Decizie nr.26 din 13.02.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.169g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 61 alin.(5) şi 68 alin.(10) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 (soluţionarea contestaţiei de către instanţa de insolvabilitate în cazul în care comitetul creditorilor nu a fost format)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.169g/2024 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolelor 61 alin.(5) şi 68 alin.(10)

din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012

(soluţionarea contestaţiei de către instanţa de

 insolvabilitate în cazul în care comitetul

creditorilor nu a fost format)

nr. 26  din  13.02.2025

 (în vigoare 13.02.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.126-129 art. 39 din 13.03.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 9 august 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 13 februarie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 61 alin.(5) şi 68 alin.(10) din Legea insolvabilităţii, ridicată de dl avocat Vasile Lungu, în interesele dnei Anna Mazur, lichidator al SRL "Adelun Confectionary", în dosarul nr.2i-179-2/2021, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Vitalie Guţan de la Judecătoria Chişinău, sediul central, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiilor principale

3. Prin Hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul central, din 13 mai 2021, a fost intentat procesul de insolvabilitate în privinţa Adelun Confectionary, iar dna Anna Mazur a fost desemnată administrator al insolvabilităţii.

4. La 9 iulie 2021, administratorul insolvabilităţii a depus la instanţă tabelul definitiv al creanţelor împotriva patrimoniului debitorului Adelun Confectionary. Pe baza acestui tabel, creanţa SRL "Ungar" a fost înscrisă la rubrica creditori chirografari de rangul V. Nefiind contestată, a fost validată conform tabelului.

5. Prin Încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul central, din 24 octombrie 2022, în privinţa debitorului Adelun Confectionary a fost aplicată procedura falimentului, iar dna Anna Mazur a fost desemnată în calitate de lichidator.

6. Ulterior, printr-un contract de cesiune a creanţei, Ungar a cesionat cu titlu oneros către SRL "Bulevard Trade" creanţa faţă de Adelun Confectionary.

7. La 1 martie 2023, Bulevard Trade i-a solicitat dnei Anna Mazur includerea în calitate de creditor în Tabelul definitiv consolidat.

8. Prin decizia din 6 martie 2023, dna Anna Mazur, lichidator al Adelun Confectionary, a restituit solicitarea Bulevard Trade fără examinare.

9. La 10 martie 2023, pentru că nu a fost de acord cu decizia lichidatorului, Bulevard Trade a formulat o contestaţie împotriva măsurilor luate de lichidator cu privire la neincluderea creanţei sale în Tabelul definitiv al creanţelor pe baza articolului 68 alin.(10) din Legea insolvabilităţii.

10. Prin Încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul central, din 29 aprilie 2024, s-a admis contestaţia formulată de Bulevard Trade.

11. Ulterior, la 26 iunie 2024, Bulevard Trade a formulat o contestaţie împotriva măsurilor luate de lichidator pe baza articolului 68 alin.(10) din Legea insolvabilităţii.

12. În cadrul şedinţei de examinare a contestaţiei, dl avocat Vasile Lungu a ridicat, în interesele dnei Anna Mazur, excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 61 alin.(5) şi 68 alin.(10) din Legea insolvabilităţii.

13. Prin Încheierea din 25 iulie 2024, Judecătoria Chişinău, sediul central, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

14. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

[…]."

15. Prevederile relevante ale Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 61

Atribuţiile şi răspunderea membrilor comitetului creditorilor

"(1) În perioada dintre adunările creditorilor, reprezentarea intereselor creditorilor, adoptarea de hotărâri ce vizează problemele stringente ale procedurii, supravegherea activităţii administratorului de insolvabilitate/lichidatorului, a executării hotărârilor adunării creditorilor, a hotărârilor şi încheierilor instanţei de insolvabilitate ţin de atribuţiile comitetului creditorilor.

(2) Comitetul creditorilor se subordonează adunării creditorilor şi este supravegheat de instanţa de insolvabilitate. El prezintă adunării creditorilor şi, după caz, instanţei de insolvabilitate dare de seamă privind activitatea sa din perioada de raportare. În cursul derulării procedurii, instanţa de insolvabilitate poate cere asistenţa comitetului creditorilor sau a unui delegat al acestuia. Comitetul creditorilor trebuie să se informeze cu privire la mersul afacerilor şi să verifice documentele de evidenţă contabile, soldul şi rulajul banilor în conturile de acumulare.

[…]

(5) În cazul în care comitetul creditorilor nu este format sau împuternicirile lui au încetat, acestea sunt exercitate de adunarea creditorilor. Împuternicirile comitetului creditorilor nu pot fi delegate niciunei alte persoane.

[…]".

Articolul 68

Exercitarea de către administrator/lichidator a atribuţiilor

"[…]

(10) Reprezentantul debitorului, orice creditor pot face contestaţie împotriva măsurilor luate de administrator/lichidator. Instanţa de insolvabilitate va soluţiona contestaţia în termen de 10 zile de la înregistrare, cu citarea contestatorului, a administratorului/ lichidatorului şi a comitetului creditorilor, având dreptul să suspende, la cererea contestatorului, executarea măsurii contestate.

[…]".

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

16. Autorul sesizării susţine că normele contestate omit să reglementeze cine sunt participanţii la examinarea contestaţiilor depuse împotriva măsurilor luate de administrator/lichidator în cazul în care nu este constituit un comitet al creditorilor. Astfel, în cazul în care nu a fost constituit un comitet al creditorilor, interesele creditorilor la examinarea contestaţiilor urmează a fi reprezentate de adunarea creditorilor sau de un reprezentant desemnat de aceasta. În situaţia prezentată, autorul motivează că interesele creditorilor validaţi nu sunt reprezentate de nimeni la examinarea contestaţiei formulate, astfel, există un risc major ca instanţa de insolvabilitate să examineze contestaţia în lipsa unui participant. În aceste condiţii, creditorilor validaţi ai debitorului li s-ar încălca dreptul de acces la justiţie.

17. Autorul sesizării pretinde că dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3), 20, 23, 26 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

18. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

19. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea insolvabilităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

20. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolele 61 alin.(5) şi 68 alin.(10) din Legea insolvabilităţii. După cum rezultă din sesizare, un creditor care şi-a dobândit creanţa printr-un contract de cesiune a formulat o contestaţie împotriva acţiunilor lichidatorului debitorului insolvabil. Prin urmare, Curtea admite că norma contestată ar putea fi aplicată la examinarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Curtea observă că articolele contestate nu au mai constituit anterior obiect al controlului constituţionalităţii din perspectiva acestor critici.

22. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că omisiunea legislativă poate constitui obiect de examinare al Curţii Constituţionale dacă această omisiune afectează un drept fundamental (a se vedea, în acest sens, HCC nr.12 din 6 aprilie 2021, § 35). Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea HCC nr.12 din 6 aprilie 2021, § 29; HCC nr.16 din 20 mai 2021, § 31).

23. Curtea reţine că autorul sesizării a menţionat incidenţa articolelor 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 20 (accesul la justiţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 26 (dreptul la apărare) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

24. În jurisprudenţa sa, Curtea a notat că articolul 1 alin.(3) din Constituţie comportă un caracter general şi reprezintă un imperativ care stă la baza tuturor reglementărilor. Această normă nu poate fi invocată de sine stătător, ci numai în coroborare cu o altă prevedere din Constituţie, care trebuie să fie aplicabilă (DCC nr.56 din 19 aprilie 2022, § 25). Totodată, Curtea precizează că şi articolele 23 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Doar în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (DCC nr.112 din 15 iulie 2021, § 22).

25. Referitor la incidenţa articolelor 20 şi 26 din Constituţie, Curtea menţionează că aceste articole devin incidente atunci când unei persoane îi este restricţionat dreptul de acces la justiţie sau dreptul la apărare în cazul în care în privinţa acestuia a fost emis un act care îi afectează drepturile şi libertăţile fundamentale.

26. În această cauză, Curtea constată că autorul sesizării invocă, în calitate de lichidator, o eventuală omisiune legislativă care îi vizează pe creditorii unui debitor insolvabil.

27. Curtea notează că pretinsa omisiune nu afectează în mod direct drepturile şi libertăţile fundamentale ale lichidatorului, de vreme ce acesta nu acţionează în interes personal, ci în interesul bunei desfăşurări a întregii proceduri (DCC nr.152 din 19 octombrie 2021, § 21). Acţiunile lichidatorului sunt orientate spre păstrarea, majorarea şi valorificarea cât mai eficientă a masei debitoare prin toate mijloacele legale disponibile, pentru executarea cât mai deplină a creanţelor creditorilor (a se vedea articolul 68 alin.(2) din Legea insolvabilităţii). Aşadar, Curtea reţine că pretinsa problemă de constituţionalitate pe care o ridică autorul sesizării nu-l vizează în mod direct (a se vedea DCC nr.9 din 31 ianuarie 2023, § 24; DCC nr.97 din 10 august 2023, § 25). În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că poate verifica constituţionalitatea prevederilor contestate dacă de eventuala soluţie ar profita autorul excepţiei. În această cauză, eventuala neconstituţionalitate a prevederilor contestate nu i-ar servi autorului excepţiei, ci creditorilor.

28. În acest context, Curtea reiterează că excepţia de neconstituţionalitate priveşte, în primul rând, situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată. De invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia, în caz contrar acest instrument riscând să devină unul simulat, o actio popularis, pierzându-se, în aceste condiţii, caracterul concret şi efectiv al excepţiei (a se vedea DCC nr.18 din 9 februarie 2021, § 26; DCC nr.51 din 19 aprilie 2022, § 29; DCC nr.9 din 31 ianuarie 2023, § 25).

29. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 61 alin.(5) şi 68 alin.(10) din Legea insolvabilităţii, ridicată de dl avocat Vasile Lungu, în interesele dnei Anna Mazur, lichidator al SRL "Adelun Confectionary", în dosarul nr.2i-179-2/2021, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.