Decizie nr.93 din 21.05.2026 de inadmisibilitate a sesizărilor nr.18g/2026, nr.30g/2026, nr.44g/2026, nr.51g/2026, nr.60g/2026 şi nr.64g/2026 privind excepţiile de neconstituţionalitate a articolului VII din Legea nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecţionarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracţionale) (competenţa poliţiei de a examina şi constata contravenţia de corupere electorală pasivă (nr.3))

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizărilor nr.18g/2026, nr. 30g/2026, nr.44g/2026, nr.51g/2026,

nr.60g/2026 şi nr.64g/2026 privind excepţiile de neconstituţionalitate a articolului VII

din Legea nr. 35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative

(perfecţionarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracţionale)

(competenţa poliţiei de a examina şi constata contravenţia

 de corupere electorală pasivă (nr.3))

nr. 93  din  21.05.2026

 (în vigoare 21.05.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 238-241 art.108 din 11.06.2026

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dnei Iulia Vartic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările înregistrate la 6 şi 24 februarie 2026 şi, respectiv, la 9, 12, 17 şi 23 martie 2026,

Examinând admisibilitatea sesizărilor menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 21 mai 2026, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizările nr.18g/2026, nr.30g/2026, nr.44g/2026, nr.51g/2026, nr.60g/2026 şi nr.64g/2026 privind excepţiile de neconstituţionalitate a articolului VII din Legea nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecţionarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracţionale), ridicate de dna Ana Corostinschi, în dosarul nr.5r-371/2025, de dl Victor Rotari, în dosarul nr.5r-368/2025, de dna Elena Cucu, în dosarul nr.5r-474/2025, de dl Lilian Prisacari, în dosarul nr.5r-579/2025, de dl Veaceslav Budei, în dosarul nr.5r-469/2025, şi, respectiv, de dl Damian Cigoreanu, în dosarul nr.5r-670/2025, toate pendinte la Judecătoria Ungheni.

2. Sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate au fost trimise la Curtea Constituţională de dnii judecători Anatolie Rusu, Ion Ghizdari şi Mihai Ulinici şi de dna Ala Ucrainţeva de la Judecătoria Ungheni, sediul Central.

3. Având în vedere identitatea obiectului sesizărilor, Curtea a dispus, pe baza punctului 18 din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, conexarea acestora într-un singur dosar, căruia i-a atribuit numărul 18g/2026.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiilor principale

Sesizarea nr.18g/2026

4. Pe rolul Judecătoriei Ungheni se află contestaţia dnei Ana Corostinschi împotriva procesului-verbal cu privire la contravenţie şi a deciziei de sancţionare a sa, pe baza articolului 47¹ alin.(1) din Codul contravenţional, care vizează coruperea electorală pasivă.

5. La 30 ianuarie 2026, dna Ana Corostinschi a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului VII din Legea nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecţionarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracţionale).

6. Printr-o încheiere din 2 februarie 2026, Judecătoria Ungheni a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

Sesizarea nr.30g/2026

7. Pe rolul Judecătoriei Ungheni se află contestaţia dlui Victor Rotari împotriva procesului-verbal cu privire la contravenţie şi a deciziei de sancţionare a sa, pe baza articolului 47¹ alin.(1) din Codul contravenţional, care vizează coruperea electorală pasivă.

8. La 30 ianuarie 2026, dl Victor Rotari a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului VII din Legea nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecţionarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracţionale).

9. Printr-o încheiere din 4 februarie 2026, Judecătoria Ungheni a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

Sesizarea nr.44g/2026

10. Pe rolul Judecătoriei Ungheni se află contestaţia dnei Elena Cucu împotriva procesului-verbal cu privire la contravenţie şi a deciziei de sancţionare a sa, pe baza articolului 47¹ alin.(1) din Codul contravenţional, care vizează coruperea electorală pasivă.

11. La 2 februarie 2026, dna Elena Cucu a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului VII din Legea nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecţionarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracţionale).

12. Printr-o încheiere din 3 martie 2026, Judecătoria Ungheni a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

Sesizarea nr.51g/2026

13. Pe rolul Judecătoriei Ungheni se află contestaţia dlui Lilian Prisacari împotriva procesului-verbal cu privire la contravenţie şi a deciziei de sancţionare a sa, pe baza articolului 47¹ alin.(1) din Codul contravenţional, care vizează coruperea electorală pasivă.

14. La 24 octombrie 2025, în cadrul şedinţei de judecată, dl Lilian Prisacari a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului VII din Legea nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecţionarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracţionale).

15. Printr-o încheiere din 12 decembrie 2025, Judecătoria Ungheni a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

16. La 9 februarie 2026, dl Lilian Prisacari a ridicat încă o dată excepţia de neconstituţionalitate a articolului VII din Legea nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecţionarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracţionale).

17. Printr-o încheiere din 24 februarie 2026, Judecătoria Ungheni a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

Sesizarea nr.60g/2026

18. Pe rolul Judecătoriei Ungheni se află contestaţia dlui Budei Veaceslav împotriva procesului-verbal cu privire la contravenţie şi a deciziei de sancţionare a sa, pe baza articolului 47¹ alin.(1) din Codul contravenţional, care vizează coruperea electorală pasivă.

19. La 3 februarie 2026, dl Budei Veaceslav a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului VII din Legea nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecţionarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracţionale).

20. Printr-o încheiere din 13 februarie 2026, Judecătoria Ungheni a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

Sesizarea nr.61g/2026

21. La 20 mai 2025, dl Damian Cigoreanu a fost sancţionat contravenţional pe baza articolului 47¹ alin.(1) din Codul contravenţional, care vizează coruperea electorală pasivă. Nefiind de acord cu procesul-verbal cu privire la contravenţie şi cu decizia de sancţionare, dl Damian Cigoreanu le-a contestat în instanţa de judecată.

22. La 18 noiembrie 2025, în cadrul şedinţei de judecată, dl Damian Cigoreanu a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului VII din Legea nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecţionarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracţionale).

23. Printr-o încheiere din 23 decembrie 2025, Judecătoria Ungheni a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

24. La 9 februarie 2026, dl Damian Cigoreanu a ridicat încă o dată excepţia de neconstituţionalitate a articolului VII din Legea nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecţionarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracţionale).

25. Printr-o încheiere din 18 martie 2026, Judecătoria Ungheni a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

26. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

"Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 73

Iniţiativa legislativă

"Dreptul de iniţiativă legislativă aparţine deputaţilor în Parlament, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Adunării Populare a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia."

Articolul 74

Adoptarea legilor şi a hotărârilor

"(1) Legile organice se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, după cel puţin două lecturi.

[…]."

Articolul 131

Bugetul public naţional

"[…]

(4) Orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sunt acceptate de Guvern.

[…]."

27. Prevederile relevante ale Legii nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecţionarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracţionale) sunt următoarele:

"[…]

Art.VII – La articolul 400 alineatul (1) din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.78–84, art.100), cu modificările ulterioare, textul "prevăzute la art.47" se substituie cu textul "prevăzute la art.47, 47¹"

[…]".

28. Prevederile relevante ale Codului contravenţional, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

Articolul 400

Ministerul Afacerilor Interne

"(1) Contravenţiile prevăzute la art.47, 47¹, art.48¹ alin.(7), art.49, 50, 52, 52¹, 54, 68¹–71, 73, 76¹, art.77 alin.(8), art.77², 78, art.79 alin.(1), (2), (4), art.80¹, 85–87, 89–91, art.91¹ alin.(13)–(18) şi (20), art.96, 99–104, 105–107, art.115 alin.(3), art.157 alin.(2), (3) şi (12), art.158 alin.(1) şi (2), art.176, 180¹, art.197 alin.(5), art.201–203, 205, 207¹, 209, 220, 221, 222–226, 228–243, 245, art.263 alin.(1) şi (9), art.263¹, 267, art.273 pct.17) şi 18), art.277 alin.(1), (4) şi (7), 283, art.286 alin.(3), art.287 alin.(8), art.287³, 289¹, 321, 325, 326 alin.(2)–(6), art.327⁴, 331, 332, 332¹, 338–341, 346, art.349 alin.(1), art.350, 350², 354–357, 359–362, art.364 alin.(2), (2¹), (5), (6) şi (10), art.365, 365³ şi 365⁵ se constată şi se examinează de către poliţie.

[…]."

[în redactarea Legii nr. 35 din 13 martie 2025]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor excepţiilor de neconstituţionalitate

29. Autorii sesizărilor au preluat în totalitate argumentele autorilor sesizărilor care au stat la baza Deciziei nr.13 din 29 ianuarie 2026 şi Deciziei nr.37 din 5 martie 2026 şi care susţineau că articolul VII din Legea nr.35 din 13 martie 2025 încalcă dreptul de acces la un tribunal, instituie un paralelism legislativ şi a fost adoptat cu încălcarea procedurii de legiferare, prin votarea acestuia într-o singură lectură şi fără consultări publice, fără avizare şi fără expertiza anticorupţie.

30. Totodată, autorii sesizărilor mai invocă şi articolul 131 alin.(4) din Constituţie, care impune obligaţia avizării de către Guvern a amendamentelor legislative care afectează bugetul de stat, precum amenzile şi sancţiunile. În opinia lor, prevederea contestată a condus la aplicarea unui număr mai mare de amenzi şi a impus instruirea personalului, alocare de resurse logistice, implicând astfel venituri şi cheltuieli bugetare. Astfel, autorii consideră că amendamentul contestat a fost adoptat fără avizul Guvernului şi fără o analiză a impactului financiar, contrar articolului 131 alin.(4) din Constituţie.

31. Având în vedere acest nou argument formulat pe baza articolului 131 alin.(4) din Constituţie, autorii consideră că Decizia nr.13 din 29 ianuarie 2026 nu reprezintă un impediment pentru un nou control de constituţionalitate.

32. În fine, autorii sesizărilor susţin că norma contestată este contrară articolelor 1 alin.(3), 7, 20, 21, 54, 73, 74 alin.(1) şi 131 alin.(4) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

33. Examinând admisibilitatea sesizărilor, Curtea constată următoarele.

34. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecţionarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracţionale), ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

35. Sesizările privind excepţia de neconstituţionalitate au fost ridicate de părţi în proces. Astfel, Curtea constată că sesizările sunt formulate de subiectele cărora li s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

36. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate în cauze contravenţionale în care se examinează contestaţiile împotriva proceselor-verbale şi deciziilor de sancţionare emise de agenţi constatatori din cadrul Inspectoratului de Poliţie pe baza articolului 47¹ din Codul contravenţional. Curtea admite că instanţele de judecată ar putea avea în vedere prevederea criticată la soluţionarea cauzelor în care au fost ridicate excepţiile.

37. Obiectul sesizărilor îl constituie articolul VII din Legea nr.35 din 13 martie 2025. Prevederea contestată a făcut anterior obiectul controlului de constituţionalitate în Decizia nr.13 din 29 ianuarie 2026 şi în Decizia nr.37 din 5 martie 2026. De principiu, această situaţie nu reprezintă un impediment pentru un nou control de constituţionalitate al prevederilor contestate dacă au fost avansate alte critici. În astfel de cazuri, Curtea trebuie să verifice dacă sesizarea conţine argumente noi sau dacă există circumstanţe de ordin general care să justifice o altă soluţie privind admisibilitatea (a se vedea DCC nr.172 din 20 noiembrie 2025, § 21).

38. Autorii sesizărilor afirmă că norma contestată este contrară articolelor 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 7 (Constituţia, Legea supremă), 20 (accesul liber la justiţie), 21 (prezumţia nevinovăţiei), 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi), 73 (iniţiativa legislativă), 74 (adoptarea legilor şi a hotărârilor) şi 131 alin.(4) (bugetul public naţional) din Constituţie.

39. Curtea observă că, în această cauză, criticile de neconstituţionalitate, atât extrinseci, cât şi intrinseci, sunt similare excepţiilor care au stat la baza Deciziei nr.13 din 29 ianuarie 2026 şi a Deciziei nr.37 din 5 martie 2026 (a se vedea §§ 13-15). Prin deciziile antereferite, Curtea a respins ca inadmisibile argumentele autorilor sesizărilor care pretindeau încălcarea articolelor 1 alin.(3), 7, 20, 21, 54, 73 şi 74 alin.(1) din Constituţie.

40. Pentru că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, iar aceste sesizări sunt identice, din perspectiva obiectului lor, şi similare, din perspectiva criticilor raportate la articolele 1 alin.(3), 7, 20, 21, 54, 73 şi 74 alin.(1) din Constituţie, cu sesizările care au stat la baza Deciziei nr.13 din 29 ianuarie 2026 şi a Deciziei nr.37 din 5 martie 2026, Curtea constată că atât soluţia, cât şi considerentele acestor decizii rămân valabile şi în prezenta cauză. Prin urmare, aceste capete de sesizări sunt repetate.

41. Totodată, Curtea observă că autorii sesizărilor susţin că legea care conţine prevederile contestate înfrânge articolul 131 alin.(4) din Constituţie, care stabileşte că orice prevederi care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare trebuie să fie avizate de Guvern. Aceştia susţin că atribuirea competenţei de a constata şi de a examina contravenţiile de corupere electorală pasivă către poliţie şi către Centrul Naţional Anticorupţie a condus la majorarea atât a cheltuielilor, cât şi a veniturilor bugetare.

42. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că exigenţa prevăzută la articolul 131 alin.(4) din Constituţie împiedică Parlamentul să facă modificări bugetare în lipsa avizului favorabil al executivului. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că, pentru a stabili dacă Parlamentul a respectat procedurile prevăzute de articolul 131 alin.(4) din Constituţie, ea va trebui să evalueze dacă au fost îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: (i) dacă propunerea legislativă sau amendamentul a avut sau nu ca efect majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare, şi (ii) dacă propunerea legislativă sau amendamentul adoptat de către Parlament a fost acceptat în prealabil de către Guvern. Curtea a subliniat că această abordare este concepută pentru a echilibra competenţa Parlamentului de a adopta legi care vizează bugetul public cu responsabilitatea Guvernului de a administra finanţele publice (a se vedea HCC nr.14 din 20 iunie 2024, § 38).

43. În cazul de faţă, Curtea notează că norma contestată a completat şirul contravenţiilor a căror constatare şi sancţionare ţine de competenţa poliţiei cu cea de corupere electorală pasivă, prevăzută la articolul 47¹ din Codul contravenţional. Această prevedere nu a instituit obligaţii financiare noi şi nu a impus alocări bugetare suplimentare, i.e. nu s-a stabilit majorarea numărului de posturi sau obligaţia procurării unor bunuri sau servicii, Ministerul Afacerilor Interne având deja calitatea de agent constatator pentru mai multe contravenţii. De asemenea, faptul că sumele încasate din eventualele amenzi s-ar vărsa în bugetul public naţional nu transformă orice modificare a competenţei de a constata şi sancţiona o faptă contravenţională într-o modificare legislativă care cade sub incidenţa exigenţelor articolului 131 alin.(4) din Constituţie.

44. Pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizările nu întrunesc condiţiile de admisibilitate şi nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2), (3) lit.b) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibile sesizările nr.18g/2026, nr.30g/2026, nr.44g/2026, nr.51g/2026, nr.60g/2026 şi nr.64g/2026 privind excepţiile de neconstituţionalitate a articolului VII din Legea nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecţionarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracţionale), ridicate de dna Ana Corostinschi, în dosarul nr.5r-371/2025, de dl Victor Rotari, în dosarul nr.5r-368/2025, de dna Elena Cucu, în dosarul nr.5r-474/2025, de dl Lilian Prisacari, în dosarul nr.5r-579/2025, de dl Veaceslav Budei, în dosarul nr.5r-469/2025, şi, respectiv, de dl Damian Cigoreanu, în dosarul nr.5r-670/2025, toate pendinte la Judecătoria Ungheni.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.