Decizie nr.176 din 27.11.2025 de inadmisibilitate a sesizărilor nr.55g/2025, 146g/2025 şi nr.159g/2025 privind excepţiile de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate (competenţa Autorităţii Naţionale de Integritate de a stabili metodologia de efectuare a controlului său)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a  sesizărilor nr.55g/2025, 146g/2025  şi  nr.159g/2025

privind  excepţiile  de  neconstituţionalitate  a  unor prevederi din Legea

nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate

(competenţa Autorităţii Naţionale de Integritate de a stabili

metodologia de efectuare a controlului său)

nr. 176  din  27.11.2025

 (în vigoare 27.11.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 620-622 art. 204 din 18.12.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările înregistrate la 27 februarie 2025, la 23 iunie 2025 şi la 4 iulie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizărilor menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 27 noiembrie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a articolelor 7 alin.(3) lit.h), 14 alineatele (1) lit.g) şi (3), 20 alin.(2) lit.a¹) şi 28 alin.(1) din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, ridicate de domnul avocat Andrian Fetescu, în interesele domnului Serghei Diacov, parte în dosarul nr.3-233/2023, şi ale domnului Roman Onica, parte în dosarul nr.3a-552/2022, precum şi de domnul avocat stagiar Alexandru Stavinschi, în interesele domnului Sergiu Ciuntu, parte în dosarul nr.3-107/2024, aflate pe rolul Curţii de Apel Chişinău.

2. Sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate au fost transmise la Curtea Constituţională de trei complete de judecată constituite din doamnele Angela Bostan şi Victoria Sîrbu şi domnii Ghenadie Mîra, Grigore Daşchevici şi Andrei Caşcaval, judecători ai Curţii de Apel Centru, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

3. Având în vedere identitatea obiectului sesizărilor şi a motivelor care stau la baza criticilor de neconstituţionalitate, Curtea a dispus, pe baza punctului 18 din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, conexarea acestora într-un singur dosar, căruia i-a atribuit numărul 55g/2025.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiilor principale

I. Sesizarea nr.55g/2025

4. La 1 decembrie 2023, Autoritatea Naţională de Integritate a emis actul de constatare nr.155/25¹ în privinţa dlui Serghei Diacov, consilier în cadrul Consiliului orăşenesc Codru, municipiul Chişinău. Prin acest act s-a constatat existenţa unei diferenţe substanţiale şi deţinerea unei averi cu caracter nejustificat în mărime de 466 890,07 lei pentru anul fiscal 2019. Această sumă reprezenta diferenţa dintre averea dobândită şi veniturile obţinute în aceeaşi perioadă de către domnul Serghei Diacov şi membrii familiei sale.

^{_________________________ ___________}

¹ https://ani.md/sites/default/files/2023-12/AC155_0.pdf

5. La 14 decembrie 2023, domnul Serghei Diacov a contestat în instanţă Actul de constatare nr.155/25 din 1 decembrie 2023.

6. La 28 ianuarie 2025, în şedinţa de examinare a contestaţiei, avocatul Adrian Fetescu a ridicat, în interesele domnului Serghei Diacov, excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 7 alin.(3) lit.h), 14 alineatele (1) lit.g) şi (3), 20 alin.(2) lit.a¹ şi 28 alin.(1) din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate.

7. Prin Încheierea din 13 februarie 2025, Curtea de Apel Centru a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

II. Sesizarea nr.146g/2025

8. La 4 mai 2020, Autoritatea Naţională de Integritate a emis Actul de constatare nr.54/20 în privinţa domnului Roman Onica². Prin acest act s-a reţinut fapta de nesoluţionare a stării de incompatibilitate în termenul legal, manifestată prin exercitarea funcţiei de vicepreşedinte al raionului Criuleni şi a mandatului de consilier în Consiliul local Măgdăceşti, raionul Criuleni.

^{_________________________ ___________}

² https://www.ani.md/sites/default/files/2020-05/Onica%20Roman.PDF

9. La 22 mai 2020, domnul Roman Onica a contestat în instanţă Actul de constatare nr.54/20 din 4 mai 2020.

10. Prin Hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, din 2 noiembrie 2021, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată. Domnul Roman Onica a declarat apel împotriva acestei hotărâri la Curtea de Apel Chişinău.

11. La 7 aprilie 2025, avocatul Andrian Fotescu a ridicat, în interesele domnului Roman Onica, excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 7 alin.(3) lit.h), 14 alineatele (1) lit.g) şi (3), 20 alin.(2) lit.a¹) şi 28 alin.(1) din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate.

12. Printr-o Încheiere din 28 mai 2025, Curtea de Apel Centru a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

III. Sesizarea nr.159g/2025

13. La 6 august 2024, Autoritatea Naţională de Integritate a emis Actul de constatare nr.116/10 în privinţa domnului Sergiu Ciuntu³. Prin acest act s-a reţinut existenţa unei diferenţe substanţiale şi deţinerea unei averi nejustificate în mărime de 571 466,51 lei, pentru anul fiscal 2020. Această sumă reprezintă diferenţa dintre averea dobândită şi veniturile obţinute în aceeaşi perioadă de către subiectul declarării şi membrii familiei sale.

^{_________________________ ___________}

³ https://old.ani.md/sites/default/files/2024-08/ac116.pdf

14. La 29 august 2024, domnul Sergiu Ciuntu a contestat în instanţă Actul de constatare nr.116/10 din 6 august 2024.

15. La 14 mai 2025, în şedinţa de examinare a contestaţiei, avocatul stagiar Alexandru Stavinschi a ridicat, în interesele domnului Sergiu Ciuntu, excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 7 alin.(3) lit.h), 14 alineatele (1) lit.g) şi (3), 20 alin.(2) lit.a¹) şi 28 alin.(1) din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate.

16. Printr-o Încheiere din 27 mai 2025, Curtea de Apel Centru a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

17. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

18. Prevederile relevante ale Legii nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate sunt următoarele:

Articolul 7

Atribuţiile Autorităţii

"[…]

(3) În domeniul cooperării cu instituţiile naţionale şi internaţionale, precum şi în domeniul asigurării bunei organizări a Autorităţii şi administrării activităţii de promovare a integrităţii subiecţilor declarării, Autoritatea:

[…]

h) stabileşte metodologia de efectuare a controlului averii şi al intereselor personale şi privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor;

[…]."

Articolul 14

Atribuţiile preşedintelui şi vicepreşedintelui Autorităţii

"(1) Preşedintele Autorităţii exercită următoarele atribuţii:

[…]

g) aprobă metodologia de efectuare a controlului averii şi al intereselor personale şi privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor;

[…]

(3) Vicepreşedintele Autorităţii monitorizează inspectorii de integritate privind exercitarea conformă a atribuţiilor de serviciu, de asemenea supraveghează modul în care inspectorii de integritate respectă metodologia de efectuare a verificării şi a controlului averii şi al intereselor personale şi privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor, aprobată de preşedintele Autorităţii.

[…]."

Articolul 20

Drepturile şi obligaţiile inspectorului de integritate

"[…]

(2) Inspectorul de integritate are următoarele obligaţii:

[…]

a¹) să respecte metodologia de efectuare a verificării şi a controlului averii şi al intereselor personale şi privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor, să nu emită, fără motive convingătoare, acte care se abat de la practica generalizată de verificare şi control a inspectorilor de integritate;

[…]."

Articolul 28

Iniţierea controlului averii şi al intereselor personale

"(1) Autoritatea iniţiază controlul averii şi al intereselor personale din oficiu ori la sesizarea unor persoane fizice sau persoane juridice, în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale metodologiei de efectuare a verificării şi a controlului averii şi al intereselor personale şi privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor.

[…]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor excepţiilor de neconstituţionalitate

19. Autorii excepţiilor susţin că prevederile contestate nu respectă exigenţele clarităţii şi predictibilităţii unei legi, deoarece îi stabilesc Preşedintelui Autorităţii Naţionale de Integritate competenţa de a aproba metodologia de efectuare a controlului averii şi al intereselor personale, fără a defini limitele şi criteriile legale relevante pentru elaborarea acestei metodologii. În acest context, prevederile contestate admit că procedura de control al averii sale are un caracter non-penal, în care se aplică standardul "dubiilor rezonabile". Totodată, prevederile contestate nu se opun unor modificări şi completări frecvente ale metodologiei în discuţie.

20. De asemenea, autorii sesizărilor notează că Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate prevede, pe de o parte, că inspectorul de integritate nu solicită şi nu primeşte dispoziţii referitoare la controalele aflate în derulare, iar pe de altă parte, îl obligă să respecte metodologia în discuţie, care stabileşte instituţia de avizare a proiectelor de acte de către inspectorul cu atribuţii de control, care, la restituirea proiectului avizat, după caz, recomandă o analiză şi o eventuală ajustare a actului. În viziunea autorilor sesizărilor, acest fapt contravine principiilor independenţei inspectorului şi poate conduce la încălcarea drepturilor subiectului evaluat.

21. În acest context, autorii excepţiilor susţin că prevederile contestate încalcă articolele 1 alin.(3), 20 şi 23 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

22. Examinând admisibilitatea sesizărilor privind excepţiile de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

23. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

24. Sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate sunt ridicate de avocaţii părţilor în procese. Astfel, sesizările sunt formulate de subiectele cărora li s-a acordat acest drept pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

25. Obiectul excepţiilor îl constituie articolele 7 alin.(3) lit.h), 14 alin.(1) lit.g) şi alin.(3), 20 alin.(2) lit.a¹), 28 alin.(1) din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate. Aceste prevederi nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

26. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate în mai multe cauze care au ca obiect verificarea legalităţii actelor de constatare a încălcării regimului juridic al declarării averii şi intereselor personale, precum şi al incompatibilităţilor, emise de un inspector de integritate pe baza Legii nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate (a se vedea §§ 4-5, 8-9 şi 13-14 supra). Astfel, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate la soluţionarea cauzelor respective.

27. Autorii excepţiilor susţin că prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 20 (accesul liber la justiţie) şi 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle) din Constituţie.

28. Referitor la incidenţa articolelor 1 alin.(3) şi 23 din Constituţie, Curtea notează că acestea nu pot fi aplicate de sine stătător, ci numai în coroborare cu o altă prevedere din Constituţie care, în cazul excepţiei de neconstituţionalitate, garantează un drept fundamental. Astfel, pentru a fi incidente aceste articole, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie (a se vedea DCC nr.112 din 15 iulie 2021, § 22; DCC nr.48 din 27 aprilie 2023, § 20).

29. Cu trimitere la articolul 20 din Constituţie, autorii excepţiilor susţin că prevederile contestate: (i) îi deleagă Autorităţii Naţionale de Integritate competenţa de a adopta o metodologie de activitate care urmează a fi respectată în mod obligatoriu inclusiv de inspectorii de integritate şi (ii) permit calificarea procedurii de control ca fiind una de natură non-penală, cu aplicarea standardului "dubiilor rezonabile".

30. Referitor la primul aspect, Curtea reţine că autoritatea responsabilă de aplicarea Legii nr.133 din 17 iunie 2016 este Autoritatea Naţională de Integritate (în continuare, ANI). Modul de organizare şi funcţionare al acesteia este reglementat de Legea nr.132 din 17 iunie 2016, care, inclusiv pe baza prevederilor contestate, împuterniceşte ANI, prin intermediul Preşedintelui său, să adopte reguli privind metodologia de efectuare a controlului averii şi intereselor personale, precum şi al respectării regimului juridic al conflictelor de interese, incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor. Odată aprobată, această metodologie devine obligatorie pentru inspectorii de integritate.

31. În acest context, caracterul obligatoriu al Metodologiei urmăreşte asigurarea unei practici unitare şi coerente în activitatea de control a ANI şi evitarea situaţiilor în care fiecare inspector de integritate şi-ar stabili, invocând principiul independenţei, propria metodologie de lucru. Curtea reţine că această soluţie nu pare nerezonabilă şi justifică, la o primă vedere, existenţa unei metodologii de lucru obligatorii.

32. Pe de altă parte, faptul că, anterior adoptării actului de constatare, proiectul acestuia este supus unor avizări ţine de organizarea activităţii în cadrul ANI, în vederea asigurării legalităţii actelor sale. Acest lucru nu afectează în niciun fel procedura sau termenul de adresare în instanţă ori alte aspecte care ar putea influenţa caracterul echitabil al procesului în faţa instanţei, acestea fiind guvernate în continuare de normele prevăzute de Legea nr.133 din 17 iunie 2016 şi de legislaţia relevantă. Astfel, atât timp cât subiectul declarării vizat de aceste acte beneficiază de garanţiile unui control judecătoresc de jurisdicţie deplină, Curtea nu reţine existenţa unei ingerinţe în dreptul la un proces echitabil.

33. Curtea precizează că, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a notat că, în situaţiile în care un organ administrativ competent să soluţioneze litigii referitoare la "drepturi şi obligaţii cu caracter civil" nu întruneşte toate garanţiile prevăzute de articolul 6 § 1 din Convenţie, nu poate fi reţinută o încălcare a acestui articol dacă deciziile sale sunt supuse ulterior controlului unui organ judiciar care dispune de competenţă deplină şi oferă garanţiile prevăzute de articolul menţionat. Cu alte cuvinte, eventualele deficienţe structurale sau procedurale apărute în cadrul procedurilor desfăşurate în faţa autorităţilor administrative pot fi remediate prin controlul ulterior exercitat de o instanţă judecătorească cu competenţă deplină (a se vedea Ramos Nunes de Carvalho e Sá v. Portugalia [MC], 6 noiembrie 2018, § 132; Peleki v. Grecia, 5 martie 2020, §§ 58–60).

34. Aşadar, Curtea nu reţine existenţa unei ingerinţe în articolul 20 din Constituţie. De altfel, autorii excepţiilor dispun de o cale efectivă de acces la o instanţă judecătorească cu competenţă deplină, care poate realiza un control în fapt şi în drept al actelor de constatare.

35. Referitor la capătul excepţiilor în care se pune în discuţie natura juridică a procedurii controlului averii şi intereselor personale realizate de ANI, Curtea reaminteşte propria jurisprudenţă în care a notat că mecanismul de control al averii şi intereselor personale reglementat de Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate şi Legea privind declararea averii şi a intereselor personale este de natură non-penală. Astfel, procedura de aplicare a sancţiunilor şi remediilor pe baza acestor legi este una administrativă. Legislatorul califică sancţiunile prevăzute la articolul 34 alineatele (3) şi (5) din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 ca având un caracter disciplinar, menite să asigure integritatea în sectorul public (a se vedea articolul 46 alin.(3) din Legea integrităţii), fiind aplicabile subiecţilor declarării averii şi intereselor personale care ocupă funcţii publice sau funcţii de demnitate publică şi care sunt remuneraţi din banii publici. Acest fapt explică aplicarea altui standard de probă decât cel penal, pe care îl sugerează autorul sesizării (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.41 din 4 aprilie 2023, §§ 38, 40, 43).

36. Având în vedere cele menţionate supra, Curtea respinge argumentele autorilor excepţiilor privind incidenţa articolului 20 din Constituţie în raport cu prevederile contestate din această perspectivă.

37. Prin urmare, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate sunt inadmisibile şi nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alin.(2) şi (4) litera d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibile sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a articolelor 7 alin.(3) lit.h), 14 alineatele (1) lit.g) şi (3), 20 alin.(2) lit.a¹) şi 28 alin.(1) din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, ridicate de avocatul Andrian Fetescu, în interesele domnului Serghei Diacov, parte în dosarul nr.3-233/2023, şi ale domnului Roman Onica, parte în dosarul nr.3a-552/2022, precum şi de avocatul stagiar Alexandru Stavinschi, în interesele domnului Sergiu Ciuntu, parte în dosarul nr.3-107/2024, aflate pe rolul Curţii de Apel Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.