Decizie nr.18 din 12.02.2026 de inadmisibilitate a sesizării nr.153g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 226 din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 (dreptul creditorului de a înainta o cerere introductivă în caz de nerealizare a planului procedurii accelerate de restructurare)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.153g/2025 privind

excepţia de neconstituţionalitate a articolului 226 din

Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012

(dreptul creditorului de a înainta o cerere introductivă în caz de

nerealizare a planului procedurii accelerate de restructurare)

nr. 18  din  12.02.2026

 (în vigoare 12.02.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.105-107 art. 32 din 05.03.2026

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 26 iunie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 12 februarie 2026, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 226 din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de dl avocat Tudor Leşanu, în interesele SRL "Şafranăx", parte în dosarul nr.2i-249/2018, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Vitalie Guţan de la Judecătoria Chişinău, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin Încheierea Curţii de Apel Chişinău din 15 septembrie 2017 s-a admis cererea introductivă a Şafranăx şi s-a intentat procedura accelerată de restructurare în privinţa debitorului Şafranăx.

4. Prin Hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, din 24 mai 2018 a fost confirmat planul procedurii accelerate de restructurare a Şafranăx.

5. La 13 decembrie 2024, reprezentantul unui creditor a formulat o cerere pentru revocarea planului procedurii accelerate de restructurare şi intrarea în faliment a Şafranăx.

6. La 11 iunie 2025, dl avocat Tudor Leşanu a ridicat, în interesele Şafranăx, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 226 din Legea insolvabilităţii.

7. Printr-o încheiere din aceeaşi dată, Judecătoria Chişinău a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 8

Respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale

"(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.

(2) Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinând dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a acesteia."

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

[...]"

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.

9. Prevederile relevante ale Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 226

Efectele nerealizării planului procedurii accelerate de restructurare

"(1) Dacă, pe parcursul realizării planului procedurii accelerate de restructurare, debitorul încalcă condiţiile planului şi/sau termenele prevăzute de programul de stingere a creanţelor ori nu asigură rezervarea masei debitoare pentru creanţele trecute cu titlu provizoriu, fiecare creditor este în drept să înainteze instanţei de insolvabilitate o cerere introductivă, care va avea drept efect intrarea în faliment şi lichidarea patrimoniului debitorului fără a mai fi necesară dovada insolvabilităţii lui.

(2) Articolul 217 se aplică în modul corespunzător."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. Autorul excepţiei menţionează că norma contestată nu este suficient de clară şi creează deficienţe de interpretare pentru instanţă, care ar putea admite o cerere introductivă, pe baza articolului 226 alin.(1) din Legea insolvabilităţii, la solicitarea unei persoane care nu este afectată de planul de restructurare, dar se pretinde creditor, deoarece deţine o creanţă apărută după data intentării procedurii de insolvabilitate. Autorul consideră că nu orice persoană care are o creanţă faţă de societatea insolvabilă aflată în procedura de restructurare poate solicita intentarea procedurii de insolvabilitate. Acest lucru îl pot face doar creditorii validaţi, care sunt direct vizaţi de nerealizarea planului.

11. În susţinerea poziţiei sale, autorul menţionează că prevederile articolului 225 alin.(3) din Legea insolvabilităţii stabilesc că efectele planului procedurii accelerate de restructurare, confirmat de instanţa de judecată, sunt opozabile doar debitorului şi creditorilor afectaţi de plan. Mai mult, şi articolul 53 alineatele (2) şi (3) din Legea insolvabilităţii stabileşte cu suficientă claritate că doar un creditor validat ar putea solicita revocarea unui plan de restructurare pentru neexecutare.

12. Cu privire la neconstituţionalitatea articolului 226 alin.(2) din Legea insolvabilităţii, autorul menţionează că prevederile articolului 217 din Lege îi obligă pe toţi creditorii cărora le-au fost achitate creanţe pe perioada de realizare a planului de restructurare să restituie mijloacele financiare primite. Acest fapt le încalcă dreptul de proprietate, deoarece creditorii trebuie să restituie propriii lor bani sau bunuri. De asemenea, aplicarea articolului 226 alin.(2) în coroborare cu articolul 217 alin.(2) din Legea insolvabilităţii poate conduce la incapacitatea de plată a creditorului şi la insolvabilitatea acestuia, deoarece creditorul poate să nu mai dispună de suma de bani care i-a fost achitată ca efect al realizării planului.

13. Autorul sesizării pretinde că dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 8, 16, 23, 46 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea insolvabilităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Curtea observă că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă articolul 226 din Legea insolvabilităţii. Aşa cum rezultă din sesizare, pe rolul Judecătoriei Chişinău se află o cerere referitoare la revocarea planului procedurii accelerate de restructurare şi intrarea în faliment a debitorului. Prin urmare, Curtea admite că norma contestată ar putea fi aplicată la examinarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Curtea notează că articolul 226 din Legea insolvabilităţii nu a mai făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

18. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Curtea trebuie să analizeze, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental al acestuia (a se vedea HCC nr.16 din 20 mai 2021, § 31).

19. Autorul sesizării a afirmat incidenţa articolelor 8 (respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale), 16 (egalitatea), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 26 (dreptul la apărare), 46 (dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

20. Referitor la incidenţa articolului 8 din Constituţie, în jurisprudenţa sa Curtea a subliniat că acesta comportă un caracter general şi nu poate constitui un reper separat, ci trebuie coroborat cu o altă prevedere din Constituţie, care trebuie să fie aplicabilă (DCC nr.71 din 24 iunie 2025, § 20). De asemenea, Curtea a notat că şi articolele 16 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie, Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (HCC nr.15 din 9 iulie 2024, § 69; DCC nr.40 din 3 aprilie 2025, § 29).

21. Cu privire la incidenţa articolului 26 din Constituţie, Curtea observă că autorul sesizării nu aduce argumente care ar demonstra limitarea mijloacelor procedurale necesare pentru realizarea dreptului său la apărare.

22. Cu privire la incidenţa articolului 46 în partea referitoare la articolul 226 alin.(1) din Legea insolvabilităţii, Curtea notează următoarele. Legislatorul a stabilit că scopul procedurii accelerate de restructurare este salvgardarea debitorului în dificultate financiară pentru ca acesta să îşi continue activitatea, să păstreze locurile de muncă şi să stingă datoriile. Respectiv, debitorul în privinţa căruia a fost confirmat un plan al procedurii accelerate de restructurare este un debitor în dificultate financiară (a se vedea articolul 218), în perioada realizării planului, "debitorul reintră în dreptul de administrare, desfăşurându-şi activitatea în limitele afacerii sale obişnuite" (articolul 225 alin.(1)), execută obligaţiile de plată curente şi îndeplineşte programul de stingere a creanţelor în condiţiile planului.

23. Având în vedere că procedura accelerată de restructurare poate începe doar la notificarea debitorului aflat în dificultate financiară, precum şi că proiectul planului procedurii accelerate de restructurare elaborat de acelaşi debitor intră în vigoare doar dacă este aprobat de adunarea creditorilor şi confirmat de instanţa de insolvabilitate, legislatorul a prevăzut că efectele planului sunt opozabile doar debitorului şi creditorilor afectaţi de plan (articolul 225 alin.(3)) şi în privinţa debitorului respectiv nu poate fi intentată nici "procedura de insolvabilitate şi nici procedura falimentului" (a se vedea articolul 224 alin.(7)), decât în cazul în care "debitorul încalcă condiţiile planului şi/sau termenele prevăzute de programul de stingere a creanţelor ori nu asigură rezervarea masei debitoare pentru creanţele trecute cu titlu provizoriu" (articolul 226 alin.(1)). Aşadar, Curtea nu poate reţine că dispoziţia contestată ar afecta dreptul de proprietate al debitorului în dificultate financiară în cazul în care creditorul îndreptăţit a înaintat o cerere introductivă în condiţiile articolului 226 din Legea insolvabilităţii.

24. Cu referire la criticile autorului că norma contestată ar fi neclară şi că oricare persoană care se pretinde creditor ar putea formula o cerere introductivă, Curtea reţine că, în esenţă, autorul anticipează o anumită soluţie a instanţei de insolvabilitate şi solicită Curţii o interpretare a textului "fiecare creditor" în care să se menţioneze că creditorii îndreptăţiţi să formuleze cererea introductivă sunt doar cei afectaţi de plan, nu şi creditorii masei. Curtea notează că soluţionarea pretinsei confuzii sesizate de autor, în raport cu articolele 53 alin.(3) şi 225 alin.(3) din Legea insolvabilităţii, cu privire la categoria creditorilor care pot formula o cerere privind intrarea în faliment, nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci o chestiune de interpretare a legii. Curtea reiterează că aspectele legate de interpretarea şi aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale. Această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată (DCC nr.133 din 12 august 2021, § 33; DCC nr.27 din 24 februarie 2022, § 28; DCC nr.18 din 6 februarie 2025, § 28). Totodată, Curtea menţionează că legile trebuie interpretate şi aplicate ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent, iar Legea insolvabilităţii conţine repere obiective care-i permit instanţei interpretarea textului "fiecare creditor" din articolul 226 alin.(1) din Lege.

25. Cu privire la neconstituţionalitatea articolului 226 alin.(2) coroborat cu articolul 217 alin.(2) din Legea insolvabilităţii, Curtea observă că autorul sesizării a adus argumente cu privire la ingerinţa în dreptul de proprietate al creditorilor şi argumentele prezentate în această parte îi vizează doar pe creditorii ale căror creanţe au fost achitate în procedura de restructurare. Totuşi, Curtea notează că autorul este avocatul persoanei juridice - debitor în dificultate financiară şi care realizează un plan al procedurii accelerate de restructurare.

26. Curtea a stabilit, în jurisprudenţa sa, că poate exercita controlul constituţionalităţii unei legi dacă soluţia i-ar fi favorabilă situaţiei autorului excepţiei. Excepţia de neconstituţionalitate nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că ea priveşte, în primul rând, situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată. De invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia. În cazul contrar, acest instrument devine o actio popularis, pierzându-şi în aceste condiţii, caracterul concret (a se vedea DCC nr.51 din 8 aprilie 2021, § 19; DCC nr.97 din 10 august 2023, §§ 25-26).

27. Totuşi, creditorii în interesul cărora a fost ridicată excepţia sunt ei înşişi participanţi la procesul de insolvabilitate şi ar putea acţiona în mod independent pentru a-şi proteja propriul interes.

28. Prin urmare, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 226 din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de dl avocat Tudor Leşanu, în interesele SRL "Şafranăx", parte în dosarul nr.2i-249/2018, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.