aceste sume nu vor fi restituite contravine prevederilor articolului 217 alin.(8) din Legea contestată.

12. Autorul sesizării pretinde că dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 8, 16, 23, 46 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea insolvabilităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea observă că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă textul "creditorii ale căror creanţe au fost stinse ca urmare a executării planului sunt obligaţi să restituie tot ceea ce au primit" din articolul 217 alin.(2) şi articolul 217 alin.(8) din Legea insolvabilităţii, care stabileşte că în partea nereglementată de prezentul articol se aplică efectele prevăzute de legislaţia civilă la nulitatea actelor juridice. Aşa cum rezultă din sesizare, pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul central, se află o cerere referitoare la intrarea în faliment în cazul nerealizării planului procedurii de restructurare. Prin urmare, Curtea admite că norma contestată ar putea fi aplicată la examinarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Curtea notează că textul contestat din articolul 217 alin.(2) din Legea insolvabilităţii a mai făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate (a se vedea DCC nr.179 din 25 noiembrie 2021).

17. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Curtea trebuie să analizeze, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental al său (a se vedea HCC nr.16 din 20 mai 2021, § 31).

18. Autorul sesizării a afirmat incidenţa articolelor 8 (respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale), 16 (egalitatea), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 46 (dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

19. Referitor la incidenţa articolului 8 din Constituţie, în jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că acesta comportă un caracter general şi nu poate constitui un reper separat, ci trebuie coroborat cu o altă prevedere din Constituţie, care trebuie să fie aplicabilă (DCC nr.71 din 24 iunie 2025, § 20). De asemenea, Curtea a notat că şi articolele 16 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie, Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (HCC nr.8 din 5 aprilie 2022, § 26; DCC nr.15 din 16 februarie 2023, § 19).

20. Curtea observă că autorul este avocatul debitorului insolvabil şi în sesizare a adus argumente referitoare la eventuale ingerinţe în dreptul de proprietate al creditorilor. Excepţia ridicată îi vizează pe creditorii ale căror creanţe au fost achitate în procedura de restructurare.

21. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că poate exercita controlul constituţionalităţii unei legi dacă soluţia i-ar fi favorabilă situaţiei autorului excepţiei. Excepţia de neconstituţionalitate nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că ea priveşte, în primul rând, situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată. De invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia. În cazul contrar, acest instrument devine actio popularis, pierzându-şi în aceste condiţii caracterul concret (a se vedea DCC nr.51 din 8 aprilie 2021, § 19; DCC nr.9 din 31 ianuarie 2023, §§ 24 - 25; DCC nr.97 din 10 august 2023, §§ 25-26).

22. Totuşi, creditorii în interesul cărora a fost ridicată excepţia sunt ei înşişi participanţi la procesul de insolvabilitate şi ar putea acţiona în mod independent pentru a-şi proteja propriul interes.

23. Prin urmare, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "creditorii ale căror creanţe au fost stinse ca urmare a executării planului sunt obligaţi să restituie tot ceea ce au primit" din articolul 217 alin.(2) şi a articolului 217 alin.(8) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de dl avocat Tudor Leşanu, în interesele SRL "Şafranăx", parte în dosarul nr.2i-249/2018, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.