Decizie nr.85 din 20.07.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.201g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică şi din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală (suspendarea şi încetarea mandatului preşedintelui raionului)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.201g/2022 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr. 199 din

16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de

demnitate publică şi din Legea nr.436 din 28 decembrie

 2006 privind administraţia publică locală

(suspendarea şi încetarea mandatului

preşedintelui raionului)

nr. 85  din  20.07.2023

 (în vigoare 20.07.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 314-317 art. 120 din 15.08.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 1 decembrie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 20 iulie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "dacă legea specială ce reglementează activitatea demnitarului nu prevede altfel" din alin.(1) al articolului 21 din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică nr.199 din 16 iulie 2010 şi a textului "două treimi" din alin.(1) al articolului 50 alin.(1) din Legea privind administraţia publică locală nr.436 din 28 decembrie 2006, ridicată de dl Petru Rusu, reprezentantul Consiliului raional Criuleni, în dosarul nr.3-78/2022, pendinte la Judecătoria Criuleni, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Angela Bologan de la Judecătoria Criuleni, sediul central, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Printr-o Decizie a Consiliului raional Criuleni din 11 decembrie 2019, dl Pavel Spînu a fost ales în funcţia de Preşedinte al raionului Criuleni cu votul majorităţii consilierilor raionali.

4. La 2 septembrie 2022, prin decizia Consiliului raional Criuleni privind constituirea comisiei de anchetă a circumstanţelor referitoare la neexecutarea de către dl Pavel Spînu a atribuţiilor de serviciu, s-a decis suspendarea acestuia din funcţia de Preşedinte al Consiliului raional Criuleni pe un termen de o lună.

5. La 4 octombrie 2022, dl Pavel Spînu a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Criuleni, prin care a cerut anularea deciziei privind constituirea comisiei de anchetă a circumstanţelor referitoare la neexecutarea atribuţiilor sale de serviciu, încasarea salariului pentru absenţă forţată de la muncă şi anularea tuturor actelor emise de către comisia de anchetă şi încetarea efectelor acestor acte.

6. Dl Petru Rusu, care reprezintă Consiliul raional Criuleni, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului "dacă legea specială ce reglementează activitatea demnitarului nu prevede altfel" din alin.(1) al articolului 21 din Legea nr.199 din 16 iulie 2010 şi a textului "două treimi" din alin.(1) al articolului 50 din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006.

7. Prin Încheierea din 25 noiembrie 2022, Judecătoria Criuleni, sediul central, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 72

Categorii de legi

"[…]

(3) Prin lege organică se reglementează:

[…]

f) organizarea administraţiei locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;

[…]."

Articolul 109

Principiile de bază ale administrării publice locale

"(1) Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ale consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.

(2) Autonomia priveşte atât organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale, cât şi gestiunea colectivităţilor pe care le reprezintă.

[…]."

Articolul 113

Consiliul raional

"[…]

(2) Consiliul raional este ales şi funcţionează în condiţiile legii.

[…]."

9. Prevederile relevante ale Legii cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică nr.199 din 16 iulie 2010 sunt următoarele:

Articolul 21

Suspendarea mandatului

"(1) Suspendarea mandatului presupune încetarea îndeplinirii pentru o anumită perioadă a atribuţiilor de către persoana cu funcţie de demnitate publică şi încetarea plăţii drepturilor salariale de către autoritatea publică în care activează această persoană, dacă legea specială ce reglementează activitatea demnitarului nu prevede altfel.

[…]."

10. Prevederile relevante ale Legii privind administraţia publică locală nr.436 din 28 decembrie 2006 sunt următoarele:

Articolul 50

Încetarea mandatelor preşedintelui

şi vicepreşedintelui raionului

(1) Consiliul raional îl poate elibera din funcţie pe preşedintele raionului înainte de termen, cu votul a două treimi din numărul consilierilor aleşi, la propunerea a cel puţin o treime din consilierii aleşi.

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. Autorul excepţiei susţine că prevederile contestate nu stabilesc cu suficientă precizie dacă la suspendarea din funcţie a preşedintelui raionului se aplică legislaţia muncii, Legea privind administraţia publică locală sau Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică.

12. Pe de altă parte, autorul excepţiei precizează că articolul 50 alin.(1) din Legea privind administraţia publică locală, care prevede că consiliul raional îl poate elibera din funcţie pe preşedintele raionului cu votul a două treimi din numărul consilierilor aleşi, nu permite demiterea preşedintelui raionului pentru fapte contrare statutului şi atribuţiilor sale, pentru că o majoritate de două treimi de voturi este dificil de întrunit în practică.

13. Autorul excepţiei susţine că incapacitatea consiliului raional de a-l demite pe preşedintele raionului cu o majoritate simplă de voturi conduce la un impas politic şi instituţional. Din acest motiv, autorul afirmă existenţa unei contradicţii dintre diferite norme ale legislaţiei privind administraţia publică locală, care prevăd, pe de o parte, că deciziile se adoptă cu votul majorităţii consilierilor, iar pe de altă parte, stabilesc cerinţa unui vot calificat de două treimi pentru demiterea preşedintelui raionului.

14. Autorul excepţiei susţine că prevederile contestate încalcă articolele 2 alin.(1), 5 alin.(1), 7, 38 alin.(1), 72 alin.(3) lit.f), 76, 109 alineatele (1) şi (2) şi 113 alin.(2) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică şi din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate ridicată de reprezentantul Consiliului raional Criuleni, o parte în proces, este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul "dacă legea specială ce reglementează activitatea demnitarului nu prevede altfel" din alin.(1) al articolului 21 din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică şi a textului "două treimi" din alin.(1) al articolului 50 din Legea privind administraţia publică locală. Curtea admite că normele contestate ar putea fi aplicate la examinarea cauzei în care a fost ridicată prezenta excepţie de neconstituţionalitate.

19. Curtea observă că prevederile contestate sub aspectul invocat de autorul sesizării nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

20. O altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental garantat de Constituţie (DCC nr.95 din 17 iunie 2021, § 28; DCC nr.125 din 13 septembrie 2022, § 22).

21. Autorul excepţiei susţine că prevederile contestate contravin articolelor 2 alin.(1) (suveranitatea şi puterea de stat), 5 alin.(1) (democraţia şi pluralismul politic), 7 (Constituţia, Lege Supremă), 38 alin.(1) (dreptul de vot şi dreptul de a fi ales), 72 alin.(3) lit.f) (condiţia reglementării prin legi organice a administraţiei locale, a teritoriului, precum şi regimul general al autonomiei locale), 76 (intrarea în vigoare a legii), 109 alineatele (1) şi (2) (principiile de bază ale administrării publice locale) şi 113 alin.(2) (consiliul raional) din Constituţie.

22. Curtea reţine că, deşi autorul contestă textele legale menţionate la § 1 supra, acesta îi cere Curţii să stabilească ce prevederi ar fi incidente în cazul suspendării din funcţie a preşedintelui raionului. În acest sens, Curtea subliniază că nu ţine de competenţa sa să elucideze care norme guvernează o situaţie juridică concretă. Curtea reiterează că asemenea chestiuni ţin de competenţa instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.20 din 17 februarie 2022, § 31). De asemenea, referitor la pretinsa incompatibilitate existentă între mai multe prevederi cuprinse în mai multe acte normative, Curtea reiterează că acest aspect nu constituie o problemă de constituţionalitate, ci una de interpretare şi de aplicare a legii, a cărei rezolvare le revine instanţelor de judecată (DCC nr.6 din 23 ianuarie 2020, § 29; DCC nr.24 din 2 martie 2020, § 24).

23. Referitor la criticile care susţin că este dificil să se voteze cu o majoritate de două treimi încetarea mandatului preşedintelui raionului înainte de termen, Curtea menţionează că nu poate declara o lege neconstituţională doar pentru că, în opinia autorului, este problematică întrunirea a două treimi de voturi din partea consilierilor raionali.

24. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "dacă legea specială ce reglementează activitatea demnitarului nu prevede altfel" din alin.(1) al articolului 21 din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică nr.199 din 16 iulie 2010 şi a textului "două treimi" din alin.(1) al articolului 50 alin.(1) din Legea privind administraţia publică locală nr.436 din 28 decembrie 2006, ridicată de dl Petru Rusu, reprezentantul Consiliului raional Criuleni, în dosarul nr.3-78/2022, pendinte la Judecătoria Criuleni, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.