Decizie nr.98 din 28.05.2026 de inadmisibilitate a sesizării nr.253g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 45 din Codul contravenţional (repararea prejudiciului cauzat prin contravenţie)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.253g/2025 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolului 45 din Codul contravenţional

(repararea prejudiciului cauzat prin contravenţie)

nr. 98  din  28.05.2026

 (în vigoare 28.05.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 238-241 art.110 din 11.06.2026

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dnei Emilia Cazacu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 8 decembrie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 28 mai 2026, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 45 din Codul contravenţional, ridicată de dl avocat Sergiu Leontean, în interesele dlui Petru Perju, parte în dosarul nr.2-652/2024, pendinte la Judecătoria Bălţi, sediul Glodeni.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Vasile Nogai din cadrul Judecătoriei Bălţi, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Bălţi, sediul Glodeni, se află o cauză civilă privind repararea prejudiciului material cauzat ca urmare a comiterii de către dl Petru Perju a contravenţiei prevăzute la articolul 335 din Codul contravenţional (samavolnicia).

4. La 11 noiembrie 2025, dl avocat Sergiu Leontean a ridicat, în interesele dlui Petru Perju, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 45 din Codul contravenţional.

5. Printr-o încheiere din 12 noiembrie 2025, judecătorul cazului a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

"(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

[...]."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.

(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

7. Prevederile relevante ale Codului contravenţional, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

Articolul 45

Repararea prejudiciului

"(1) Persoana al cărei drept sau interes legitim a fost lezat prin contravenţie îl poate apăra prin acţiune civilă depusă conform legislaţiei procedurale civile. Această persoană are în special dreptul la repararea prejudiciului patrimonial şi a celui nepatrimonial cauzate prin contravenţie. Prezentul alineat se aplică în egală măsură şi în cazul în care, în sensul art.30 alin.(11), se consideră că făptuitorul nu a fost supus răspunderii contravenţionale.

(2) Soluţionând cauza contravenţională, autoritatea competentă este în drept, la cererea victimei, să dispună repararea prejudiciului cauzat prin contravenţie în cazul în care nu există divergenţe asupra întinderii lui."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. Autorul excepţiei susţine că articolul 45 din Codul contravenţional nu stabileşte care este instanţa ori autoritatea competentă să examineze acţiunea civilă referitoare la repararea prejudiciului cauzat prin contravenţie şi nu condiţionează posibilitatea iniţierii acţiunii civile de reparare a prejudiciului de formularea pretenţiilor în discuţie în cadrul procesului contravenţional. În opinia autorului, dacă partea vătămată nu a solicitat în cadrul procesului contravenţional repararea prejudiciului, astfel de pretenţii nu ar trebui formulate în cadrul unui proces judiciar separat. O astfel de posibilitate ar plasa contravenientul într-o stare de incertitudine după finalizarea procesului contravenţional, afectând principiul securităţii raporturilor juridice.

9. În continuare, autorul excepţiei menţionează că nu este clar ce prejudiciu se consideră legat de comiterea contravenţiei. Omisiunea în discuţie ar determina acordarea unor despăgubiri nejustificate la soluţionarea cauzei civile privind repararea prejudiciului cauzat prin contravenţie.

10. Autorul excepţiei afirmă că omisiunile în discuţie contravin articolelor 4, 20, 23, 26, 46 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul contravenţional, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei părţi în proces. Astfel, Curtea constată că ea este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă articolul 45 din Codul contravenţional, care nu a constituit anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

15. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză civilă referitoare la repararea prejudiciului cauzat prin contravenţie. Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate la soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

16. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental (a se vedea DCC nr.5 din 18 ianuarie 2022, § 23; DCC nr.17 din 15 februarie 2022, § 22).

17. Autorul excepţiei susţine că prevederile contestate contravin articolelor 4 (drepturile şi libertăţile omului), 20 (accesul liber la justiţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 26 (dreptul la apărare), 46 (dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

18. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că omisiunea legislativă poate face obiectul de examinare al Curţii, dacă prin aceasta este afectat un drept fundamental (a se vedea DCC nr.35 din 5 martie 2026, § 20).

19. Cu privire la incidenţa articolului 4 din Constituţie, Curtea a reiterat că acesta comportă un caracter general şi nu poate constitui un reper individual şi separat. Această normă poate fi invocată numai în coroborare cu o altă prevedere din Constituţie, care trebuie să fie aplicabilă (DCC nr.113 din 26 septembrie 2023, § 17). Totodată, Curtea reiterează că articolele 23 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existenţa unor ingerinţe în drepturile garantate de Constituţie (a se vedea DCC nr.22 din 19 februarie 2026, § 18).

20. Cu privire la incidenţa articolului 26 din Constituţie, Curtea observă că autorul sesizării nu aduce argumente care ar demonstra limitarea mijloacelor procedurale necesare pentru realizarea dreptului său la apărare. Prin urmare, acest capăt al sesizării este inadmisibil.

21. Referitor la incidenţa articolului 20 din Constituţie, autorul excepţiei susţine că dacă partea vătămată nu i-a solicitat autorităţii competente să soluţioneze cauza contravenţională şi repararea prejudiciului provocat, posibilitatea formulării ulterioare a acestor pretenţii în cadrul unui proces judiciar separat ar afecta principiul securităţii raporturilor juridice.

22. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, principiul securităţii juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, adică a caracterului definitiv al hotărârilor judecătoreşti (Guðmundur Andri Ástráðsson v. Islanda [MC], 1 decembrie 2020, § 238). De asemenea, este posibil ca o hotărâre definitivă să nu fie anulată, ci să-şi piardă efectul juridic ca urmare a unei hotărâri pronunţate într-o altă procedură (Gražulevičiūtė v. Lituania, 14 decembrie 2021, §§ 79-81).

23. Curtea notează că articolul 45 din Codul contravenţional prevede dreptul persoanei de a solicita repararea prejudiciului cauzat prin contravenţie, prin două modalităţi: i) fie în cadrul procedurii contravenţionale, prin depunerea unei cereri la autoritatea competentă să soluţioneze cauza, care poate dispune repararea prejudiciului doar în cazul în care nu există divergenţe asupra întinderii lui; ii) fie pe calea înaintării unei acţiuni civile separate în instanţa de judecată competentă, potrivit normelor Codului de procedură civilă.

24. Articolul 20 din Constituţie instituie obligaţia Parlamentului de a reglementa mecanisme procedurale suficiente care să le permită persoanelor să conteste în instanţă actele care le afectează drepturile şi interesele legitime. Acest articol nu stabileşte vreo obligaţie a Parlamentului de a condiţiona exercitarea dreptului la repararea prejudiciului produs prin contravenţie în cadrul unei proceduri precise. Ţine de marja discreţionară a Parlamentului să reglementeze procedura în care poate fi exercitat dreptul la repararea prejudiciului produs prin contravenţie. Simplul fapt că cererea de recuperare a prejudiciului cauzat prin contravenţie poate fi formulată în mod separat faţă de procedura contravenţională nu afectează principiul securităţii raporturilor juridice. Prin urmare, Curtea nu reţine incidenţa articolului 20 din Constituţie.

25. Referitor la pretinsa ingerinţă în exerciţiul dreptului de proprietate dată fiind lipsa criteriilor pentru determinarea prejudiciului cauzat prin contravenţie, Curtea notează că Capitolul XXXIII din Codul civil conţine normele generale privind răspunderea delictuală. Angajarea răspunderii delictuale este condiţionată de existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu (a se vedea articolul 2022 din Codul civil). În procedura civilă părţile beneficiază de toate garanţiile procedurale, inclusiv de posibilitatea de a-şi prezenta argumentele şi probele. Le revine instanţelor de judecată să stabilească în fiecare caz particular, pe baza circumstanţelor factuale relevante şi a probelor administrate, temeinicia acţiunii civile privind repararea prejudiciului cauzat prin contravenţie.

26. Curtea reiterează că o dispoziţie legală nu poate fi ruptă din sistemul normativ din care face parte şi nu poate opera în mod izolat. Dimpotrivă, ea trebuie aplicată în coroborare cu celelalte dispoziţii legale incidente, ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent (a se vedea DCC nr.128 din 10 octombrie 2024, § 54).

27. Din perspectiva argumentelor autorului excepţiei, Curtea observă că norma criticată nu ridică o problemă de constituţionalitate, deoarece motivele autorului se referă la aspecte ce ţin de aplicarea legii într-un caz concret, care nu sunt de competenţa Curţii Constituţionale (a se vedea DCC nr.35 din 23 martie 2020, §§ 27, 29).

28. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 27 alin.(2) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 45 din Codul contravenţional, ridicată de dl avocat Sergiu Leontean, în interesele dlui Petru Perju, parte în dosarul nr.2-652/2024, pendinte la Judecătoria Bălţi, sediul Glodeni.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.