Decizie nr.78 din 14.05.2026 de inadmisibilitate a sesizării nr.220g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 131 alin.(6) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 (participarea debitorului insolvabil la judecarea opoziţiei privind evaluarea şi modul de vânzare a bunurilor din masa debitoare

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate  a sesizării nr. 220g/2025 privind  excepţia de  neconstituţionalitate a

unor prevederi din articolul 131 alin.(6) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012

(participarea debitorului insolvabil la judecarea opoziţiei privind evaluarea

şi modul de vânzare a bunurilor din masa debitoare)

nr. 78  din  14.05.2026

 (în vigoare 14.05.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 222-223 art. 94 din 27.05.2026

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 17 octombrie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 14 mai 2026, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "[i]nstanţa va judeca opoziţia în şedinţă publică, cu citarea creditorilor garantaţi care au depus opoziţia, a administratorului insolvabilităţii/lichidatorului şi, după caz, a reprezentantului debitorului, în cel mult 2 săptămâni de la primirea opoziţiei" din alineatul (6) al articolului 131 al Legii insolvabilităţii, ridicată de dl avocat Tudor Buhnaci, în interesele gospodăriei ţărăneşti "Rusu Mihail Ivan", în dosarul nr.2i-9/2021, pendinte la Judecătoria Orhei, sediul central.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Alina Balan, de la Judecătoria Orhei, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 13 aprilie 2021 a fost intentată procedura de insolvabilitate faţă de gospodăria ţărănească "Rusu Mihail Ivan" şi desemnat un administrator al insolvabilităţii.

4. La 30 august 2024 a fost efectuat un raport privind evaluarea şi modul de vânzare a bunurilor imobile ale debitorului insolvabil.

5. La 11 aprilie 2025, dl avocat Tudor Buhnaci a formulat, în interesele debitorului insolvabil, o opoziţie referitoare la evaluarea şi modul de vânzare a bunurilor din masa debitoare.

6. În procesul de examinare a opoziţiei, dl avocat Tudor Buhnaci a ridicat, în interesele debitorului insolvabil, excepţia de neconstituţionalitate a tezei a doua din articolul 131 alin.(6) din Legea insolvabilităţii.

7. Printr-o încheiere din 7 octombrie 2025, instanţa care judecă cauza a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

" (1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

9. Prevederile relevante ale relevante ale Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 131

Procedura de valorificare a bunurilor grevate cu garanţii

"[…]

(6) Debitorul, creditorii garantaţi, creditorii chirografari şi administratorul insolvabilităţii/lichidatorul pot face opoziţie, la vânzarea bunului, în faţa instanţei de insolvabilitate. Instanţa va judeca opoziţia în şedinţă publică, cu citarea creditorilor garantaţi care au depus opoziţia, a administratorului insolvabilităţii/lichidatorului şi, după caz, a reprezentantului debitorului, în cel mult 2 săptămâni de la primirea opoziţiei. Neprezentarea părţilor la data citată nu împiedică instanţa să examineze cauza. Pe marginea opoziţiei, instanţa de insolvabilitate emite o încheiere, care poate fi contestată cu recurs numai de părţile vizate în ea. Dacă admite opoziţia, instanţa de judecată, ţinând seama de obiectul acesteia, va modifica ori anula, după caz, metoda, maniera, condiţiile, sarcinile, preţul, locul sau data vânzării bunurilor grevate cu garanţii, informând de îndată administratorul insolvabilităţii/lichidatorul, care este obligat să se conformeze măsurilor luate sau dispuse de instanţa de insolvabilitate.

[...]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. Autorul sesizării afirmă că sintagma "după caz" din textul criticat îi permite instanţei de judecată să citeze la şedinţa de examinare a opoziţiei doar creditorii garantaţi care au formulat opoziţia şi administratorul insolvabilităţii/lichidatorul, nu şi reprezentantul debitorului, care, deşi poate fi autorul opoziţiei, este citat opţional. Astfel, autorul sesizării consideră că textul criticat nu este previzibil şi clar, deoarece permite interpretări divergente privind prezenţa la judecarea opoziţiei chiar a autorului acesteia.

11. Mai mult, autorul excepţiei susţine că, deşi creditorii chirografari pot formula opoziţie, norma contestată nu prevede obligaţia instanţei de a-i cita la şedinţa de examinare a opoziţiei. Totodată, termenul restrâns de cel mult două săptămâni stabilit pentru judecarea opoziţiei, fără a se ţine cont de complexitatea cauzei, nu este un interval de timp suficient pentru pregătirea apărării şi restrânge în mod nejustificat dreptul la apărare.

12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile contestate sunt contrare articolelor 20, 26 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea insolvabilităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei părţi în proces. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul "[i]nstanţa va judeca opoziţia în şedinţă publică, cu citarea creditorilor garantaţi care au depus opoziţia, a administratorului insolvabilităţii/lichidatorului şi, după caz, a reprezentantului debitorului, în cel mult 2 săptămâni de la primirea opoziţiei" din alin.(6) articolul 131 al Legii insolvabilităţii. Prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva criticilor formulate.

17. Având în vedere că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în cadrul unui proces de insolvabilitate în care se examinează opoziţia formulată de către reprezentantul debitorului insolvabil, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate de instanţa de judecată în cauza în care a fost ridicată excepţia.

18. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Curtea trebuie să analizeze, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental.

19. Autorul excepţiei consideră că prevederile contestate sunt contrare articolelor 20 (accesul liber la justiţie), 26 (dreptul la apărare) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

20. Curtea a subliniat anterior că articolul 54 din Constituţie nu are o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabil, autorul sesizării trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existenţa unei ingerinţe în drepturile garantate de Constituţie (a se vedea DCC nr.131 din 17 octombrie 2024, § 31; DCC nr.30 din 27 februarie 2025, § 26).

21. În privinţa articolului 20 din Constituţie, autorul afirmă că textul contestat "produce o discriminare procesuală […] şi goleşte de conţinut dreptul celui care a sesizat instanţa – fie debitor, fie creditor chirografar – de a fi în aceeaşi instanţă parte efectivă a propriului demers". De asemenea, el susţine că sintagma "după caz" din textul criticat ar fi imprevizibilă şi i-ar permite instanţei de judecată să nu-l citeze pe reprezentantul debitorului la şedinţa de judecare a opoziţiei, chiar dacă este autorul acesteia, fapt care ar conduce la restrângerea dreptului debitorului de acces la justiţie.

22. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că dreptul de acces la un tribunal trebuie să fie unul practic şi efectiv, nu teoretic şi iluzoriu (HCC nr.5 din 3 martie 2022, § 60). În jurisprudenţa sa cu privire la accesul la justiţie, Curtea Europeană a reiterat că dreptul de acces la o instanţă – adică dreptul de a introduce o acţiune în faţa instanţelor în materie civilă – constituie un element care este inerent dreptului prevăzut la articolul 6 § 1 din Convenţia Europeană. Dreptul la un proces echitabil, astfel cum este garantat de articolul 6 § 1 din Convenţie, trebuie interpretat în lumina statului de drept, care impune ca toţi justiţiabilii să dispună de un remediu judiciar efectiv care să le permită să-şi exercite drepturile cu caracter civil. Orice persoană are dreptul ca orice pretenţie referitoare la drepturile şi obligaţiile sale civile să fie adusă în faţa unei instanţe sau tribunal (a se vedea Naït-Liman v. Elveţia [MC], 15 martie 2018, § 112-113).

23. În această cauză, Curtea nu vede cum este afectat dreptul de acces la un tribunal al debitorului, de vreme ce avocatul debitorului insolvabil a formulat opoziţia faţă de evaluarea şi înstrăinarea bunurilor grevate şi apoi tot el a ridicat excepţia de neconstituţionalitate în faţa instanţei de insolvabilitate care examina această opoziţie (a se vedea §§ 4-5, supra). Acest fapt confirmă exerciţiul dreptului de acces la instanţa de judecată.

24. De asemenea, Curtea menţionează că dosarul în care a fost ridicată excepţia este o cauză de insolvabilitate declanşată în privinţa fondatorului gospodăriei ţărăneşti care are calitatea de participant la proces (articolul 4), care trebuie citat, notificat şi înştiinţat despre acţiunile procesuale în modul stabilit de lege (a se vedea articolele 6 şi 88). În acelaşi sens, legislatorul a prevăzut în Legea insolvabilităţii că de la adoptarea hotărârii de intentare a procesului de insolvabilitate "activitatea organelor de conducere ale debitorului se suspendă" (articolul 75), dreptul fondatorului-debitor insolvabil "de a administra şi de a dispune de bunurile incluse în masa debitoare este transmis administratorului insolvabilităţii" (articolul 74), care conduce activitatea debitorului şi administrează masa lui debitoare (articolul 66 alin.(1) lit.s)) şi ale cărui acţiuni sunt "orientate spre păstrarea, majorarea şi valorificarea cât mai eficientă a masei debitoare prin toate mijloacele legale disponibile, pentru executarea cât mai deplină a creanţelor creditorilor" (articolul 68 alin.(2)). După ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul insolvabilităţii/lichidator, care îi conduce şi activitatea comercială, iar mandatul reprezentantului debitorului va fi redus la reprezentarea intereselor acţionarilor/ asociaţilor/ fondatorului (articolul 88 alineatele (1)-(4) din Lege).

25. Având în vedere cele menţionate la § 24, particularităţile procesului de insolvabilitate, dar şi drepturile acordate debitorului insolvabil/reprezentantului debitorului insolvabil, Curtea nu găseşte ca fiind întemeiate argumentele autorului sesizării referitoare la eventuala restrângere a dreptului de acces liber la justiţie. Prin urmare, situaţia prezentată de autorul sesizării este una ipotetică şi, din această perspectivă, Curtea nu poate reţine incidenţa articolului 20 din Constituţie.

26. Referitor la incidenţa articolului 26 din Constituţie, autorul consideră că termenul de cel mult două săptămâni pentru judecarea opoziţiei este prea scurt şi nu-i oferă instanţei posibilitatea să examineze în detaliu cazul, iar părţile nu dispun de suficient timp să-şi pregătească argumentele.

27. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că reglementarea de către Parlament, în limitele competenţei care i-a fost acordată prin Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept – material sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, reprezintă o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, garantate deopotrivă (a se vedea DCC nr.124 din 10 octombrie 2024, § 49). Folosirea termenelor de procedură urmăreşte să asigure buna-administrare a justiţiei şi respectarea, în special, a principiului certitudinii juridice (a se vedea DCC nr.190 din 21 decembrie 2023, § 29).

28. Curtea reţine că procedura de valorificare a bunurilor grevate cu garanţii este începută de administratorul sau lichidatorul insolvabilităţii, care are sarcina să înceapă şi să încheie procedura de valorificare în termen rezonabil, în funcţie de tipul de bunuri şi de regulile obişnuite practicate pe piaţă care asigură vânzarea la cel mai bun preţ, fără a depăşi limitele prevăzute de lege (a se vedea articolul 131 alin.(1) din Legea insolvabilităţii).

29. Totodată, Curtea menţionează că procedura de valorificare a bunurilor grevate cu garanţii nu constituie o situaţie complexă pentru care ar interveni obligaţia constituţională a Parlamentului de a stabili termene de judecare mai lungi.

30. De asemenea, Curtea observă că, deşi debitorul poate formula opoziţie la vânzarea bunului în faţa instanţei de insolvabilitate, legea nu instituie un termen limită pentru formularea acesteia (a se vedea teza întâi din articolul 131 alin.(6) din Lege) şi, prin urmare, partea interesată este liberă să formuleze opoziţia, să-şi pregătească apărarea şi să manifeste diligenţa corespunzătoare în vederea protecţiei intereselor sale. Totuşi, pentru a asigura respectarea termenului rezonabil în care este desfăşurată procedura de valorificare a bunurilor grevate cu garanţii, legislatorul a stabilit un termen de judecare a opoziţiei de cel mult două săptămâni. Acesta este un termen procedural stabilit pentru instanţa de judecată, care are ca scop asigurarea celerităţii în ansamblu a procesului de insolvabilitate şi evitarea producerii unor repercusiuni negative atât pentru creditorii garantaţi, cât şi pentru debitorul insolvabil.

31. Mai mult, Curtea notează că opoziţia se judecă în şedinţă publică cu participarea părţilor interesate, care pot să-şi prezinte argumentele în favoarea lor. Totodată, părţile vizate au posibilitatea să conteste cu recurs încheierea prin care instanţa soluţionează opoziţia (a se vedea teza a treia din articolul 131 alin.(6) din Lege), iar instanţa de recurs poate suspenda, la cererea motivată a părţilor, executarea încheierii instanţei de insolvabilitate (a se vedea articolul 8 alin.(3) lit.b) din Lege).

32. Având în vedere aceste aspecte, Curtea consideră că termenul de judecare a opoziţiei de cel mult două săptămâni, instituit de lege, nu este atât de scurt încât să nu-i permită instanţei de insolvabilitate să examineze opoziţia în mod echitabil şi nu este susceptibil să restrângă dreptul debitorului insolvabil la apărare, contrar garanţiilor articolului 26 din Constituţie.

33. Autorul excepţiei mai susţine că textul contestat încalcă dreptul de acces liber la justiţie al creditorilor chirografari, deoarece nu prevede obligaţia instanţei de a-i cita la judecarea opoziţiei.

34. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că poate verifica constituţionalitatea prevederilor contestate dacă de eventuala ei soluţie ar profita autorul excepţiei (a se vedea DCC nr.97 din 10 august 2023, §§ 25-26). În această cauză, eventuala neconstituţionalitate a prevederilor contestate nu ar servi autorului excepţiei, care este reprezentantul debitorului, ci creditorilor chirografari. Astfel, sesizarea este în această parte o actio popularis.

35. Pentru că nu s-a demonstrat incidenţa unui drept fundamental prevăzut de Constituţie, Curtea notează că nu poate efectua o analiză separată pe baza articolului 54 din Constituţie.

36. Prin urmare, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate în discuţie nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2), (3) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "[i]nstanţa va judeca opoziţia în şedinţă publică, cu citarea creditorilor garantaţi care au depus opoziţia, a administratorului insolvabilităţii/lichidatorului şi, după caz, a reprezentantului debitorului, în cel mult 2 săptămâni de la primirea opoziţiei" din alineatul (6) al articolului 131 al Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de dl avocat Tudor Buhnaci, în interesele gospodăriei ţărăneşti "Rusu Mihail Ivan", în dosarul nr.2i-9/2021, pendinte la Judecătoria Orhei, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.