Decizie nr.178 din 27.11.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.99g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 196 alin.(2) din Codul de procedură civilă (îndepărtarea reprezentantului din sala de judecată)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.99g/2025 privind excepţia

de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 196

 alin.(2) din Codul de procedură civilă

(îndepărtarea reprezentantului

din sala de judecată)

nr. 178  din  27.11.2025

 (în vigoare 27.11.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 620-622 art. 206 din 18.12.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 16 aprilie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 27 noiembrie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "pentru tot timpul dezbaterilor judiciare" din articolul 196 alin.(2) din Codul de procedură civilă, ridicată de dl avocat Viorel Chetruşcă, în interesele SRL "CRIS", parte în dosarul nr.2-3152/2020, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de către doamna judecătoare Eleonora Badan Melnic, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. SRL "COMECOTEH" a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva SRL "CRIS" pentru obligarea celei din urmă de a emite o factură fiscală, pentru încetarea proprietăţii comune pe cote-părţi şi pentru împărţirea în natură a imobilului. La rândul ei, Cris a formulat o cerere reconvenţională pentru încetarea regimului proprietăţii comune pe cote-părţi şi pentru împărţirea în natură a imobilului.

4. Cris a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Comecoteh pentru desfiinţarea construcţiilor neautorizate de pe un teren aflat în coproprietate. La rândui ei, Comecoteh a formulat o cerere reconvenţională pentru desfiinţarea construcţiilor neautorizate.

5. Ulterior, printr-o încheiere a instanţei de judecată, cele două cauze au fost conexate.

6. În cadrul judecării cauzei, la 2 noiembrie 2023, instanţa de judecată a dispus îndepărtarea din sala de judecată a dlui Viorel Chetruşcă, reprezentant al Cris, pe durata dezbaterilor judiciare, ca urmare a constatării încălcării în mod repetat de către acesta a ordinii în şedinţa de judecată.

7. La 4 decembrie 2024, instanţa de judecată a dispus reluarea dezbaterilor judiciare. Pe baza încheierii din 2 noiembrie 2023, aceasta l-a îndepărtat din sala de judecată pe dl Viorel Chetruşcă, reprezentant al Cris.

8. La 6 martie 2025, dna Tatiana Becciv şi dl avocat Viorel Chetruşcă, reprezentanţi ai Cris, au ridicat, în interesele Cris, excepţia de neconstituţionalitate a textului "pentru tot timpul dezbaterilor judiciare" din articolul 196 alin.(2) din Codul de procedură civilă.

9. Printr-o încheiere din 2 aprilie 2025, Judecătoria Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nicio pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

[...]."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

11. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, sunt următoarele:

Articolul 196

Măsurile aplicate faţă de cei care încalcă ordinea în şedinţa de judecată

"(1) Persoana care încalcă ordinea în şedinţa de judecată este avertizată de preşedintele şedinţei în numele instanţei.

(2) Dacă încalcă repetat ordinea, participantul la proces sau reprezentantul avertizat poate fi îndepărtat, prin încheiere judecătorească, din sală pentru tot timpul dezbaterilor judiciare sau al unei părţi din şedinţă. În ultimul caz, după reîntoarcerea acestor persoane în sală, preşedintele şedinţei le informează despre actele procedurale efectuate în lipsa lor.

[...]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. Autorul excepţiei susţine că participantul la proces îndepărtat din sală pentru tot timpul dezbaterilor judiciare nu poate lua parte la examinarea cauzei sale şi nu-şi poate exercita drepturile procedurale în această etapă a procesului civil. Având în vedere importanţa dezbaterilor judiciare, lipsa participantului în sala de judecată afectează în mod direct caracterul echitabil şi adversarial al procesului.

13. Autorul consideră că textul criticat omite să stabilească criterii clare şi previzibile pe baza cărora ar putea fi aplicată sancţiunea de îndepărtare din sală a participantului la proces pentru perioada dezbaterilor judiciare. Acesta pretinde că măsura aplicată nu ar fi proporţională cu gravitatea comportamentului sancţionat, iar scopul legitim urmărit de legislator poate fi realizat în aceeaşi măsură prin îndepărtarea persoanei din sală doar pentru o parte din şedinţa de judecată.

14. Autorul menţionează că măsura criticată nu este însoţită de alte garanţii procedurale, cum ar fi existenţa unui mecanism de stabilire a caracterului echitabil al sancţiunii, obligarea instanţei de a întrerupe şedinţa pentru a-i oferi părţii posibilitatea de a-şi desemna un alt apărător şi de a-şi pregăti apărarea, date fiind noile circumstanţe apărute, sau o procedură de revizuire a sancţiunii până la finalizarea examinării cauzei în fond. Prin urmare, după îndepărtarea reprezentantului din sala de judecată, partea nu are posibilitatea de a fi asistată de avocatul ales şi de a-şi formula, argumenta şi dovedi poziţia în proces, fiindu-i afectat dreptul la apărare.

15. Autorul mai pretinde că, în cazul în care persoana îndepărtată din sala de judecată este un avocat, norma criticată admite o imixtiune în exercitarea profesiei şi încalcă drepturile acestuia prevăzute de articolul 53 alin.(1) lit.a), b) şi d) din Legea cu privire la avocatură nr.1260 din 19 iulie 2002.

16. În concluzie, autorul excepţiei afirmă că textul contestat contravine articolelor 1 alin.(3), 16, 20, 22, 26 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

17. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

18. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură civilă, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

19. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reprezentantul unei părţi în proces. Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul "pentru tot timpul dezbaterilor judiciare" din articolul 196 alin.(2) din Codul de procedură civilă. Curtea observă că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate. Anterior, Curtea a analizat situaţia îndepărtării inculpatului din sala de judecată în cadrul unui proces penal. În acest sens, a fost pronunţată Decizia nr.11 din 2 februarie 2017.

21. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză civilă în cadrul căreia reprezentantul unei părţi în proces a fost îndepărtat din sală pentru perioada dezbaterilor judiciare. Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi avute în vedere la examinarea cauzei.

22. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (DCC nr.37 din 24 martie 2022, § 21; DCC nr.98 din 1 august 2024, § 19).

23. Autorul excepţiei susţine că norma contestată contravine articolelor 1 alin.(3) (statul de drept), 16 (egalitatea), 20 (accesul liber la justiţie), 22 (neretroactivitatea legii), 26 (dreptul la apărare) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

24. Curtea a notat în jurisprudenţa sa că articolul 1 alin.(3) din Constituţie nu poate fi analizat în mod individual în cadrul unei excepţii de neconstituţionalitate, dacă nu este constatată aplicabilitatea unui drept fundamental (DCC nr.79 din 4 iulie 2024, § 21; DCC nr.92 din 1 august 2024, § 22).

25. De asemenea, Curtea a reţinut că articolele 16 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (DCC nr.77 din 1 iunie 2021, § 21; DCC nr.113 din 26 septembrie 2023, § 18).

26. Cu referire la articolul 22 din Constituţie, care este corespondentul articolului 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Curtea subliniază că dispoziţiile acestui articol garantează neretroactivitatea legii penale, în sensul larg al noţiunii "penal" (care include dreptul penal şi dreptul contravenţional), adică principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei penale (nullum crimen, nulla poena sine lege).

27. Curtea observă că îndeptărarea din sala de judecată se dispune dacă participantul la proces sau reprezentantul avertizat de preşedintele şedinţei încalcă repetat ordinea în şedinţa de judecată. Prin natura sa şi potrivit gradului de severitate al măsurii, comportamentul pentru care se aplică norma contestată nu constituie o infracţiune. Prin urmare, articolul 22 din Constituţie nu este incident în prezenta cauză.

28. Curtea menţionează că articolul 20 din Constituţie, care reglementează dreptul de acces liber la justiţie, este corespondentul articolului 6 § 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Exigenţa articolului 6 § 1 din Convenţie, potrivit căreia cauzele trebuie examinate în mod echitabil, trebuie înţeleasă inclusiv prin prisma asigurării respectării principiilor fundamentale ale procesului judiciar, i.e. a principiului contradictorialităţii şi a principiului egalităţii armelor (DCC nr.37 din 30 martie 2021, § 32).

29. Totodată, articolul 26 din Constituie, care garantează în mod distinct dreptul la apărare, este corespondentul articolului 6 din Convenţie. Astfel, garanţiile stabilite de articolul 26 din Constituţie reprezintă aspecte precise ale dreptului la un proces echitabil (a se vedea, în acest sens, DCC nr.37 din 25 aprilie 2024, § 22).

30. Pe baza articolului 115 alin.(4) din Constituţie, având prerogativa constituţională de a reglementa prin lege organică procedura de judecată a cauzelor civile, legislatorul a prevăzut rolul preşedintelui şedinţei de judecată de a asigura respectarea ordinii în şedinţă (a se vedea, în acest sens, articolul 194 alin.(3) din Codul de procedură civilă) şi obligaţia participanţilor la proces, a celorlalte persoane prezente în sala de şedinţă de a respecta ordinea stabilită pentru judecarea cauzei (articolul 195 alin.(4) din Codul de procedură civilă). Curtea observă că, în cazul încălcării ordinii în şedinţa de judecată, preşedintele şedinţei poate avertiza persoana prezentă în sală. În cazul încălcării repetate a ordinii stabilite, participantul la proces sau reprezentantul avertizat poate fi îndepărtat, prin încheiere judecătorească, din sală pentru tot timpul dezbaterilor judiciare sau al unei părţi din şedinţă (articolul 196 alineatele (1) şi (2) din Codul de procedură civilă).

31. Curtea reţine că, în sensul prevederilor citate mai sus, măsura de îndepărtare din sala de judecată poate fi aplicată atât participantului la proces, cât şi reprezentantului său, inclusiv unui avocat. Dreptul oricărei persoane de a fi apărată efectiv de un avocat ales constituie una dintre caracteristicile fundamentale ale procesului echitabil. Deşi dreptul de acces la un avocat este garantat la orice etapă a procesului, Curtea Europeană a stabilit că acesta nu este un drept absolut şi poate fi supus limitărilor în cazurile în care interesele justiţiei o cer (Elif Nazan Şeker v. Turcia, 8 martie 2022, §§ 42, 43).

32. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a statuat că pentru buna administrare a justiţiei ordinea şi solemnitatea şedinţei de judecată constituie elemente definitorii ale procedurii judiciare. Nerespectarea flagrantă a normelor elementare de conduită adecvată nu poate şi nu trebuie să fie tolerată (Ananyev v. Federaţia Rusă, 30 iulie 2009, § 44).

33. Curtea menţionează că îndepărtarea reprezentantului din sala de judecată pentru perioada dezbaterilor judiciare reprezintă o măsură excepţională. Această măsură are rolul de a asigura buna-administrare a justiţiei prin judecarea cauzelor în termen rezonabil şi respectarea drepturilor celorlalţi participanţi la proces.

34. Curtea observă că măsura îndepărtării din sală pentru perioada dezbaterilor judiciare a participantului la proces este precedată de (i) avertizarea anunţată de preşedintele şedinţei pentru participanţii la proces sau pentru reprezentantul acestuia cu privire la obligaţia de a respecta ordinea şedinţei de judecată (articolul 196 alin.(1)) şi de (ii) pronunţarea unei încheieri judecătoreşti, care va cuprinde motivele care au determinat aplicarea acestei măsuri şi legea aplicabilă (articolele 196 alin.(2), 269 alin.(2) şi 270 alineatele (1) şi (2) din Cod).

35. Astfel, Curtea reţine că participantul care încalcă ordinea în şedinţa de judecată şi este avertizat în acest sens de preşedintele de şedinţă poate prevedea în mod rezonabil consecinţele comportamentului său şi poate să decidă până la aplicarea măsurii de îndepărtare din sală dacă doreşte sau nu să participe la dezbaterile judiciare (a se vedea, mutatis mutandis¸ DCC nr.11 din 2 februarie 2017, § 24).

36. Curtea constată că măsura contestată are un caracter temporar. Ea se aplică pe durata dezbaterilor judiciare sau a unei părţi din şedinţă. În acest sens, în funcţie de gravitatea încălcării, instanţa de judecată are competenţa să stabilească durata măsurii. De asemenea, după încetarea măsurii, legea mai prevede obligaţia instanţei de judecată să informeze reprezentantul care a fost îndepărtat despre actele procedurale efectuate în lipsa sa (a se vedea articolul 196 alin.(2) din Codul de procedură civilă). La etapa pledoariilor şi a replicilor reprezentantul are posibilitatea să-şi prezinte opinia cu referire la circumstanţele examinate de instanţă şi la probele elucidate în şedinţa de judecată.

37. Curtea observă că norma contestată nu împiedică persoana reprezentată, al cărei reprezentant a fost înlăturat, să participe la dezbaterile judiciare. Mai mult, Curtea reţine că partea care susţine limitarea exerciţiului dreptului la apărare poate contesta odată cu fondul cauzei îndepărtarea din sala de judecată a reprezentantului său (articolul 359 din Codul de procedură civilă). În procedura apelului, instanţa are competenţa să verifice legalitatea îndepărtării din sala de judecată a reprezentantului.

38. Aşadar, Curtea reţine că prevederile contestate nu afectează dreptul la apărare sau dreptul la un proces echitabil, de vreme ce există garanţii şi remedii procesuale în acest sens.

39. Prin urmare, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2), (3) lit.f), (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "pentru tot timpul dezbaterilor judiciare" din articolul 196 alin.(2) din Codul de procedură civilă, ridicată de dl avocat Viorel Chetruşcă, în interesele SRL "CRIS", parte în dosarul nr.2-3152/2020, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.