Decizie nr.170 din 20.11.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.108g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 203 alin.(2), 205, 209 şi 210 din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară Legii nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative, şi a articolului 106/1 din Codul penal, în redactarea anterioară Legii nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (aplicarea măsurilor asiguratorii pentru confiscarea extinsă a bunurilor)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.108g/2025 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolelor 203 alin.(2), 205, 209 şi 210

din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară

Legii nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor

acte normative, şi a articolului 106¹ din Codul penal, în

redactarea anterioară Legii nr.35 din 13 martie 2025

 pentru modificarea unor acte normative

(aplicarea măsurilor asiguratorii pentru

confiscarea extinsă a bunurilor)

nr. 170  din  20.11.2025

 (în vigoare 20.11.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 620-622 art. 200 din 18.12.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 5 mai 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 20 noiembrie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 203 alin.(2), 205, 209 şi 210 din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară Legii nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative, şi articolul 106¹ din Codul penal, în redactarea anterioară Legii nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative, ridicată de dl avocat Sergiu Barbăneagră, în interesele dlui Cristian (Mihai) Rizea, în dosarul nr.8-02/2024, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de către dna judecător Ana Bologan, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Printr-o sentinţă penală din 7 decembrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a dispus, inter alia, confiscarea de la condamnatul Cristian (Mihai) Rizea a echivalentului sumei de 300 000 euro, ca urmare a comiterii infracţiunii de trafic de influenţă.

4. Prin cererea de comisie rogatorie formulată de Tribunalul Bucureşti, în scopul executării sentinţei menţionate supra, s-a solicitat identificarea, indisponibilizarea şi confiscarea sumelor de bani aflate în conturi bancare şi a bunurilor mobile şi imobile aflate în Republica Moldova şi care ar aparţine condamnatului Cristian (Mihai) Rizea.

5. Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova i-a solicitat Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, recunoaşterea sentinţei străine menţionate supra la § 3, examinarea cererii de comisie rogatorie privind identificarea şi indisponibilizarea bunurilor mobile şi imobile indicate la § 4.

6. Dl avocat Sergiu Barbăneagră a ridicat, în interesele dlui Cristian (Mihai) Rizea, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolelor 203, 205, 209 şi 210 din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară Legii nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative, şi a articolului 106¹ din Codul penal, în redactarea anterioară Legii nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative.

7. Printr-o încheiere din 17 aprilie 2025, Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

" [...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 16

Egalitatea

"[...]

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

[…]."

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

"Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.

(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat."

9. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, în redactarea anterioară Legii nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative, sunt următoarele:

Articolul 203

Punerea sub sechestru

"(1) Punerea sub sechestru a bunurilor este o măsură procesuală de constrângere, care constă în inventarierea bunurilor şi interzicerea proprietarului sau posesorului de a dispune de ele, iar în caz de necesitate, de a se folosi de aceste bunuri. După punerea sub sechestru a conturilor şi a depozitelor bancare sunt încetate orice operaţiuni în privinţa acestora.

(2) Punerea sub sechestru a bunurilor se aplică pentru a asigura repararea prejudiciului cauzat de infracţiune, acţiunea civilă sau eventuala confiscare specială sau confiscare extinsă a bunurilor ori a contravalorii bunurilor prevăzute la art.106 alin.(2) şi art.106¹din Codul penal."

Articolul 205

Temeiurile de punere sub sechestru

"(1) Punerea sub sechestru a bunurilor poate fi aplicată de către organul de urmărire penală sau de către instanţă numai în cazurile în care există o bănuială rezonabilă că bunurile urmărite vor fi tăinuite, deteriorate sau cheltuite.

(2) Punerea sub sechestru a bunurilor se aplică în baza ordonanţei organului de urmărire penală, cu autorizaţia judecătorului de instrucţie sau, după caz, a încheierii instanţei de judecată. Procurorul, din oficiu sau la cererea părţii civile, înaintează judecătorului de instrucţie demers, însoţit de ordonanţa organului de urmărire penală privind punerea bunurilor sub sechestru. Judecătorul de instrucţie, prin rezoluţie, autorizează punerea bunurilor sub sechestru, iar instanţa de judecată decide asupra cererilor părţii civile ori ale altei părţi, dacă bănuiala rezonabilă indicată la alin.(1) este motivată.

(3) În ordonanţa organului de urmărire penală sau, după caz, în încheierea instanţei de judecată cu privire la punerea bunurilor sub sechestru vor fi indicate bunurile supuse sechestrului, în măsura în care ele sunt stabilite în procedura cauzei penale, precum şi valoarea bunurilor necesare şi suficiente pentru asigurarea acţiunii civile.

(4) Dacă există dubiu evident cu privire la prezentarea benevolă a bunurilor pentru punerea lor sub sechestru, judecătorul de instrucţie sau, după caz, instanţa de judecată, concomitent cu autorizarea sechestrului asupra bunurilor, autorizează şi percheziţia.

(5) În caz de delict flagrant sau de caz ce nu suferă amânare, organul de urmărire penală este în drept de a pune bunurile sub sechestru în baza ordonanţei proprii, fără a avea autorizaţia judecătorului de instrucţie, comunicând în mod obligatoriu despre aceasta judecătorului de instrucţie imediat, însă nu mai târziu de 24 de ore din momentul efectuării acestei acţiuni procedurale. Primind informaţia respectivă, judecătorul de instrucţie verifică legalitatea acţiunii de punere sub sechestru, confirmă rezultatele ei sau declară nevalabilitatea acesteia. În caz de constatare că sechestrarea este ilegală sau neîntemeiată, judecătorul de instrucţie dispune scoaterea, totală sau parţială, a bunurilor de sub sechestru."

Articolul 209

Contestarea punerii bunurilor sub sechestru

"(1) Punerea bunurilor sub sechestru poate fi contestată în modul stabilit de prezentul cod de către bănuit, învinuit, inculpat sau persoanele care consideră că aplicarea sechestrului asupra bunurilor lor este nejustificată. Plângerea sau recursul înaintat nu suspendă executarea acestei măsuri.

(2) Alte persoane decât bănuitul, învinuitul, inculpatul care consideră că menţinerea sechestrului asupra bunurilor lor este nejustificată sunt în drept să ceară scoaterea bunurilor lor de sub sechestru organului de urmărire penală, judecătorului de instrucţie sau instanţei de judecată care judecă cauza.

(3) Cererea de scoatere a bunurilor de sub sechestru poate fi înaintată instanţei de judecată care judecă cauza până la începerea dezbaterilor judiciare."

Articolul 210

Scoaterea bunurilor de sub sechestru în procesul penal

"(1) Bunurile se scot de sub sechestru prin hotărârea organului de urmărire penală sau instanţei dacă, în urma retragerii acţiunii civile, modificării încadrării juridice a infracţiunii incriminate bănuitului, învinuitului, inculpatului ori din alte motive, a decăzut necesitatea de a menţine bunurile sub sechestru. Instanţa de judecată, judecătorul de instrucţiune sau procurorul, în limitele competenţei lor, ridică sechestrul asupra bunurilor şi în cazurile în care constată ilegalitatea punerii acestora sub sechestru de către organele de urmărire penală fără autorizaţia respectivă.

(2) Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată este în drept să menţină bunurile sub sechestru şi după încetarea procesului penal, scoaterea persoanei de sub urmărire penală sau achitarea persoanei, în termen de o lună de la rămânerea definitivă a hotărârii respective.

(3) Bunurile se scot de sub sechestru când persoana juridică a executat amenda de interes public stabilită în acordul judiciar de interes public şi a reparat prejudiciul cauzat prin infracţiune."

10. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, în redactarea anterioară Legii nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative, sunt următoarele:

Articolul 106¹

Confiscarea extinsă

"(1) Sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele indicate la art.106, în cazul în care persoana este condamnată pentru comiterea infracţiunilor prevăzute la art.158, 165, 168, 186–189, 191, 192, 206, 2081, 2082, 2141, 217–2174, 218–220, 236–240, 2421, 2422, 243, 248–253, 256, 2603, 2604, 2606, 279, 280, 283, 284, 289, 290, 292, 302, 324–328, 3302, 332–3351, 3521, art.361 şi 3621, dacă fapta a fost comisă din interes material.

(2) Confiscarea extinsă se dispune dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:

a) valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată în ultimii 5 ani înainte de săvârşirea infracţiunii depăşeşte cu mai mult de 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărâre de Guvern, veniturile dobândite licit de aceasta. Dacă este comisă o infracţiune continuă, este luată în considerare şi perioada până la sfârşitul activităţii infracţionale;

b) instanţa de judecată îşi formează convingerea că bunurile respective pot proveni din activităţi ilicite. Convingerea instanţei se poate baza inclusiv pe diferenţa dintre veniturile dobândite licit şi valoarea bunurilor dobândite în aceeaşi perioadă;

c) au fost săvârşite infracţiunile indicate la alin.(1) pentru care legea prevede o pedeapsă maximă pedeapsa închisorii pe un termen mai mare de 4 ani.

(2¹) Confiscarea extinsă poate fi dispusă şi asupra bunurilor transferate fictiv către terţi, dobânditori de rea-credinţă, precum şi în cazul terţilor care ştiau sau ar fi trebuit să ştie că scopul transferului a fost evitarea confiscării.

(3) La aplicarea prevederilor alin.(2) se va lua în considerare şi valoarea bunurilor transferate de către persoana condamnată sau de o persoană terţă unui membru de familie, persoanelor juridice asupra cărora persoana condamnată deţine controlul sau altor persoane care ştiau ori trebuiau să ştie despre dobândirea ilicită a bunurilor.

(4) La stabilirea diferenţei dintre veniturile licite şi valoarea bunurilor dobândite se va ţine cont de valoarea bunurilor la data dobândirii lor şi de cheltuielile făcute de persoana condamnată, inclusiv de persoanele prevăzute la alin.(3).

(5) Dacă bunurile supuse confiscării nu se găsesc sau au fost comasate cu bunurile dobândite licit, în locul lor se confiscă bani şi bunuri care acoperă valoarea acestora.

(6) Se confiscă, de asemenea, bunurile şi banii obţinuţi din exploatarea sau folosirea bunurilor supuse confiscării, inclusiv bunurile în care au fost transformate sau convertite bunurile provenite din activităţile infracţionale, precum şi veniturile sau foloasele obţinute din aceste bunuri.

(6¹) Dacă persoana condamnată deţine bani, aceştia vor fi confiscaţi în mod prioritar. Dacă banii deţinuţi nu sunt suficienţi, se confiscă celelalte bunuri.

(7) Confiscarea nu poate depăşi valoarea bunurilor dobândite în perioada prevăzută la alin.(2) lit.a), care excedează nivelului veniturilor licite ale persoanei condamnate."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

11. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile contestate încalcă dispoziţiile constituţionale care garantează dreptul de proprietate, prezumţia de nevinovăţie, egalitatea în faţa legii şi accesul liber la justiţie.

12. În esenţă, autorul afirmă că, potrivit reglementărilor actuale, organele competente pot dispune sechestrul asupra oricărui bun susceptibil de confiscare, indiferent de persoana în posesia căreia se află acesta. În opinia sa, dispoziţiile contestate permit sechestrarea bunurilor fără o verificare prealabilă a bunei-credinţe a terţului, fapt care contravine principiilor contradictorialităţii şi dreptului la apărare.

13. Cu referire la procedura contestării punerii bunurilor sub sechestru, autorul a menţionat că, deşi articolul 209 din Codul de procedură penală îi permite terţului să conteste aplicarea sechestrului, acestuia nu i se recunoaşte o calitate procesuală distinctă în cadrul procesului penal. În consecinţă, proprietarul bunului sechestrat este tratat în mod diferit faţă de celelalte părţi procesuale, fapt care constituie, în opinia autorului, o încălcare a principiului egalităţii şi a accesului liber la justiţie.

14. Totodată, autorul a susţinut că aplicarea măsurii confiscării extinse faţă de terţi încalcă prezumţia de nevinovăţie, deoarece presupune răsturnarea sarcinii probei, aceştia fiind obligaţi să justifice provenienţa licită a bunurilor. De asemenea, autorul afirmă că se inversează prezumţia caracterului licit al proprietăţii, instituită de articolul 46 din Constituţie şi se ajunge la o sancţionare patrimonială a unei persoane nevinovate.

15. Prin urmare, autorul sesizării susţine că norma contestată contravine articolelor 1 alin.(3), 16, 20, 21, 23, 26 şi 46 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în această cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară Legii nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative, şi a unor prevederi din Codul penal, în redactarea anterioară Legii nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este formulată de dl avocat Sergiu Barbăneagră, în interesele dlui Cristian (Mihai) Rizea.

19. Pentru a putea fi declanşat controlul de constituţionalitate, Curtea trebuie să confirme aplicabilitatea prevederilor legale contestate în cauzele examinate în faţa instanţei de drept comun care a trimis sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate. Condiţia "aplicabilităţii prevederilor legale contestate în cauzele examinate în faţa instanţei de drept comun" presupune aplicabilitatea unor prevederi care îl prejudiciază pe autorul excepţiilor de neconstituţionalitate (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.31 din 16 martie 2023, § 70).

20. Curtea reiterează că excepţia de neconstituţionalitate nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că ea priveşte, în primul rând, situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată. De eventuala soluţie a excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia, în caz contrar, acest instrument riscă să devină unul simulat, adică o actio popularis, pierzându-se, în aceste condiţii, caracterul concret şi efectiv al excepţiei (a se vedea DCC nr.94 din 7 iulie 2022, § 29).

21. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în cadrul unui proces care are ca obiect recunoaşterea unei sentinţe pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, prin care dl Cristian (Mihai) Rizea a fost condamnat pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă, s-a dispus confiscarea de la acesta a echivalentului sumei de 300 000 euro, precum şi s-a cerut indisponibilizarea unor bunuri aflate în Republica Moldova.

22. Autorul sesizării a susţinut că bunurile a căror confiscare se pretinde aparţin, de fapt, cu drept de proprietate personală soţiei condamnatului şi nu constituie obiect al proprietăţii comune în devălmăşie.

23. Astfel, eventuala soluţie a Curţii nu ar produce niciun efect reparator în situaţia juridică a persoanei în interesele căreia a fost ridicată excepţia. Argumentele invocate de autor se referă, în esenţă, la protecţia dreptului de proprietate al unui terţ. Prin urmare, Curtea conchide că excepţia de neconstituţionalitate reprezintă o actio popularis.

24. În consecinţă, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatul (4) lit.c), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 203 alin.(2), 205, 209, 210 din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară Legii nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative, şi articolul 106¹ din Codul penal, în redactarea anterioară Legii nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative, ridicată de dl avocat Sergiu Barbăneagră, în interesele dlui Cristian (Mihai) Rizea, în dosarul nr.8-02/2024, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.