Decizie nr.55 din 26.03.2026 de inadmisibilitate a sesizării nr.197g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a unui text din articolul 73 alin.(1) din Codul vamal (neacceptarea valorilor de tranzacţie declarate în vamă)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 197g/2025 privind

excepţia de neconstituţionalitate a unui text

din articolul 73 alin. (1) din Codul vamal

(neacceptarea valorilor de tranzacţie

declarate în vamă)

nr. 55  din  26.03.2026

 (în vigoare 26.03.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.190-193 art. 71 din 01.05.2026

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dlui Nicolae ROŞCA, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 8 septembrie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 26 martie 2026, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "îndoieli întemeiate" din articolul 73 alin.(1) din Codul vamal, adoptat prin Legea nr.95 din 24 august 2021, ridicată de dl avocat Tudor Leşanu, în interesele SRL "Centro Impex", în dosarul nr.3-1533/2025, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Veronica Jomiru-Niculiţa de la Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe baza unei declaraţii vamale, Centro Impex a prezentat spre vămuire mărfuri importate din Vietnam. Printr-un act de inspecţie al Serviciului vamal din 27 martie 2025 s-a stabilit că valoarea mărfii nu poate fi determinată în conformitate cu articolul 72 alin.(1) din Codul vamal. Prin urmare, Serviciul vamal a refuzat metoda de determinare a valorii în vamă pe baza valorii de tranzacţie. Compania Centro Impex a trebuit să achite drepturi de import majorate.

4. Ulterior, la 18 iunie 2025, Centro Impex a contestat la Judecătoria Chişinău actul de inspecţie al Serviciului vamal.

5. La 15 iulie 2025, dl avocat Tudor Leşanu a ridicat, în interesele Centro Impex, excepţia de neconstituţionalitate a textului "îndoieli întemeiate" din articolul 73 alin.(1) din Codul vamal.

6. Prin Încheierea din 26 august 2025, Judecătoria Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte

drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

[...]"

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.

Articolul 127

Proprietatea

"(1) Statul ocroteşte proprietatea.

(2) Statul garantează realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate de titular, dacă acestea nu vin în contradicţie cu interesele societăţii.

[…]."

8. Prevederile relevante ale Codului vamal, adoptat prin Legea nr.95 din 24 august 2021, sunt următoarele:

Articolul 72

Metoda de determinare a valorii în vamă

bazată pe valoarea de tranzacţie

"(1) Baza iniţială pentru valoarea în vamă a mărfurilor este valoarea de tranzacţie, adică preţul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfuri, ajustat, dacă este cazul, atunci când acestea sunt vândute pentru export către teritoriul vamal.

(2) Preţul efectiv plătit sau de plătit este suma tuturor plăţilor efectuate sau de efectuat de către cumpărător vânzătorului sau de către cumpărător unui terţ în beneficiul vânzătorului pentru mărfurile importate şi cuprinde toate plăţile efectuate sau de efectuat drept condiţie a vânzării mărfurilor importate.

[…]."

Articolul 73

Neacceptarea valorilor de tranzacţie declarate

"(1) În cazul în care Serviciul Vamal are îndoieli întemeiate că valoarea de tranzacţie declarată reprezintă cuantumul total plătit sau de plătit astfel cum se menţionează la art.72 alin.(2), acesta solicită declarantului să furnizeze informaţii suplimentare.

(2) În cazul în care îndoielile Serviciului Vamal nu sunt eliminate, acesta decide că valoarea mărfurilor nu se poate determina în conformitate cu art.72 alin.(1)."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul excepţiei menţionează că textul "îndoieli întemeiate" din articolul 73 alin.(1) din Codul vamal nu este definit nici în Cod, nici în vreun alt act normativ, fapt care conduce la încălcarea exigenţelor previzibilităţii şi accesibilităţii normei. Textul contestat reprezintă o noţiune generală, iar aplicarea sa este lăsată la discreţia organului vamal, care poate invoca orice motive pentru a refuza acceptarea valorii în vamă a mărfii conform metodei de tranzacţie. Prin urmare, prin textul contestat, legislatorul i-a atribuit Serviciului vamal o marjă discreţionară nelimitată. Mai mult, aceste interpretări sunt aplicate cu rea credinţă de către autoritatea vamală, încălcând dreptul de proprietate al subiectelor declarării vamale, deoarece acestea trebuie să achite taxe vamale majorate, care generează consecinţe directe asupra patrimoniului lor.

10. Potrivit autorului, textul contestat este contrar articolelor 1 alin.(3), 4, 20, 23, 46 şi 127 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul vamal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

14. Curtea observă că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă textul "îndoieli întemeiate" din articolul 73 alin.(1) din Codul vamal. Curtea admite că textul contestat ar putea fi aplicat la soluţionarea cauzei, deoarece pe rolul instanţei se află o cauză referitoare la anularea actului de inspecţie al Serviciului vamal. Curtea constată că textul atacat nu a mai făcut anterior obiect al controlului constituţionalităţii.

15. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Curtea trebuie să analizeze, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă în exerciţiul unui drept fundamental (a se vedea HCC nr.9 din 22 iulie 2025, § 50).

16. Curtea reţine că autorul sesizării a invocat articolele 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 4 (drepturile şi libertăţile omului), 20 (accesul liber la justiţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 46 (dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia) şi 127 (proprietatea) din Constituţie.

17. Referitor la incidenţa articolelor 1 alin.(3) şi 4 din Constituţie, Curtea a notat că aceste articole comportă un caracter general şi nu pot reprezenta repere individuale şi separate (a se vedea DCC nr.71 din 24 iunie 2025, § 20; DCC nr.99 din 28 iulie 2025, § 23). De asemenea, Curtea a notat că şi articolul 23 din Constituţie nu are o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabil, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie, Curtea poate pune în operă prevederile acestui articol (HCC nr.7 din 10 iunie 2025, § 68).

18. Cu referire la incidenţa articolului 20 din Constituţie, autorul nu a prezentat argumente care să demonstreze caracterul contradictoriu al prevederilor contestate în raport cu normele constituţionale. Curtea reţine că simpla enumerare a normelor constituţionale, în lipsa argumentelor care ar fundamenta pretinsa relaţie de contrarietate a dispoziţiilor legale criticate faţă de acestea, nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.104 din 29 august 2023, § 23).

19. Curtea observă că autorul critică, la modul general, felul în care a fost aplicat textul contestat cu consecinţe pentru exerciţiul dreptului de proprietate.

20. Din analiza sistemică a Codului vamal, Curtea constată că legislatorul a stabilit mai multe metode pentru determinarea valorii în vamă a mărfii. Astfel, metoda stabilită de articolul 72 din Codul vamal, şi anume preţul efectiv plătit sau care trebuie plătit pentru mărfuri, reprezintă, ca regulă generală, baza de calcul al valorii în vamă. Aşadar, Curtea constată că metoda privind valoarea de tranzacţie se aplică doar atunci când sunt îndeplinite în mod cumulativ condiţiile stabilite de articolul 72 alin.(3) din Codul vamal. Totodată, articolul 80 din Cod stabileşte celelalte metode subsidiare care se pot aplica: pe baza valorii tranzacţiei cu marfă identică; pe baza valorii tranzacţiei cu marfă similară; în baza costului unitar al mărfii; pe baza valorii calculate a mărfii; pe baza datelor disponibile pe teritoriul vamal, prin mijloace rezonabile compatibile cu principiile şi dispoziţiile generale ale Acordului referitor la punerea în aplicare a articolului VII din Acordul General pentru Tarife şi Comerţ din 1994.

21. Aşadar, metoda de determinare a valorii în vamă bazată pe valoarea de tranzacţie reprezintă metoda principală, iar din acest motiv, Codul a precizat condiţiile când aceasta se aplică (articolul 72 alin.(3)).

22. De altfel, în cauza "Tauritus" UAB v. Muitinės departamentas prie Lietuvos Respublikos finansų ministerijos, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a conchis că evaluarea în vamă urmăreşte stabilirea unui sistem echitabil, uniform şi neutru, care exclude utilizarea de valori arbitrare sau fictive în vamă. Valoarea în vamă trebuie să reflecte, aşadar, valoarea economică reală a unei mărfi importate şi, prin urmare, să ţină seama de toate elementele acestei mărfi care reprezintă o valoare economică. Prin urmare, valoarea în vamă a mărfurilor importate trebuie să fie determinată, cu prioritate, conform metodei valorii de tranzacţie, această metodă fiind considerată cea mai potrivită, în timp ce metodele menţionate la articolul 74 din Codul vamal al Uniunii trebuie considerate metode subsidiare (a se vedea C-782/23, 15 mai 2025, §§ 51, 54).

23. Cu privire la pretinsa neclaritate a textului "îndoieli întemeiate", Curtea observă că Hotărârea Guvernului nr.92 din 28 februarie 2023 cu privire la punerea în aplicare a Codului vamal stabileşte la pct.95 că "îndoieli întemeiate" pot fi considerate neconcordanţele sau neregulile constatate în documentele şi/sau informaţiile prezentate pentru vămuirea mărfurilor, precum şi identificarea riscurilor gestionate de către Serviciul vamal. De asemenea, în cazul în care, ca urmare a verificării primare a actelor ataşate la declaraţia vamală, prevederile de aplicare a metodei prevăzute în articolul 72 din Cod nu sunt îndeplinite, funcţionarul vamal informează declarantul, prin actul de inspecţie, despre necesitatea prezentării actelor/informaţiilor suplimentare pentru confirmarea valorii în vamă declarate într-un termen ce nu va depăşi două zile de la data aducerii la cunoştinţă. În cazul în care, după examinarea actelor/informaţiilor prezentate, dubiile nu sunt înlăturate sau în situaţia în care declarantul nu prezintă acte şi/sau informaţii suplimentare, imediat după expirarea termenului, funcţionarul vamal precizează pe actul de inspecţie motivul justificat care stă la baza respingerii datelor declarate şi stabileşte metoda prin aplicarea articolului 80 din Codul vamal. Totodată, pe baza articolului 15 alin.(8) din Cod, declarantul este informat despre dreptul la replică (a se vedea punctele 95³ şi 95⁵). Mai mult, Serviciul vamal a aprobat normele metodologice referitoare la determinarea valorii în vamă (a se vedea Ordinul nr.261-O din 16 iulie 2024, în vigoare din 6 septembrie 2024, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.341 – 343 din 6 august 2024, art.628).

24. Prin urmare, pe baza articolului 73 din Codul vamal, Serviciul vamal are competenţa să verifice valoarea declarată şi să solicite informaţii suplimentare atunci când există suspiciuni întemeiate cu privire la veridicitatea valorii de tranzacţie declarate.

25. Astfel, Curtea menţionează că textul criticat instituie un standard de probă pentru autorităţile vamale atunci când au suspiciuni că preţul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfurile importate ar putea fi altul decât cel prezentat în acel moment de către cumpărător vânzătorului sau de către cumpărător unui terţ în beneficiul vânzătorului. În acest caz, standardul de probă stabilit de legislator, care implică utilizarea unui text flexibil, urmăreşte să ghideze Serviciul vamal la aprecierea valorii în vamă a mărfurilor (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.42 din 6 aprilie 2023, §§133-135).

26. Mai mult, articolul 44 din Codul vamal stabileşte că orice persoană are dreptul să conteste deciziile vamale dacă consideră că îi sunt lezate drepturile sau interesele legitime. Codul vamal şi Codul administrativ conţine suficiente garanţii procedurale care să-i ofere persoanei posibilitatea de a-şi prezenta cazul în faţa instanţei pentru a-şi apăra dreptul de proprietate.

27. Aşadar, din perspectiva argumentelor autorului sesizării, Curtea nu poate reţine incidenţa articolelor 46 şi 127 din Constituţie.

28. Pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 27 alineatele (2), (3) lit.f) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea nr.74 din 10 aprilie 2025 cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "îndoieli întemeiate" din articolul 73 alin.(1) din Codul vamal, adoptat prin Legea nr.95 din 24 august 2021, ridicată de dl Tudor Leşanu, în interesele SRL "Centro Impex", în dosarul nr.3-1533/2025, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.