Decizie nr.94 din 28.07.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.72g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor (evaluarea integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele specializate ale Consiliului Superior al Procurorilor şi intima convingere a membrilor Comisiei de evaluare)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.72g/2025 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.26 din

 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării

candidaţilor la  funcţia de membru în  organele de

autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor

(evaluarea  integrităţii  candidaţilor la  funcţia  de

membru în organele specializate ale Consiliului

Superior al Procurorilor şi intima convingere

a membrilor Comisiei de evaluare)

nr. 94  din  28.07.2025

 (în vigoare 28.07.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 498-501 art.118 din 24.09.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Cristian Rotaru, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 19 martie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 28 iulie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor, după cum urmează:

(a) textul "precum şi a candidaţilor la funcţia de membru în organele specializate ale acestora" din articolul 1;

(b) textul "Colegiul pentru selecţia şi evaluarea procurorilor" din articolul 2 alin.(1) lit.f);

(c) textul "cu acordul Comisiei de evaluare" din articolul 4 alin.(3);

(d) textul "după intima sa convingere" din articolul 10 alin.(9);

ridicată de dl avocat Victor Panţîru, în interesele dlui Ion Teţcu, în dosarul nr.3-1/2025, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători format din dl Ion Malanciuc şi dnele Oxana Parfeni şi Lilia Roic-Botezatu de la Curtea Supremă de Justiţie, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Comisia independentă de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor a adoptat o decizie prin care a constatat nepromovarea evaluării integrităţii de către dl Ion Teţcu, candidat la funcţia de membru în Colegiul de disciplină şi etică din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor. Nefiind de acord cu decizia menţionată, dl Ion Teţcu a contestat-o în faţa Curţii Supreme de Justiţie.

4. În cadrul procedurii de examinare a contestaţiei, dl avocat Victor Panţîru a ridicat, în interesele dlui Ion Teţcu, excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor, menţionate supra la § 1 literele (a)-(d).

5. Printr-o încheiere din 17 martie 2025, Curtea Supremă de Justiţie a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 6

Separaţia şi colaborarea puterilor

"În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei."

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine social."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

Articolul 125

Procurorul

"(1) Procurorul General este numit în funcţie de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, pentru un mandat de 7 ani, care nu poate fi reînnoit.

(2) Procurorul General este demis din funcţie de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, în condiţiile legii, pentru motive obiective şi în temeiul unei proceduri transparente.

(3) Numirea, transferarea, promovarea şi demiterea procurorilor ierarhic inferiori se efectuează de către Procurorul General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor."

7. Prevederile relevante ale Legii nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor sunt următoarele:

Articolul 1

Obiectul legii

"Prezenta lege reglementează raporturile juridice aferente procedurii de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor, precum şi a candidaţilor la funcţia de membru în organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a candidaţilor şi de alegere sau numire a acestora în funcţiile respective."

Articolul 2

Subiecţii legii

"(1) Prevederile prezentei legi se aplică candidaţilor la funcţia de membru al:

a) Consiliul Superior al Magistraturii;

b) Colegiul pentru selecţia şi evaluarea judecătorilor;

d) Colegiul disciplinar al judecătorilor;

e) Consiliul Superior al Procurorilor;

f) Colegiul pentru selecţia şi evaluarea procurorilor."

Articolul 4

Independenţa Comisiei de evaluare

"[...]

(3) Membrii Comisiei de evaluare şi angajaţii secretariatului beneficiază de imunitate funcţională şi nu pot fi traşi la răspundere pentru opinia exprimată în exercitarea mandatului şi a atribuţiilor. Urmărirea penală în privinţa acestora este pornită de Procurorul General, cu acordul Comisiei de evaluare. În caz de infracţiune flagrantă, acordul Comisiei de evaluare nu este necesar."

Articolul 10

Acumularea informaţiei şi aprecierea acesteia

"[...]

(9) Comisia de evaluare apreciază materialele acumulate după intima sa convingere, formată în urma cercetării multiaspectuale, complete şi obiective a informaţiei. Niciunul dintre materialele prezentate nu are o forţă probantă prestabilită fără aprecierea lui de către Comisia de evaluare."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. Autorul sesizării pretinde că textul "precum şi candidaţilor la funcţia de membru în organele specializate ale acestora" din articolul 1 din Legea nr.26 din 10 martie 2022 extinde în mod nejustificat sfera de aplicare a legii asupra unor entităţi care nu sunt organe de autoadministrare propriu-zise, creând o ingerinţă disproporţionată în procesul de selecţie a unor membri care nu exercită atribuţii de autoadministrare. Totodată, autorul excepţiei susţine că sintagma "organele specializate" este neclară, lipsită de previzibilitate şi creează riscul unei interpretări arbitrare. Din acest motiv, autorul excepţiei invocă incidenţa articolelor 6 şi 23 din Constituţie.

9. Cu referire la articolul 2 lit.f) din Legea nr.26 din 10 martie 2022, autorul sesizării menţionează că evaluarea membrilor Colegiului pentru selecţia şi evaluarea procurorilor de către o comisie externă reprezintă o interferenţă nejustificată în procesul intern de autoadministrare al procurorilor. Autorul excepţiei invocă aplicabilitatea articolului 125 din Constituţie.

10. Autorul sesizării mai afirmă că textul "cu acordul Comisiei de evaluare" din articolul 4 alin.(3) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 impune ca urmărirea penală împotriva membrilor Comisiei de evaluare să depindă de acordul aceleiaşi Comisii, fapt care contravine principiilor fundamentale al egalităţii în faţa legii şi al independenţei justiţiei.

11. Totodată, referitor la textul "după intima sa convingere" din articolul 10 alin.(9) din Legea nr.26 din 10 martie 2022, autorul excepţiei afirmă că această expresie îi atribuie Comisiei de evaluare o marjă discreţionară absolută la adoptarea deciziilor, în lipsa unor criterii clare şi obiective în procesul decizional. Mai mult, orice decizie administrativă trebuie să fie motivată şi bazată pe probe concrete, nu doar pe o convingere subiectivă. În plus, aprecierea discreţionară a Comisiei poate conduce la eliminarea arbitrară a unor candidaţi, fapt care restrânge în mod nejustificat dreptul acestora de a accede la funcţiile publice. Autorul excepţiei susţine aplicabilitatea articolelor 20, 23 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepţia este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

15. Obiecte ale excepţiei de neconstituţionalitate sunt unele prevederi din Legea nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor, menţionate la § 1 literele (a)-(d). Prevederile atacate nu au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate.

16. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect examinarea contestaţiei împotriva deciziei Comisiei de evaluare privind nepromovarea evaluării integrităţii de către dl Ion Teţcu. Cauza se află pe rolul Curţii Supreme de Justiţie. Curtea admite că textul "precum şi candidaţilor la funcţia de membru în organele specializate ale acestora" din articolul 1 din Legea nr.26 din 10 martie 2022, dar şi textul "după intima sa convingere" din articolul 10 alin.(9) din Lege ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

17. Cu referire la textul "cu acordul Comisiei de evaluare" din articolul 4 alin.(3) din Legea nr.26 din 10 martie 2022, Curtea notează că prevederea contestată vizează posibilitatea pornirii urmăririi penale în privinţa membrilor Comisiei de evaluare şi angajaţilor secretariatului doar cu acordul Comisiei de evaluare (cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă). Curtea observă că autorul sesizării nu a argumentat în ce măsură prevederea contestată are legătură cu procesul judiciar pendinte la Curtea Supremă de Justiţie, în condiţiile în care aceasta se referă la garanţiile acordate membrilor Comisiei de evaluare şi angajaţilor secretariatului în exercitarea competenţelor atribuite prin Lege.

18. Referitor la articolul 2 lit.f) din Legea nr.26 din 10 martie 2022, Curtea constată că norma în discuţie ţine de aplicabilitatea Legii în privinţa candidaţilor la funcţia de membru al Colegiului pentru selecţia şi evaluarea procurorilor. Din circumstanţele cauzei, Curtea observă că autorul sesizării a contestat la Curtea Supremă de Justiţie o decizie a Comisiei de evaluare a procurorilor în calitate de candidat la funcţia de membru în Colegiul de disciplină şi etică din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor. Prin urmare, autorul excepţiei nu a probat aplicabilitatea acestei norme legale în procesul său.

19. Din aceste motive, Curtea conchide că prevederile contestate din articolele 2 lit.f) şi 4 alin.(3) menţionate supra nu sunt aplicabile la soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei de judecată.

20. Curtea subliniază că poate verifica constituţionalitatea prevederilor contestate dacă soluţia sa îi poate fi favorabilă situaţiei autorului excepţiei. În caz contrar, acest instrument devine o actio popularis, pierzându-se, în aceste condiţii, caracterul concret şi efectiv al excepţiei. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că ea priveşte, în primul rând, situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată. De invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia (a se vedea DCC nr.53 din 4 iunie 2024, § 21; DCC nr.109 din 12 septembrie 2024, § 20).

21. O altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate aplicabile la soluţionarea cauzei reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.193 din 21 decembrie 2023, § 16).

22. Autorul excepţiei susţine că normele contestate contravin articolelor 6 (separaţia şi colaborarea puterilor), 20 (accesul liber la justiţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

23. Referitor la textul "precum şi candidaţilor la funcţia de membru în organele specializate ale acestora" din articolul 1 din Legea nr.26 din 10 martie 2022, autorul excepţiei a invocat că acesta extinde în mod nejustificat sfera de aplicare a legii asupra unor entităţi care nu sunt organe de autoadministrare propriu-zise, creând o ingerinţă disproporţionată în procesul de selecţie a unor membri care nu exercită atribuţii de autoadministrare. Totodată, autorul excepţiei a susţinut că sintagma "organele specializate" este neclară, generează o lipsă de previzibilitate, precum şi riscul unei interpretări arbitrare. Din acest motiv, autorul excepţiei a invocat incidenţa articolelor 6 şi 23 din Constituţie.

24. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că articolele 6 şi 23 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existenţa unei ingerinţe în drepturile garantate de Constituţie (a se vedea DCC nr.90 din 25 iulie 2023, § 19). Cu referire la criticile aduse textului contestat, Curtea observă că autorul excepţiei nu a invocat niciun drept fundamental sau o altă prevedere constituţională care poate fi examinată în mod separat.

25. Referitor la textul "după intima sa convingere" din articolul 10 alin.(9) din Legea nr.26 din 10 martie 2022, autorul excepţiei a menţionat că expresia respectivă îi atribuie Comisiei de evaluare o marjă discreţionară absolută la adoptarea deciziilor, în lipsa unor criterii clare şi obiective în procesul decizional. Mai mult, autorul a afirmat că orice decizie administrativă trebuie să fie motivată şi bazată pe probe concrete şi nu doar pe o convingere subiectivă. În plus, aprecierea discreţionară a Comisiei poate conduce la eliminarea arbitrară a unor candidaţi, ceea ce restrânge în mod nejustificat dreptul acestora de a accede la funcţiile publice. Autorul excepţiei a susţinut aplicabilitatea articolelor 20, 23 şi 54 din Constituţie.

26. Referitor la articolul 54 din Constituţie, Curtea reiterează că acesta îi impune un mod de analiză a caracterului proporţional al ingerinţelor în drepturile fundamentale. Pentru a putea fi aplicat, trebuie să se constate incidenţa unui drept fundamental (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.134 din 24 octombrie 2024, § 38).

27. Astfel, Curtea observă că Legea nr.26 din 10 martie 2022 nu limitează aprecierea materialelor acumulate de către Comisie la intima convingere a membrilor, ci impune formarea acesteia în urma unei cercetări complete şi obiective a informaţiei, fără ca anumite materiale să aibă o forţă probantă prestabilită (a se vedea articolul 10 alin.(9) din Lege). Totodată, Legea obligă Comisia de evaluare să emită o decizie motivată, care trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele şi concluzia Comisiei cu privire la promovarea sau nepromovarea evaluării (a se vedea articolul 13 alineatele (1) şi (2) din Lege). Mai mult, candidatul are posibilitatea să pună în discuţie existenţa unor dubii serioase cu privire la respectarea de către acesta a criteriilor de integritate etică şi financiară în faţa completului special al Curţii Supreme de Justiţie (a se vedea DCC nr.42 din 6 aprilie 2023, § 135). Prin urmare, Curtea nu poate reţine incidenţa articolului 20 din Constituţie.

28. Ţinând cont de faptul că nu se poate constata vreo ingerinţă în articolul 20 din Constituţie, Curtea reţine că nici articolele 23 şi 54 din Constituţie nu sunt incidente.

29. Pe baza celor menţionate, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea nr.72g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor, după cum urmează:

(a) textul "precum şi a candidaţilor la funcţia de membru în organele specializate ale acestora" din articolul 1;

(b) textul "Colegiul pentru selecţia şi evaluarea procurorilor" din articolul 2 alin.(1) lit.f);

(c) textul "cu acordul Comisiei de evaluare" din articolul 4 alin.(3);

(d) textul "după intima sa convingere" din articolul 10 alin.(9);

ridicată de dl avocat Victor Panţîru, în interesele dlui Ion Teţcu, în dosarul nr.3-1/2025, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.