Decizie nr.162 din 30.11.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.141g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "interes legitim" din articolul 18 alin.(1) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 (interesul legitim al creditorului care depune cerere de intentare a procesului de insolvabilitate)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.141g/2023 privind excepţia de

neconstituţionalitate a textului "interes legitim" din articolul 18

alin.(1) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012

(interesul legitim al creditorului care depune cerere

de intentare a procesului de insolvabilitate)

nr. 162  din  30.11.2023

 (în vigoare 30.11.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 488-491 art. 208 din 21.12.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 17 mai 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 30 noiembrie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "interes legitim" din articolul 18 alin.(1) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de administratorul statutar al SRL "Uzina de Echipament Tehnologic", dl Vladislav Melnic, în dosarul nr.2i-553/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Mariana Fondos-Fraţman de la Judecătoria Chişinău, sediul central, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 10 noiembrie 2020, SRL "Basconslux" a formulat o cerere introductivă către debitorul SRL "Uzina de Echipament Tehnologic". Creditorul a invocat faţă de SRL "Uzina de Echipament Tehnologic" o creanţă în mărime de 4888166,62 lei.

4. Prin Încheierea din 11 noiembrie 2022, Judecătoria Chişinău a admis spre examinare cererea introductivă cu instituirea perioadei de observaţie.

5. În şedinţa de judecată, dl avocat Tudor Leşanu a ridicat, în interesele administratorului statutar al SRL "Uzina de Echipament Tehnologic", dl Vladislav Melnic, excepţia de neconstituţionalitate a textului "interes legitim" din articolul 18 alin.(1) din Legea insolvabilităţii.

6. Prin Încheierea din 3 mai 2023, Judecătoria Chişinău a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

8. Prevederile relevante ale Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 18

Cererea introductivă depusă de creditor

"(1) Creditorul poate depune cerere introductivă dacă are un interes legitim în intentarea procesului de insolvabilitate şi îşi poate argumenta creanţele şi temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate.

[...]".

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul excepţiei menţionează că textul contestat este lipsit de previzibilitate şi de claritate. Astfel, textul de lege criticat le acordă tribunalelor o marjă discreţionară pentru determinarea criteriilor obiective pe baza cărora urmează a fi apreciată existenţa sau inexistenţa stării de insolvabilitate. Instanţele pot admite nelimitat cereri introductive bazându-se pe norma contestată. De asemenea, autorul menţionează că debitorul nu poate aprecia modul în care ar trebui să-şi conformeze conduita în raport cu cererea formulată de un pretins creditor, iar textul criticat îi îngrădeşte accesul la justiţie.

10. Potrivit autorului, dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 8, 20, 23 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea insolvabilităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

14. Curtea observă că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă textul "interes legitim" din articolul 18 alin.(1) din Legea insolvabilităţii. Curtea admite că textul contestat ar putea fi aplicat la soluţionarea cauzei. Curtea constată că textul contestat nu a mai făcut anterior obiect al controlului constituţionalităţii.

15. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Curtea trebuie să analizeze, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea HCC nr.16 din 20 mai 2021, § 31).

16. Curtea reţine că autorul sesizării a invocat articolele 8 (respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale), 20 (accesul liber la justiţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

17. Cu privire la incidenţa articolului 8 din Constituţie, Curtea a subliniat că, în prezenta cauză, acesta comportă un caracter general şi nu poate reprezenta un reper individual şi separat (a se vedea DCC nr.166 din 1 decembrie 2022, § 19). Cu referire la articolele 23 şi 54 din Constituţie, Curtea reiterează că acestea nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale (a se vedea DCC nr.90 din 15 iunie 2021, § 23; DCC nr.177 din 23 noiembrie 2021, § 37).

18. Cu referire la articolul 20 din Constituţie, invocat de autor, în legătură cu faptul că textul "interes legitim" ar avea un înţeles neclar, fapt care ar conduce la restrângerea dreptului de acces la justiţie al debitorului, Curtea menţionează următoarele.

19. Curtea observă că Legea insolvabilităţii stabileşte că orice creditor care a notificat în prealabil debitorul (articolul 19 alin.(1)) este îndreptăţit să formuleze o cerere introductivă dacă are un interes legitim în intentarea procesului de insolvabilitate în privinţa debitorului său, îşi poate argumenta creanţele şi temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate (articolul 18 alin.(1)), precum şi anexează, inter alia, documentele ce adeveresc mărimea şi scadenţa datoriilor debitorului faţă de creditor. Astfel, Legea insolvabilităţii prevede că existenţa creanţei trebuie demonstrată de către creditor la formularea cererii introductive (articolul 20), iar interesul legitim al creditorului constă în dreptul său de se adresa în justiţie pentru apărarea dreptului de proprietate şi încasare forţată a creanţei.

20. În acest sens, Curtea Europeană a menţionat în jurisprudenţa sa că, în materia procedurii falimentului, ea a considerat întotdeauna că există un litigiu din momentul în care creditorul depune o declaraţie de creanţă, iar din cererea formulată de creditor se naşte o "dispută" reală şi serioasă asupra unui drept civil, în cazul unei creanţe (a se vedea Cipolletta v. Italia, 11 ianuarie 2018, § 34, § 36).

21. Mai mult, Legea insolvabilităţii stabileşte la articolul 28 că în decursul a două zile lucrătoare de la adoptarea încheierii de admitere a cererii introductive înaintate de creditor, instanţa de insolvabilitate va expedia debitorului cererea în copie. În cel mult 10 zile de la primirea copiei de pe cererea introductivă, debitorul prezintă instanţei de insolvabilitate o referinţă la cererea introductivă, prin care contestă sau recunoaşte existenţa stării sale de insolvabilitate. În referinţă debitorul poate răsturna prezumţia incapacităţii de plată prin prezentarea probelor care confirmă că el a executat obligaţiile pecuniare sau că există o acţiune civilă în legătură cu această obligaţie, intentată până la depunerea cererii introductive, ori că obligaţia poate fi stinsă prin compensare cu o obligaţie într-un cuantum egal sau mai mare.

22. Astfel, Curtea nu poate reţine argumentul autorului cu referire la limitarea accesului debitorului la un tribunal. Prin urmare, nu există o ingerinţă în articolul 20 din Constituţie.

23. Pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "interes legitim" din articolul 18 alin.(1) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de dl Vladislav Melnic, administrator statutar al SRL "Uzina de Echipament Tehnologic", în dosarul nr.2i-553/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.