Decizie nr.173 din 20.11.2025 de inadmisibilitate a sesizărilor nr.101g/2025 şi nr.103g/2025 privind excepţiile de neconstituţionalitate a unor texte din articolul 55 alineatele (4) şi (5) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 (refuzul lichidatorului de a convoca adunarea creditorilor)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizărilor nr.101g/2025 şi nr.103g/2025

privind excepţiile de neconstituţionalitate a unor texte

din articolul 55 alineatele (4) şi (5) din Legea

insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012

(refuzul lichidatorului de a convoca

adunarea creditorilor)

nr. 173  din  20.11.2025

 (în vigoare 20.11.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 617-619 art.198 din 12.12.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările înregistrate la 18 aprilie 2025 şi, respectiv, 24 aprilie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizărilor menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 20 noiembrie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, după cum urmează:

- textul "[…] la cererea creditorilor ale căror creanţe reprezintă cel puţin 10% din suma totală a creanţelor validate cu drept de vot […]" din alineatul (4) al articolului 55,

- textul "[…] despre hotărârea privind refuzul de a o convoca […]" din alineatul (5) al articolului 55,

- textul "[…] refuzul administratorului insolvabilităţii/al lichidatorului de a convoca adunarea creditorilor poate fi contestat în instanţa de insolvabilitate […]" din alineatul (5) al articolului 55,

ridicate de dl lichidator Gheorghe Bunescu, în interesele SRL Fortina-Labis, în dosarul nr.2i-348-3/2021, şi de dl lichidator Nicolae Bostan, în interesele S.A. "Electrosistem", în dosarul nr.2i-234-15/2019, ambele pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate au fost trimise la Curtea Constituţională de dl judecător Vitalie Guţan şi de dna judecătoare Mariana Fondos-Fraţman, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

3. Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor, Curtea a decis conexarea lor într-un singur dosar, pe baza pct.18 din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, căruia i-a atribuit numărul 101g/2025.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiilor principale

Dosarul nr.2i-348-3/2021 (sesizarea nr.101g/2025)

4. Printr-o hotărâre a Judecătoriei Chişinău, sediul central, din 17 septembrie 2021 s-a intentat procesul de insolvabilitate în privinţa debitorului Fortina-Labis şi dl Gheorghe Bunescu a fost desemnat în calitate de administrator al insolvabilităţii.

5. Ulterior, creditorii Agarista Agricola şi Centrul Ştiinţifico-Practic Protecţia Plantelor au solicitat convocarea adunării creditorilor şi au propus chestiuni pentru ordinea de zi a acestei adunări.

6. Administratorul insolvabilităţii, dl Gheorghe Bunescu a admis parţial cererile şi a convocat adunarea creditorilor Fortina-Labis pentru 7 aprilie 2025, ora 10:00. Alte chestiuni au fost refuzate.

7. Printr-o încheiere a Judecătoriei Chişinău, sediul central, din 5 martie 2025 s-a dispus intrarea imediată în faliment a debitorului Fortina-Labis, iar în calitate de lichidator a fost menţinut dl Gheorghe Bunescu.

8. La 24 martie 2025, creditorii Agarista Agricola şi Centrul Ştiinţifico-Practic Protecţia Plantelor au desfăşurat adunarea creditorilor.

9. La 25 şi 26 martie 2025, reprezentantul debitorului, un creditor, precum şi lichidatorul Gheorghe Bunescu au formulat cereri privind anularea hotărârii adunării creditorilor din 24 martie 2025.

10. La 8 aprilie 2025, lichidatorul Gheorghe Bunescu a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului "refuzul administratorului insolvabilităţii/al lichidatorului de a convoca adunarea creditorilor poate fi contestat în instanţa de insolvabilitate" din articolul 55 alin.(5) din Legea insolvabilităţii.

11. Prin Încheierea din 16 aprilie 2025, Judecătoria Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

Dosarul nr.2i-234-15/2019 (sesizarea nr.103g/2025)

12. Prin Hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul central, din 6 iunie 2019 s-a intentat procedura de insolvabilitate faţă de "Electrosistem" SA şi în calitate de administrator al insolvabilităţii a fost desemnat dl Nicolae Bostan.

13. Printr-o încheiere a Judecătoriei Chişinău, sediul central, din 23 septembrie 2019, s-a dispus intrarea în faliment a debitorului Electrosistem, iar în calitate de lichidator a fost menţinut dl Nicolae Bostan.

14. Ulterior, creditorul BC "Energbank" SA a formulat o contestaţie împotriva acţiunilor lichidatorului referitoare la refuzul de a convoca adunarea creditorilor.

15. În procesul de examinare a contestării, lichidatorul Nicolae Bostan a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului "la cererea creditorilor ale căror creanţe reprezintă cel puţin 10% din suma totală a creanţelor validate cu drept de vot" din alin.(4) şi a textului "despre hotărârea privind refuzul de a o convoca" din alin.(5) ale articolului 55 din Legea insolvabilităţii.

16. Prin Încheierea din 22 aprilie 2025, Judecătoria Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

17. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

[...]"

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

[...]"

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

Articolul 119

Folosirea căilor de atac

"Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

18. Prevederile relevante ale Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 55

Convocarea adunării creditorilor

"(1) Adunarea creditorilor se convoacă de către administratorul insolvabilităţii sau, după caz, de către lichidator. Secretariatul adunării creditorilor se află în sarcina administratorului insolvabilităţii/lichidatorului, dacă adunarea nu dispune altfel.

[...]

(4) Adunarea creditorilor poate fi convocată şi la cererea comitetului creditorilor, la cererea creditorilor ale căror creanţe reprezintă cel puţin 10% din suma totală a creanţelor validate cu drept de vot sau în temeiul unei încheieri a instanţei de insolvabilitate.

(5) Cererea de convocare a adunării creditorilor va conţine chestiunile ce urmează a fi incluse în ordinea de zi a adunării şi va fi semnată de persoanele care cer convocarea. În termen de 5 zile de la data primirii cererii de convocare, administratorul insolvabilităţii/lichidatorul este obligat să adopte o hotărâre privind convocarea adunării creditorilor şi să informeze creditorii despre convocarea acesteia sau despre hotărârea privind refuzul de a o convoca, dacă cererea nu corespunde cerinţelor prezentului alineat. În termen de 3 zile de la data adoptării, hotărârea va fi expediată persoanelor care cer convocarea. Dacă, în termenul prevăzut, administratorul insolvabilităţii/lichidatorul nu a emis nicio decizie, persoanele care au depus cererea de convocare sunt în drept să convoace ei înşişi, pe cont propriu, adunarea creditorilor în modul stabilit de prezenta lege. Refuzul administratorului insolvabilităţii/al lichidatorului de a convoca adunarea creditorilor poate fi contestat în instanţa de insolvabilitate. Dacă adunarea creditorilor declară întemeiată convocarea adunării, cheltuielile aferente ei se compensează din contul masei debitoare, iar dacă este neîntemeiată, cheltuielile se suportă de persoana care a convocat adunarea.

[...]".

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor excepţiilor de neconstituţionalitate

19. Autorul sesizării nr.101g/2025 susţine că norma contestată omite să stabilească dacă creditorii care deţin mai mult de 10 % din suma totală a creanţelor validate sunt în drept de a convoca adunarea creditorilor în cazul în care administratorul insolvabilităţii sau lichidatorul emite o decizie de refuz. Totodată, Legea nu stabileşte dacă contestarea acestui refuz reprezintă o procedură obligatorie, care este prealabilă adunării creditorilor iniţiată de această categorie de creditori. De asemenea, el afirmă că legislatorul ar fi omis să stabilească termenul de examinare a contestaţiei, participanţii la procedura de examinare a contestaţiei, cine poate fi autorul (instanţa din oficiu sau părţile procesului) şi dacă la pronunţarea acestui act judecătoresc urmează a fi respectat principiul contradictorialităţii.

20. Autorul sesizării nr.103g/2025 menţionează că procedura convocării adunării creditorilor este neclară, deoarece legislatorul a adoptat o normă ambiguă, care lasă loc pentru interpretări defectuoase şi defavorabile. Astfel, un creditor majoritar formulează cereri repetate privind convocarea adunării creditorilor, fapt care ar afecta drepturile şi interesele celorlalţi creditori, ar majora cheltuielile procesului de insolvabilitate şi ar tergiversa procesul de insolvabilitate. Prin urmare, norma contestată de la alin.(4) al articolului 55 din Legea insolvabilităţii creează confuzie la interpretare şi aplicarea acesteia, fiind folosită în mod abuziv şi cu rea credinţă de un creditor majoritar în detrimentul celorlalţi creditori.

21. De asemenea, autorul notează că textul contestat de la articolul 55 alin.(5) din Legea insolvabilităţii nu corespunde principiilor de legiferare şi este lipsit de oportunitate. Astfel, în cauzele de insolvabilitate în care au fost validaţi un număr mare de creditori, notificarea tuturor creditorilor referitor la hotărârea de refuz a administratorului insolvabilităţii/lichidatorului de a convoca adunarea creditorilor majorează cheltuielile procesului de insolvabilitate, conduce la tergiversarea procesului, iar ca rezultat, sunt afectate interesele creditorilor prin ajustarea valorii creanţei care urmează a fi achitată după valorificarea masei debitoare.

22. Potrivit autorilor, textele contestate sunt contrare articolelor 20, 23, 26, 46, 54 şi 119 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

23. Examinând admisibilitatea sesizărilor privind excepţiile de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

24. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea insolvabilităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

25. Curtea constată că sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate sunt formulate de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

26. Curtea observă că obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate îl reprezintă textul "la cererea creditorilor ale căror creanţe reprezintă cel puţin 10% din suma totală a creanţelor validate cu drept de vot" din alin.(4) şi textele "despre hotărârea privind refuzul de a o convoca", "refuzul administratorului insolvabilităţii/al lichidatorului de a convoca adunarea creditorilor poate fi contestat în instanţa de insolvabilitate" din alin.(5) ale articolului 55 din Legea insolvabilităţii. Curtea admite că normele contestate ar putea fi aplicate la examinarea cauzelor în care au fost ridicate excepţiile de neconstituţionalitate. Curtea constată că textele contestate nu au mai făcut obiect al controlului constituţionalităţii.

27. Curtea reţine că autorii sesizărilor au invocat articolele 20 (accesul liber la justiţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 26 (dreptul la apărare), 46 (dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia), 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) şi 119 (folosirea căilor de atac) din Constituţie.

28. Curtea a notat în jurisprudenţa sa că articolele 23 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (HCC nr.8 din 5 aprilie 2022, § 26; DCC nr.15 din 16 februarie 2023, § 19).

29. Curtea reţine că excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de lichidatorii unor societăţi aflate în procedura falimentului, în cauze în care fie un grup de creditori care deţin împreună cel puţin 10% din suma totală a creanţelor validate, fie un singur creditor majoritar au solicitat convocarea adunării creditorilor.

30. Autorii sesizărilor au invocat o pretinsă omisiune din partea legislatorului care nu a reglementat o procedură clară cu privire la refuzul administratorului insolvabilităţii/lichidatorului de a convoca adunarea creditorilor. Totuşi, Curtea observă că autorii nu au argumentat contrarietatea textelor contestate cu normele constituţionale invocate, dar nici nu au demonstrat că normele contestate le afectează în mod direct drepturile şi libertăţile fundamentale în calitate de administratori ai insolvabilităţii/lichidatori.

31. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că administratorul insolvabilităţii sau lichidatorul nu acţionează în interes personal, ci în interesul bunei desfăşurări a întregii proceduri (DCC nr.152 din 19 octombrie 2021, § 21), precum şi că acţiunile lichidatorului sunt orientate spre păstrarea, majorarea şi valorificarea cât mai eficientă a masei debitoare prin toate mijloacele legale disponibile, pentru executarea cât mai deplină a creanţelor creditorilor (a se vedea articolul 68 alin.(2) din Legea insolvabilităţii). Aşadar, Curtea reţine că pretinsele probleme de constituţionalitate pe care le ridică autorii sesizărilor nu-i vizează în mod direct (a se vedea DCC nr.9 din 31 ianuarie 2023, § 24; DCC nr.97 din 10 august 2023, § 25; DCC nr.20 din 21 martie 2024, § 36).

32. Curtea subliniază că poate verifica constituţionalitatea prevederilor contestate dacă soluţia sa poate fi favorabilă autorului excepţiei. În caz contrar, acest instrument devine o actio popularis, pierzându-se, în aceste condiţii, caracterul concret şi efectiv al excepţiei. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că ea priveşte, în primul rând, situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată. De invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia (DCC nr.51 din 19 aprilie 2022, § 29; DCC nr.54 din 19 aprilie 2022, § 32; DCC nr.20 din 21 martie 2024, § 37).

33. Pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că excepţiile de neconstituţionalitate nu întrunesc condiţiile de admisibilitate şi nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 27 alineatele (2), (3) lit.f) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea nr.74 din 10 aprilie 2025 cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibile sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, după cum urmează:

- textul "[…] la cererea creditorilor ale căror creanţe reprezintă cel puţin 10% din suma totală a creanţelor validate cu drept de vot […]" din alineatul (4) al articolului 55,

- textul "[…] despre hotărârea privind refuzul de a o convoca […]" din alineatul (5) al articolului 55,

- textul "[…] refuzul administratorului insolvabilităţii/al lichidatorului de a convoca adunarea creditorilor poate fi contestat în instanţa de insolvabilitate […]" din alineatul (5) al articolului 55,

ridicate de dl lichidator Gheorghe Bunescu, în interesele SRL Fortina-Labis, în dosarul nr.2i-348-3/2021, şi de dl lichidator Nicolae Bostan, în interesele S.A. "Electrosistem", în dosarul nr.2i-234-15/2019, ambele pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.