Decizie nr.92 din 28.07.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.32g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 207/1 pct. 1 şi 6 din Codul de procedură penală (cazuri speciale de valorificare anticipată a bunurilor sechestrate)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate  a sesizării  nr.32g/2025  privind

excepţia de neconstituţionalitate a articolului 207¹

pct.1 şi 6 din Codul de procedură penală

(cazuri  speciale  de  valorificare

 anticipată a bunurilor sechestrate)

nr. 92  din  28.07.2025

 (în vigoare 28.07.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 486-489 art.116 din 16.09.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Iulia Vartic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 23 ianuarie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 28 iulie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "necesită cheltuieli disproporţionate în raport cu valoarea lor" din pct.1 şi a pct.6 din articolul 207¹ din Codul de procedură penală, ridicată de dl Virgiliu Urechi, parte în dosarul nr.1-1479/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Viorelia Grigoraş, de la Judecătoria Chişinău, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Dl Virgiliu Urechi este învinuit de comiterea mai multor episoade de corupere pasivă, pe baza articolului 324 alin.(2) lit.c) din Codul penal. În cadrul acestei cauze penale, la 3 martie 2022, judecătorul de instrucţie a autorizat punerea sub sechestru a unei încăperi locative şi a unui autoturism, ambele proprietatea dlui Virgiliu Urechi. Autoturismul a fost predat la parcarea autorizată administrată de Agenţia pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale (ARBI).

4. La 11 martie 2024, acuzatorul de stat i-a solicitat instanţei de judecată să dispună efectuarea expertizei merceologice a autoturismului în discuţie.

5. La 9 aprilie 2024, dl Virgiliu Urechi i-a prezentat instanţei de judecată un raport de evaluare a bunului imobil aflat sub sechestru, a cărui valoare acoperă garantarea executării amenzii, în caz de condamnare. Totodată, dl Virgiliu Urechi i-a solicitat instanţei scoaterea de sub sechestru a autoturismului.

6. La 10 octombrie 2024, ca urmare a efectuării expertizei merceologice, acuzatorul de stat i-a solicitat instanţei de judecată, în regim prioritar, valorificarea anticipată a autoturismului, înainte de pronunţarea unei hotărârii definitive şi în lipsa acordului proprietarului. Acesta şi-a bazat demersul pe articolul 207¹ pct.1 şi 6 din Codul de procedură penală, având în vedere cheltuielile în sumă de 12 000 lei pe care le-a suportat ARBI pentru păstrarea autoturismului.

7. În cadrul şedinţei de judecată, dl Virgiliu Urechi a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 207¹ pct.1 şi 6 din Codul de procedură.

8. Printr-o încheiere din 27 decembrie 2024, Judecătoria Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

"Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

[…]."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"[…]

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenta dreptului sau a libertăţii."

10. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 207¹

Cazuri speciale de valorificare anticipată

a bunurilor sechestrate

"La cererea proprietarului bunurilor sau cu acordul acestuia ori, după caz, la demersul procurorului, instanţa de judecată care a aplicat sechestru sau instanţa care judecă cauza, în cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive, poate dispune de îndată valorificarea bunurilor sechestrate. În lipsa acordului proprietarului, bunurile asupra cărora a fost aplicat sechestrul pot fi valorificate anticipat, în mod excepţional, în următoarele situaţii:

1) depozitarea, întreţinerea sau gestionarea bunurilor sechestrate necesită cheltuieli disproporţionate în raport cu valoarea lor;

[…]

6) bunurile sunt mijloace de transport."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. Autorul sesizării susţine că valorificarea anticipată a autoturismului său sechestrat înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive şi în lipsa acordului proprietarului pe baza prevederilor contestate reprezintă o măsură disproporţionată care îi încalcă dreptul de proprietate. În opinia sa, prevederile contestate califică drept bunuri infracţionale inclusiv bunurile care nu au nicio legătură cu faptele investigate penal. Totuşi, pe baza Convenţiei Europene, confiscarea proprietăţii este permisă doar în privinţa bunurilor despre care există probe că au fost obţinute prin comiterea de infracţiuni.

12. Autorul consideră că organul de urmărire penală nu este obligat să ridice toate bunurile sechestrate şi să-şi asume întreţinerea lor, dacă există posibilitatea de a le lăsă proprietarului. De asemenea, acesta afirmă că valoarea bunurilor sale care au fost sechestrate depăşeşte valoarea maximului amenzii prevăzute pentru infracţiunile de care este învinuit. Prin urmare, ingerinţa în dreptul său de proprietate nu urmăreşte un scop legitim şi nu corespunde criteriilor de proporţionalitate.

13. Totodată, autorul consideră că sintagma "necesită cheltuieli disproporţionate în raport cu valoarea acestuia" este neclară şi imprevizibilă. Legea nu prevede, la modul concret, cum se cuantifică caracterul disproporţionat al cheltuielilor de întreţinere a unui bun în raport cu valoarea acestuia. În opinia sa, acest raport ar putea fi exprimat în puncte procentuale. În lipsa unui text clar, această prevedere poate fi interpretată abuziv şi nu-i oferă proprietarului mijloace efective de apărare.

14. Mai mult, legislatorul nu a prevăzut un mecanism care i-ar permite proprietarului să compenseze cheltuielile financiare suportate de autorităţi pentru întreţinerea bunului, pentru a evita valorificarea anticipată a acestuia. Autorul consideră că astfel ar putea fi evitată situaţia în care statul trebuie să suporte cheltuieli disproporţionale pentru a păstra un bun sechestrat.

15. În fine, autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile contestate sunt contrare articolelor 21, 23, 26, 46 şi 54 din Constituţie şi articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană.

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

19. Obiectul sesizării îl constituie articolul 207¹ pct.1 şi 6 din Codul de procedură penală. Curtea constată că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

20. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză penală în care autoturismul învinuitului a fost pus sub sechestru, iar procurorul a solicitat valorificarea anticipată a acestuia. Aşadar, Curtea admite că instanţa de judecată ar putea aplica prevederile criticate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

21. În sesizare, autorul excepţiei afirmă că prevederile contestate sunt contrare articolelor 21 (prezumţia nevinovăţiei), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 26 (dreptul la apărare), 46 (dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

22. Curtea menţionează că articolele 23 şi 54 nu au o aplicabilitate independentă. Pentru a putea fi invocate, trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.159 din 12 decembrie 2024, § 21).

23. Referitor la incidenţa articolului 21 din Constituţie, Curtea nu poate identifica, în mod rezonabil, nicio critică de neconstituţionalitate a normei contestate care să afirme încălcarea prezumţiei nevinovăţiei. În acest sens, simpla enumerare a unor articole din Constituţie nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.16 din 14 martie 2024, § 15).

24. În capătul său de cerere referitor la articolul 26 din Constituţie, autorul susţine că lipsa de claritate şi de previzibilitate a sintagmei "necesită cheltuieli disproporţionate în raport cu valoarea acestuia" poate conduce la interpretarea ei de o manieră abuzivă. În acest sens, Curtea observă că, potrivit articolului 207² alin.(2) din Codul de procedură penală, demersul procurorului cu privire la valorificarea bunurilor sechestrate şi scoaterea acestora de sub sechestru se examinează într-o şedinţă de judecată cu participarea obligatorie a procurorului şi cu citarea proprietarului sau a posesorului bunurilor puse sub sechestru, sau a persoanelor ale căror drepturi ori interese pot fi afectate. Mai mult, judecătorul este obligat să emită o încheiere motivată în termen de 30 de zile de la data înaintării demersului, iar recursul împotriva încheierii suspendă executarea acesteia (alin. 2¹ din acelaşi articol).

25. Astfel, de vreme ce există suficiente garanţii procesuale care pot fi exercitate de proprietarul bunurilor sechestrate, Curtea nu vede în ce măsură criticile invocate de autorul sesizării reclamă o problemă de constituţionalitate din perspectiva dreptului la apărare, garantat de articolul 26 din Constituţie.

26. Referitor la incidenţa articolului 46 din Constituţie, Curtea observă că autorul critică necesitatea aplicării sechestrului în privinţa automobilului său şi a valorificării anticipate a acestuia. Acesta susţine că valoarea imobilului său aflat sub sechestru este suficientă pentru a garanta executarea eventualei pedepse a amenzii şi că bunurile sale sechestrate nu au vreo legătură cu infracţiunile de care este învinuit.

27. În hotărârea Gogitidze şi alţii v. Georgia, 12 mai 2015, Curtea Europeană a notat că există standarde juridice europene şi chiar universale comune care încurajează confiscarea bunurilor legate de infracţiuni grave, cum ar fi corupţia, spălarea de bani, infracţiunile legate de droguri ş.a., fără o condamnare penală prealabilă. Măsura confiscării poate fi aplicată nu doar în cazul produselor directe ale unei infracţiuni, ci şi în cazul bunurilor, inclusiv al oricărui venit sau al altor beneficii indirecte, obţinute prin convertirea ori transformarea produselor directe ale infracţiunii sau prin amestecul acestora cu alte bunuri, eventual legale (§ 105). Prin urmare, Curtea nu reţine criticile autorului în acest capăt al sesizării.

28. Mai mult, Curtea observă că, în realitate, autorul excepţiei îşi manifestă dezacordul cu modul de aplicare a sechestrului şi a prevederilor contestate în cauza sa. În aceste condiţii, Curtea subliniază că judecata sa este o "judecată a legilor", la modul abstract, dar nu o "judecată a cazurilor concrete". Curtea nu poate verifica, potrivit competenţelor sale, caracterul necesar şi proporţional al modului de aplicare a prevederilor contestate în circumstanţele unei cauze particulare. Această competenţă le revine instanţelor de drept comun (a se vedea DCC nr.50 din 4 iunie 2024, § 45).

29. Aşadar, Curtea nu poate constata incidenţa articolelor 21, 26 şi 46 din Constituţie. Pentru că nu s-a demonstrat incidenţa drepturilor fundamentale invocate de autorul sesizării, Curtea subliniază că nici articolele 23 şi 54 din Constituţie nu sunt incidente.

30. Prin urmare, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2), (3) lit.d) şi (4) lit.d) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "necesită cheltuieli disproporţionate în raport cu valoarea lor" din pct.1 şi a pct.6 din articolul 207¹ din Codul de procedură penală, ridicată de dl Virgiliu Urechi, parte în dosarul nr.1-1479/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.