Decizie nr.93 din 28.07.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.68g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 53 alin.(3) şi 143 alin.(6) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 (momentul validării creanţei)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.68g/2025 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolelor 53 alin.(3) şi 143 alin.(6)

din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012

(momentul validării creanţei)

nr. 93  din  28.07.2025

 (în vigoare 28.07.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 490-493 art.117 din 18.09.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Cristian Rotaru, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 18 martie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 28 iulie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 53 alin.(3) şi 143 alin.(6) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de dl Valentin Strogoteanu, administrator al SRL "Metropolis City", în dosarul nr.2ai-75/2024, pendinte la Curtea de Apel Nord.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dnele judecătoare Elena Grumeza, Natalia Costaş şi dl judecător Stanislav Grosu de la Curtea de Apel Nord, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Circumstanţele litigiului principal, aşa cum au fost formulate de autorul excepţiei, pot fi rezumate după cum urmează.

4. La 10 mai 2023, Metropolis City a depus o cerere introductivă privind intentarea procedurii accelerate de restructurare.

5. Printr-o încheiere din 15 mai 2023, Judecătoria Bălţi a intentat procedura accelerată de restructurare în privinţa Metropolis City, a numit administratorul provizoriu, a fixat pentru 29 iunie 2023 şedinţa de validare a creanţelor şi pentru 30 iulie 2023 şedinţa adunării creditorilor de votare a planului procedurii accelerate de restructurare.

6. La 26 iunie 2023, administratorul insolvabilităţii i-a trimis instanţei tabelul creanţelor pentru validarea lor în şedinţa din 29 iunie 2023.

7. La 27 iunie 2023, societatea "Reinvest24 OÜ" a depus o contestaţie privind neadmiterea creanţei sale şi a solicitat instanţei să-i admită creanţa şi s-o includă în tabelul definitiv al creanţelor debitorului Metropolis City ca o creanţă garantată. Printr-o încheiere din 29 iunie 2023, Judecătoria Bălţi a dispus amânarea examinării contestaţiei depuse de Reinvest24 OÜ.

8. La 30 iunie 2023, dna Natalia Gîrleanu, administrator provizoriu, a solicitat aprobarea hotărârii adunării creditorilor Metropolis City din 30 iunie 2023 privind aplicarea planului procedurii accelerate de restructurare faţă de debitorul Metropolis City şi numirea sa în calitate de administrator al procesului de insolvabilitate.

9. La 5 iulie 2023, Reinvest24 OÜ a cerut anularea hotărârii adunării creditorilor Metropolis City din 30 iunie 2023.

10. Printr-o hotărâre din 11 iulie 2023, Judecătoria Bălţi a respins cererea Reinvest24 OÜ privind anularea hotărârii adunării creditorilor şi a confirmat planul procedurii accelerate de restructurare. Prin aceeaşi hotărâre s-a dispus: (i) încetarea procedurii accelerate de restructurare; (ii) trecerea Metropolis City la procedura de realizare a planului confirmat; (iii) confirmarea dnei Natalia Gîrleanu în funcţia de administrator al insolvabilităţii; (iv) casarea creanţelor creditorilor Metropolis City apărute până la intentarea procedurii accelerate de restructurare şi neincluse în programul desfăşurat de plăţi al debitorului şi degrevarea acestuia de achitarea acestor creanţe.

11. La 13 iulie 2023, Reinvest24 OÜ a contestat cu apel hotărârea instanţei de insolvabilitate. Printr-o încheiere din 14 mai 2024, Curtea de Apel Bălţi a încetat procedura de apel, pentru că cererea de apel a fost formulată de o persoană care nu poate formula astfel de cereri (societatea apelantă nu are statutul de creditor).

12. La 22 mai 2024, Reinvest24 OÜ a contestat cu recurs încheierea instanţei de apel. Printr-o decizie din 30 octombrie 2024, Curtea Supremă de Justiţie a admis recursul, a casat integral încheierea instanţei de apel şi a restituit cauza pentru rejudecare.

13. În cadrul examinării cauzei, dl Valentin Strogoteanu, administrator al Metropolis City, a ridicat, în interesele Metropolis City, excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 53 alin.(3) şi 143 alin.(6) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012.

14. Printr-o încheiere din 11 martie 2025, Curtea de Apel Bălţi a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

15. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"[...]

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.

(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat."

Articolul 120

Caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al altor hotărâri judecătoreşti definitive

"Este obligatorie respectarea sentinţelor şi a altor hotărâri definitive ale instanţelor judecătoreşti, precum şi colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al executării sentinţelor şi a altor hotărâri judecătoreşti definitive."

16. Prevederile relevante ale Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 53

Reprezentarea drepturilor creditorilor

"[...]

(3) Îndreptăţit să participe la procedurile de insolvabilitate este acel creditor care a formulat şi căruia i s-a validat, total sau parţial, o cerere de înaintare a creanţei prin includere în tabelul definitiv al creanţelor şi care are dreptul de a participa şi de a vota la adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de restructurare, de a fi desemnat în calitate de membru al comitetului creditorilor, de a participa la distribuţiile de fonduri rezultate din restructurarea debitorului sau din lichidarea masei debitoare, de a fi informat sau notificat cu privire la desfăşurarea procedurilor şi de a participa la orice altă procedură reglementată de prezenta lege."

Articolul 143

Tabelele creanţelor

"[...]

(6) O creanţă acceptată şi inclusă de administratorul insolvabilităţii/ lichidator în tabelul definitiv al creanţelor se consideră validată dacă, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de şedinţa de validare, nu a fost contestată de debitor sau de un creditor ori dacă contestaţia ridicată a fost înlăturată. Contestaţia debitorului nu se opune validării creanţe.

[...]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

17. Autorul excepţiei pretinde că dispoziţiile atacate nu întrunesc exigenţele calităţii, clarităţii, preciziei şi previzibilităţii, fapt care generează confuzie şi incertitudine juridică în raporturile juridice reglementate. Prin urmare, normele contestate contravin prevederilor articolului 23 alin.(2) din Constituţie.

18. Potrivit autorului excepţiei, în procesul de insolvabilitate, dreptul de creanţă validată capătă valoarea unui bun ca parte integrantă a patrimoniului creditorului prin consemnarea judecătorului în tabelul creanţelor, spre deosebire de o creanţă considerată ca fiind validată şi care este acceptată doar de către administratorul insolvabilităţii. Faptul că legislatorul nu face distincţie între "creanţele validate" de către instanţa de insolvabilitate şi cele care "sunt considerate a fi validate" constituie o neconcordanţă în măsură să îngrădească dreptul la un proces echitabil în ansamblu.

19. Autorul excepţiei mai afirmă că textele contestate nu stabilesc în mod cert momentul validării creanţelor. Din perspectiva autorului, în situaţia în care legea operează cu noţiuni abstracte, acest lucru poate da naştere arbitrariului atât din partea participanţilor la procesul de insolvabilitate, cât şi din partea instanţelor de judecată în procesul de interpretare şi de aplicare a prevederilor legale. Astfel, autorul excepţiei susţine că mecanismul de validare a creanţei în temeiul articolelor 53 alin.(3) şi 143 alin.(6) din Legea insolvabilităţii este neconstituţional şi încalcă atât dreptul de proprietate, cât şi principiul securităţii raporturilor juridice.

20. Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 7, 16 alin.(2), 20, 23 alin.(2), 26, 46 alin.(2), 54 şi 120 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

21. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

22. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea insolvabilităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

23. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepţia este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

24. Obiecte ale excepţiei de neconstituţionalitate sunt articolele 53 alin.(3) şi 143 alin.(6) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012. După cum rezultă din sesizare, unul dintre obiectele cauzei de insolvabilitate vizează contestaţia depusă de Reinvest24 OÜ în privinţa creanţei care nu a fost admisă în tabelul definitiv al creanţelor. Prin urmare, Curtea admite că normele contestate ar putea fi aplicate la examinarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Curtea constată că articolul 143 alin.(6) din Legea insolvabilităţii a constituit anterior obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.62 din 25 aprilie 2019, DCC nr.34 din 23 martie 2020 şi DCC nr.153 din 14 noiembrie 2023), iar articolul 53 alin.(3) din Legea insolvabilităţii nu a făcut obiectul controlului de constituţionalitate.

25. Curtea reţine că autorul sesizării a menţionat incidenţa articolelor 7 (Constituţia, Lege Supremă), 16 (egalitatea), 20 (accesul la justiţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 26 (dreptul la apărare), 46 (dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia), 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) şi 120 (caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al altor hotărâri judecătoreşti definitive) din Constituţie.

26. Curtea a notat în jurisprudenţa sa că articolul 7 din Constituţie comportă un caracter general şi reprezintă un imperativ care stă la baza oricăror reglementări. Această normă nu poate fi invocată separat, ci numai în coroborare cu o altă prevedere din Constituţie, care trebuie să fie aplicabilă (DCC nr.97 din 10 august 2023, § 22; DCC nr.9 din 5 martie 2024 § 26).

27. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că articolele 16, 23 şi 54 din Constituţie nu pot fi invocate de sine stătător. Pentru a fi incidente, autorul trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei, Curtea poate aplica prevederile acestor articole (a se vedea DCC nr.90 din 25 iulie 2023, § 19).

28. Referitor la incidenţa articolului 20 din Constituţie, Curtea reţine că normele contestate îndreptăţesc participarea la procedurile de insolvabilitate a oricărei persoane care are calitatea de creditor, adică, căreia i s-a validat total sau parţial o cerere de înaintare a creanţei şi a fost inclusă în tabelul definitiv al creanţelor (articolul 53 alin.(3) din Lege). La rândul său, o creanţă se consideră validată dacă a fost inclusă în tabelul definitiv al creanţelor de către administratorul insolvabilităţii/ lichidator şi, fie nu a fost contestată, fie că contestaţia formulată de creditori şi debitori a fost respinsă de către instanţa de insolvabilitate (articolul 143 alin.(6) din Lege). Aceste norme permit includerea în tabelul definitiv al creanţelor doar a unei creanţe reale şi care se demonstrează prin materialele dosarului. Oricare participant la procesul de insolvabilitate (debitor, creditor, administratorul insolvabilităţii/lichidatorul) care se consideră nedreptăţit poate contesta şi prezenta instanţei de insolvabilitate probe care demonstrează mărimea reală a creanţei, iar aceasta din urmă este ţinută prin act judecătoresc să motiveze mărimea creanţei pe care o admite/acceptă.

29. Având în vedere poziţia procesuală a autorului sesizării în cauza în care a fost ridicată excepţia (debitor aflat în procedura accelerată de restructurare), Curtea reţine că Legea insolvabilităţii îi asigură debitorului şi administratorului insolvabilităţii să fie audiaţi şi să probeze existenţa/inexistenţa creanţei (articolele 143 alin.(7) şi 144 alineatele (1) şi (2)). Instanţa de insolvabilitate are obligaţia de a examina sub toate aspectele, complet şi obiectiv, verificând legalitatea şi temeinicia acestei cereri (articolul 144 alin.(3)), iar încheierea de admitere sau de respingere a contestaţiei adoptată de instanţa de insolvabilitate poate fi contestată cu recurs (articolul 144 alin.(9)). În procesul examinării contestaţiilor, contestatorul şi/sau creditorul a cărui creanţă a fost contestată, precum şi administratorul sau alte persoane au dreptul să prezinte orice probe şi îşi pot exercita toate drepturile ca părţi în proces, conform Codului de procedură civilă. Prin urmare, Curtea nu reţine incidenţa articolului 20 din Constituţie.

30. Referitor la incidenţa articolului 26 din Constituţie, Curtea reţine că autorul excepţiei nu a motivat în ce măsură prevederile contestate afectează norma constituţională menţionată. Curtea subliniază că simpla enumerare a unor articole din Constituţie, precum şi citarea unor considerente din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului în lipsa unei argumentări proprii nu reprezintă critici veritabile de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.114 din 26 septembrie 2023, § 16).

31. Cât priveşte criticile autorului care reclamă o pretinsă imprevizibilitate a mecanismului de validare a creanţei şi care ar fi contrară articolului 46 din Constituţie, Curtea nu le poate reţine atât timp cât Legea insolvabilităţii stabileşte repere suficiente şi clare pentru determinarea momentului de validare a creanţelor acceptate şi incluse în tabelul definitiv al creanţelor de administratorul insolvabilităţii/lichidator, şi anume (i) dacă cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de şedinţa de validare, creanţa nu a fost contestată de debitor sau de un creditor ori (ii) dacă contestaţia ridicată a fost înlăturată (articolul 143 alin.(6) din Legea insolvabilităţii). Din acest motiv, Curtea nu poate reţine incidenţa articolului 46 din Constituţie.

32. În acest context, Curtea reiterează că nu analizează cazuri concrete şi chestiuni de interpretare şi de aplicare a legii, dar poate efectua doar un control abstract al constituţionalităţii legii contestate (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.181 din 14 decembrie 2023, § 26). De altfel, chestiunile legate de interpretarea şi de aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale. Această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.172 din 7 decembrie 2023, § 22).

33. Referitor la incidenţa articolului 120 din Constituţie, Curtea nu poate identifica nicio normă legală indicată de autorul excepţiei care ar submina principiul obligativităţii respectării sentinţelor şi a altor hotărâri judecătoreşti definitive.

34. Curtea reţine că autorul excepţiei prin critica articolelor 53 alin.(3) şi 143 alin.(6) din Legea insolvabilităţii, de fapt, îşi exprimă dezacordul cu motivarea făcută în decizia instanţei de recurs prin care cauza a fost remisă la rejudecare. Curtea notează că deţine competenţa de a verifica concordanţa dintre normele constituţionale cu cele infraconstituţionale contestate, dar nu şi modul în care instanţele de judecată interpretează şi aplică normele infraconstituţionale. Curtea Supremă de Justiţie are prerogativa de a înfăptui justiţia (a se vedea articolul 114 şi 115 alin.(1) din Constituţie) şi, implicit, de a asigura interpretarea şi aplicarea uniformă a legislaţiei în sistemul de justiţie (a se vedea articolul 2 alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie).

35. Pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2), (3) lit.d) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea nr.68g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 53 alin.(3) şi 143 alin.(6) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de dl Valentin Strogoteanu, administrator al SRL "Metropolis City", în dosarul nr.2ai-75/2024, pendinte la Curtea de Apel Nord.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.