Hotărâre nr.6 din 15.03.2017 cu privire la aprobarea Raportului de activitate al Curţii de Conturi pe anul 2016

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Raportului de activitate

al Curţii de Conturi pe anul 2016

nr. 6  din  15.03.2017

 (în vigoare 19.05.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 155-161 art. 6 din 19.05.2017

* * *

În conformitate cu art.7, art.8 alin.(2), art.15 şi art.16 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Plenul Curţii

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul de activitate al Curţii de Conturi pe anul 2016 (se anexează) şi se prezintă Parlamentului Republicii Moldova.

2. Prezenta Hotărâre şi Raportul de activitate al Curţii de Conturi pe anul 2016 se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Curţii de Conturi

nr.6 din 15 martie 2017

RAPORTUL

de activitate al Curţii de Conturi pe anul 2016

Sumarul Raportului de activitate al Curţii de Conturi pe anul 2016

În acest an Curtea de Conturi vine cu o nouă structură a Raportului său de activitate, astfel înlesnind lectura şi accesul cititorilor, acesta cuprinzând în esenţă cele mai semnificative activităţi şi performanţe ale instituţiei.

Raportul de activitate al Curţii de Conturi pe anul 2016 integrează 5 compartimente ce vizează: gestiunea, activitatea de bază şi de suport, resursele alocate, asigurarea transparenţei, perspectivele şi provocările de viitor ale instituţiei.

Gestiunea Curţii de Conturi – este capitolul în care ne-am propus să facem cunoscut mandatul şi structura Curţii, precum şi cadrul legal aferent activităţii de audit, accentul fiind pus pe priorităţile strategice asumate, dar şi pe cele realizate în decursul perioadei de raportare. La fel, în acest capitol sunt expuşi principalii indicatori de performanţă ai Curţii de Conturi, un loc aparte deţinându-l impactul cifric al activităţii de audit.

Activităţile Curţii de Conturi – compartimentul prezintă cele mai importante rezultate ale activităţii de bază a instituţiei – cea de audit public extern, precum şi activitatea de suport aferentă acesteia, şi anume realizările în domeniul juridic şi metodologic, activitatea pe plan internaţional, colaborarea bilaterală şi multilaterală cu alte instituţii supreme de audit.

Susţinerea activităţilor Curţii de Conturi – este partea din Raport ce oferă o informaţie succintă cu privire la resursele (umane, financiare, TI) alocate pe parcursul anului 2016 pentru asigurarea bunei organizări şi funcţionări a Curţii de Conturi.

Asigurarea transparenţei – este compartimentul dedicat cadrului de respectare a principiului transparenţei în activitatea Curţii de Conturi, susţinut prin organizarea de mese rotunde, întruniri cu reprezentanţii societăţii civile şi organelor de drept, entităţilor auditate şi altor părţi interesate.

Perspective şi provocări – este capitolul ce aduce în vizor perspectivele şi provocările Instituţiei Supreme de Audit pentru perioadele viitoare, prevăzute atât de Planul de Dezvoltare Strategică pe anii 2016-2020, cât şi de strategiile naţionale.

Prezentul Raport de activitate este destinat Parlamentului, partenerilor de dezvoltare, societăţii civile, mass-mediei, altor autorităţi, instituţii şi organizaţii interesate. Raportul de activitate al Curţii de Conturi pe anul 2016 este publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi este plasat pe pagina web la compartimentul Publicaţii, Rapoartele Curţii de Conturi (www.ccrm.md).

1. Gestiunea Curţii de Conturi

1.1 Organigrama Curţii de Conturi

“Să formezi o echipă e doar începutul, să rămâi împreună e progresul, să lucrezi împreună e succesul.” (Henrz Ford)

În 2016 Curtea de Conturi a operat modificări în structura organizaţională, accentul fiind pus pe specializarea per domenii a subdiviziunilor de audit. Astfel, Organigrama Curţii de Conturi cuprinde următoarea structură:

Un răspuns flexibil la un mediu în permanentă schimbare. Curtea de Conturi a implementat un nou proces de planificare a activităţilor, care permite prognozarea acestora reieşind din priorităţile naţionale şi instituţionale în baza analizei de riscuri.

O gestionare raţională a resurselor către sarcinile de audit prioritare. Instituţia Supremă de Audit îşi organizează personalul în echipe constituite conform competenţelor, ceea ce permite o mobilizare mai bună asupra activităţilor prioritare. De asemenea, Curtea de Conturi tinde să repartizeze “persoana potrivită pentru activitatea potrivită”, aceasta determinând valorificarea rezultativă a cunoştinţelor şi potenţialului angajaţilor.

Prezentarea în timp util a rezultatelor activităţii de audit. Curtea tinde să realizeze şi să raporteze misiuni de audit în timp util, astfel încât entităţile auditate să aibă timp suficient pentru luarea deciziilor de redresare/corectare a deficienţelor şi neregularităţilor atestate.

O mai bună comunicare cu privire la rolul şi activitatea Curţii. Instituţia mediatizează şi popularizează rezultatele activităţilor de audit, prin transmiterea publică a şedinţelor Plenului, plasarea pe pagina web a hotărârilor şi rapoartelor de audit, publicarea acestora în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, participarea în comisiile de profil ale Parlamentului, organizarea meselor rotunde cu ONG şi societatea civilă, colaborarea cu Ministerul Finanţelor privind auditul intern etc.

1.2 Priorităţi strategice

Curtea de Conturi, începând cu anul 2008, se dezvoltă în baza planurilor de dezvoltare strategică, a căror perioadă de implementare este de 4 ani. În noiembrie 2016, Plenul Curţii a reaprobat, în redacţie nouă, Planul de Dezvoltare Strategică pentru anii 2016-2020. Acesta este ajustat la principalele documente de politici publice, mai cu seamă în contextul programelor de realizare a măsurilor şi acţiunilor de eurointegrare.

Planul de Dezvoltare Strategică a CCRM pe anii 2016-2020

Implementarea PDS a fost prevăzută în trei etape, şi anume: anii 2016-2017; 2018-2019 şi, respectiv, 2020.

2. Activităţile şi performanţele Curţii de Conturi

Pe parcursul anului calendaristic 2016, Plenul Curţii de Conturi s-a întrunit în 45 de şedinţe, dintre care: 28 de examinare a rezultatelor misiunilor de audit, 10 – de examinare şi aprobare a actelor normative interne, în care au fost aprobate 26 de hotărâri, şi 7 – de ordin general intern, în care au fost examinate probleme curente şi întrebări privind funcţionalitatea instituţiei. În cursul anului de referinţă, la adresa Curţii de Conturi au parvenit şi au fost examinate 80 de petiţii şi 930 de scrisori, fiind expediate 1480 de scrisori de ieşire.

2.1 Evoluţia principalilor indicatori

Curtea de Conturi, fiind parte a grupului instituţiilor publice responsabile de implementarea Programului “Managementul finanţelor publice”, subprogramul “Auditul extern”, a avut ca sarcină realizarea, pe parcursul anului 2016, a indicatorilor nefinanciari de performanţă¹, elaboraţi şi aprobaţi de Instituţia Supremă de Audit în conformitate cu Regulamentul privind organizarea internă a procesului de planificare, executare şi raportare a bugetului pe programe – bugetarea pe programe a CCRM².

______________________

¹ Indicatorii de performanţă – indicatorii cu ajutorul cărora se evaluează progresul în realizarea obiectivelor programelor/subprogramelor.

² Ordinul Preşedintelui CCRM nr.119 din 05.07.2016.

Analiza în dinamică a principalilor indicatori de performanţă ai Curţii de Conturi, realizaţi în perioada 2014-2016, indică o evoluţie diferită, după cum se prezintă în tabelul ce urmează (Tabelul nr.1).

În anul 2016 Curtea de Conturi a aprobat 38 de rapoarte (Anexa nr.1), fiind auditate 575 de entităţi. Din numărul total al misiunilor de audit, 3 au fost efectuate la solicitarea Parlamentului şi comisiilor parlamentare, iar 8 – urmare a angajamentelor internaţionale şi matricelor de politici. De asemenea, în perioada raportată se atestă o uşoară descreştere a numărului rapoartelor de audit, însă numărul entităţilor verificate este de 1,6 ori mai mare decât în anul 2014. Această creştere se datorează prevalării numărului misiunilor de audit cu abordarea de sistem, a auditurilor mai complexe şi cu aria de cuprindere mult mai vastă.

Un alt indicator este valoarea neregulilor constatate în cadrul misiunilor de audit, care este de circa 20,8 miliarde lei, sau cu aproximativ 20% mai mare decât în anul 2015. În vederea înlăturării neregulilor atestate şi îmbunătăţirii gestiunii financiare a fondurilor publice, Curtea de Conturi a înaintat, pe parcursul perioadei de raportare, 1376 de cerinţe şi recomandări (Tabelul nr.2), al căror termen de executare începe, în mare parte, din a doua jumătate a anului 2017 sau în anul 2018. Deşi termenul de executare a recomandărilor nu a expirat, entităţile auditate întreprind măsuri pentru implementarea acestora, informând periodic Curtea despre acest lucru.

Diminuarea cu circa 32%, în comparaţie cu anul 2015, a numărului de cerinţe şi recomandări înaintate se explică prin remedierea unor deficienţe graţie îmbunătăţirii procesului de comunicare cu entităţile auditate pe parcursul misiunilor de audit, dar şi sporirii calităţii acestora, reieşind din cerinţele ISSAI şi bunele practici.

2.2 Activitatea de audit

În vederea alinierii la standardele de activitate ale ISA moderne şi asigurării calităţii activităţii de audit, CCRM îşi planifică şi desfăşoară activitatea de audit în mod independent, axându-se pe prevederile legale şi standardele internaţionale de audit, efectuând controlul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi a patrimoniului de stat prin: auditul financiar, auditul conformităţii, auditul performanţei, auditul tehnologiilor informaţionale şi alte tipuri de audit.

Astfel, din cele 38 de rapoarte de audit aprobate pe parcursul anului 2016, mai mult de jumătate (21 de rapoarte) sunt audituri de conformitate, circa o pătrime (11 rapoarte) – audituri de performanţă, celelalte fiind audituri financiare şi ale TI (Tabelul nr.3).

La finele misiunilor de audit, în baza probelor acumulate au fost formulate 26 de concluzii referitor la conformitatea gestionării fondurilor publice, inclusiv a patrimoniului public, precum şi la respectarea criteriilor de performanţă, fiind exprimate 16 opinii asupra situaţiilor financiare/de conformitate, după cum este prezentat în Tabelul nr.4.

O informaţie mai amplă privind concluziile formulate/opiniile exprimate pe fiecare raport de audit în parte este prezentată în Anexa nr.3.

Indiferent de tip, toate auditurile parcurg aceleaşi etape de realizare, reflectate în diagrama ce urmează.

În anul 2016, Curtea de Conturi şi-a axat acţiunile de audit, preponderent, asupra următoarelor domenii:

• exerciţiul bugetar al autorităţilor/entităţilor publice;

• auditarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului asigurărilor medicale de stat (audituri obligatorii);

• administrarea patrimoniului şi veniturilor publice etc.;

• salarizare;

• educaţie;

• justiţie;

• securitatea frontierei de stat etc.

Misiunile de audit realizate pe parcursul perioadei de raportare au relevat abateri şi nereguli atât în gestionarea fondurilor publice, inclusiv a patrimoniului public, cât şi în raportarea financiară, valoarea lor însumând circa 20,8 miliarde lei (Tabelul nr.5).

Cele mai semnificative şi perpetue nereguli constatate în perioada de referinţă ţin de administrarea impozitelor şi taxelor, fondurilor fixe edificate şi necontabilizate în procesul investiţional, patrimoniului/bunurilor neînregistrate în evidenţa contabilă, precum şi necadastrate în modul stabilit.

Factorii generatori de nereguli şi deficienţe sunt expuşi în diagrama ce urmează.

Reieşind din priorităţile stabilite, în perioada de raportare Curtea de Conturi şi-a orientat activitatea cu precădere la auditarea APC şi AAPL (38%). Totodată, din nomenclatorul entităţilor auditate nu au lipsit instituţiile publice (35%), întreprinderile de stat, municipale şi societăţile pe acţiuni şi alte autorităţi (16%) (Tabelul nr.6).

2.3 Activitatea juridică

Aspecte de colaborare cu organele de drept şi alte organe de resort

În toamna anului 2016, Curtea de Conturi şi alte şase organe de drept au convenit asupra colaborării în domeniul prevenirii şi combaterii faptelor ilicite ce rezultă din administrarea neconformă şi frauduloasă a resurselor financiare publice, administrarea neconformă a patrimoniului public şi din alte domenii de interes reciproc, în acest sens fiind aprobat Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Consiliului interdepartamental de cooperare între Curtea de Conturi şi organele de drept³. Astfel, pe parcursul anului 2016, au fost organizate 2 şedinţe ale Consiliului interdepartamental, în cadrul cărora au fost examinate constatările auditorilor cu referinţă la riscul de fraudă şi corupţie.

______________________

³ Ordinul interdepartamental (comun) nr.205/50/384/193/128/4/23 din 11 noiembrie 2016.

În acest context, organelor de drept le-au fost remise pentru examinare materialele aferente a 8 misiuni de audit, fiind pornite 10 cauze penale, emise 2 refuzuri în pornirea urmăririi penale, un material aflându-se în curs de examinare (Anexa nr.4).

La fel, materialele a 2 audituri au fost remise Comisiei Naţionale de Integritate (Autoritatea Naţională de Integritate), pentru examinarea unor presupuse situaţii de nerespectare a regimului conflictului de interese de către persoanele cu funcţii de răspundere şi 1 material – Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, pentru efectuarea controlului legalităţii prelucrării datelor cu caracter personal de către subiecţii unei SRL (Anexa nr.5 şi Anexa nr.6).

La finele anului 2016, a fost aprobat şi publicat pentru prima oară pe pagina web a instituţiei Raportul privind cazurile de suspectare a fraudei şi a conflictelor de interese, stabilite de Curtea de Conturi în timpul misiunilor de audit, în care au fost reflectate atât materialele remise organelor de drept, cât şi domeniile cu cele mai reprezentative abateri la acest capitol. Elaborarea şi publicarea pe pagina oficială a unui astfel de Raport tinde să devină, în conformitate cu cerinţele organismelor internaţionale, dar şi bunelor practici în domeniu, o activitate anuală obligatorie.

Reprezentarea în instanţele judecătoreşti

Reprezentarea şi asigurarea intereselor Curţii de Conturi în faţa instanţelor judecătoreşti este realizată de Direcţia juridică. Pe parcursul anului 2016, angajaţii Direcţiei au participat la examinarea de către instanţele de judecată a 9 litigii cu atragerea Curţii de Conturi.

Avizarea şi expertizarea juridică a proiectelor de acte legislative şi normative

Curtea de Conturi contribuie la îmbunătăţirea managementului financiar, inclusiv prin intermediul avizelor cu referinţă la propunerile legislative noi sau de modificare a cadrului legislativ-normativ în vigoare. Aceste avize sunt solicitate de Parlament, Guvern şi de APC, fiind utilizate la definitivarea proiectelor elaborate. Numărul proiectelor avizate depinde exclusiv de solicitările parvenite în acest scop, pe parcursul anului 2016 fiind perfectate 10 avize la proiectele elaborate de autorităţile publice.

2.4 Activitatea de combatere a fraudei şi corupţiei

În anul 2016 în cadrul unor misiuni de audit, urmare a aplicării procedurilor de audit şi evaluării probelor obţinute de la entităţi, auditorii au identificat factori care ar putea determina apariţia riscului de fraudă. Cazurile identificate au fost raportate organelor de drept, pentru examinare şi luare de atitudine, conform competenţelor atribuite prin lege.

Materialele auditului în care se conţineau constatări cu referire la natura conflictului de interese au fost remise Autorităţii Naţionale de Integritate (Comisia Naţională de Integritate), pentru autosesizare şi examinare.

Astfel, organelor de drept le-au fost remise pentru examinare:

1) Raportul auditului de conformitate asociat auditului de performanţă, cu tematica “Generează impact benefic sistemul de management şi control intern asupra gestiunii economice a Agenţiei “Moldsilva?”, aprobat prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.9 din 29.03.2016, remis Procuraturii Generale în conformitate cu subpct. 2.8. din Hotărâre, pentru luare de atitudine şi examinare, conform competenţelor.

Procuratura Generală, investigând încălcările identificate în cadrul misiunii de audit reflectate în Raportul auditului de conformitate asociat auditului de performanţă, a constatat cazuri de neglijenţă în serviciu, săvârşite în procesul gestionării întreprinderilor de către factorii de decizie ai Agenţiei “Moldsilva”, ÎS “Hînceşti-Silva”, Î.S. “Edineţ”, fiind pornite 3 cauze penale în baza art.329 din Codul penal (neglijenţă în serviciu).

Totodată, Raportul de audit menţionat şi materialele cu referire la eventualele cazuri de nerespectare a regimului juridic al conflictului de interese au fost remise spre examinare ANI.

Urmare a examinării materialelor remise, ANI a adoptat actul prin care s-a dispus constatarea încălcării regimului juridic al conflictului de interese de către o persoană cu funcţii de răspundere din cadrul Agenţiei “Moldsilva”;

2) rezultatele misiunilor de audit asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2015 şi asupra datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi recreditării de stat pe anul 2015, aprobate prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.16 din 30 mai 2016, au fost remise Procuraturii Generale.

Procuratura Generală a investigat faptele invocate de auditori şi a comunicat că pretinsele acţiuni ilegale ale factorilor de decizie la construcţia şi investiţiile în amplasarea şi funcţionarea magazinelor duty-free la punctele de trecere a frontierei de stat au constituit obiectul investigaţiilor Procuraturii Anticorupţie, care a emis Ordonanţa de neîncepere a urmăririi penale pe faptul dat;

3) Hotărârea Curţii de Conturi nr.21 din 28 iunie 2016, prin care s-au aprobat Raportul auditului situaţiilor financiare consolidate şi Raportul auditului conformităţii gestionării fondurilor publice de către Ministerul Apărării şi unele entităţi din subordine în exerciţiul bugetar 2014-2015, conform pct.2.7. din Hotărâre, a fost remisă Procuraturii Generale, pentru informare, conform competenţelor. Potrivit informaţiei prezentate de Procuratura Generală, materialele auditului au fost remise spre examinare Procuraturii Anticorupţie, în ordinea prevăzută de art.274 din Codul de procedură penală. Faptele se investighează, Centrul Naţional Anticorupţie solicitând şi alte materiale de referinţă;

4) în cadrul misiunii de audit privind conformitatea exerciţiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din raionul Ungheni, aprobate prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.22 din 30.06.2016, auditorii au identificat indici de fraudă şi a urmat prevederile Regulamentului privind procedurile aplicate în cadrul Curţii de Conturi în cazul identificării/determinării de către auditori a riscului de fraudă/corupţie, aprobat prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.8 din 21.03.2016, în urma căruia materialele şi probele acumulate au fost remise Procuraturii Generale, Centrului Naţional Anticorupţie şi Ministerului Afacerilor Interne.

Procuratura Generală a informat Curtea de Conturi despre pornirea procesului penal pe faptul pretinselor acţiuni ilegale ce vizează instalarea Sistemului automatizat de supraveghere de circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova;

5) Raportul auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din mun. Chişinău pe anii 2014 - 2015, aprobat prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.30 din 26.07.2016, a fost remis Procuraturii Generale. Procuratura Generală a comunicat că, în urma verificărilor efectuate de procurori, au fost constatate cazuri de neglijenţă în serviciu, săvârşite de persoanele publice din cadrul Primăriei mun. Chişinău, fiind dispusă pornirea unei cauze penale în baza art.329 alin.(2) lit.b) din Codul penal. Cauza penală a fost expediată Procuraturii Anticorupţie, pentru exercitarea urmăririi penale;

6) Raportul auditului tematic al Proiectului “Reţeaua de comunicaţii fixe şi mobile pentru consolidarea managementului frontierei de stat pe segmentul Ungheni-Giurgiuleşti” a fost aprobat prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.33 din 29.07.2016. Raportul a fost remis Procuraturii Generale şi Procuraturii municipiului Chişinău, pentru luare de atitudine şi examinare conform competenţelor.

Examinând materialele auditului, Procuratura Generală a informat că, urmare a investigaţiilor efectuate de către Procuratura mun. Chişinău la subiectul abordat, anterior s-a dispus pornirea a patru cauze penale în baza art.190 alin.(5) din Codul penal. Actualmente, în cauzele penale nominalizate se efectuează acţiuni de urmărire penală;

7) Raportul de audit TI “Cum se asigură protecţia datelor cu caracter personal în domeniul asistenţei medicale primare, prelucrate în cadrul sistemelor informaţionale autorizate”, aprobat prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.48 din 05.12.2016, a fost remis Centrului Naţional Anticorupţie, pentru informare şi întreprinderea măsurilor de rigoare privind legalitatea contractării/implementării şi promovării Sistemului Informaţional Integrat în Sănătate, deţinut de un agent economic.

La momentul actual materialele se află în proces de examinare.

Raportul detaliat a fost publicat pe pagina oficială a Curţii de Conturi http://www.ccrm.md/lib.php?l=ro&idc=203&t=/Publicatii/Rapoarte-specializate .

2.5 Activitatea metodologică

În scopul armonizării activităţii de audit a Curţii de Conturi cu Standardele Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit, dar şi cu legislaţia naţională cu impact asupra activităţii instituţiei, în anul 2016 reglementările proprii au fost completate cu 12 documente normativ-metodologice.

Este de menţionat faptul că o parte din metodologiile aprobate au fost elaborate cu suportul experţilor din cadrul proiectelor de consolidare instituţională (Twinning, ONAS), astfel fiind preluate bunele practici în domeniu.

Un pas important pentru aducerea în concordanţă a prevederilor normative interne a fost determinarea diferenţelor dintre noţiunile de audit financiar, în raport cu alte tipuri de audit, de cele de control şi inspecţie, auditul financiar efectuându-se în conformitate cu ISSAI, iar drept criterii de audit servind standardele în domeniile aplicabile şi cadrul de raportare financiară. Pentru aceasta, în perioada de raportare CCRM s-a concentrat pe elaborarea unui manual de audit financiar, în conformitate cu ISSAI şi cu bunele practici, dar şi pe elaborarea unui format standardizat de documentare şi raportare a misiunilor de audit.

Un alt pas la fel de important a fost actualizarea cadrului normativ-metodologic aferent auditului performanţei şi efectuarea acestor misiuni în conformitate cu ISSAI. În acest context, având şi un mandat clar prevăzut de lege, CCRM a iniţiat un proces de implementare a celor mai noi practici de auditare a performanţei, utilizate pe plan internaţional, venind în întâmpinarea necesităţilor societăţii moldoveneşti de a utiliza optim şi în condiţii de economicitate, eficienţă şi eficacitate mijloacele publice, inclusiv fondurile provenite din asistenţa financiară a Uniunii Europene şi a altor organisme/organizaţii internaţionale.

Auditul performanţei este un mod prin care finanţatorii, contribuabilii, organele legislative, organele executive, cetăţenii de rând şi mass-media pot să “exercite controlul” şi să obţină detalii cu privire la funcţionarea şi rezultatele diferitor activităţi guvernamentale. Acest tip de audit oferă răspunsuri la astfel de întrebări, precum: s-a adăugat valoare (s-a îmbunătăţit performanţa)? sau este posibil ca banii să fie cheltuiţi mai bine sau mai înţelept?

Un loc aparte în activitatea metodologică a Curţii de Conturi a revenit consolidării capacităţilor de efectuare a auditurilor asupra fondurilor donatorilor, deoarece astfel se deschide calea suportului financiar extern, aceasta oferind donatorului încrederea în sistemul MFC autohton şi siguranţa în faptul că riscurile sunt gestionate în modul corespunzător. În acest sens, în cursul anului 2016 a fost elaborat şi aprobat Ghidul de auditare a fondurilor donatorilor UE.

Documentele elaborate/revizuite urmează a fi testate şi îmbunătăţite pe parcursul anilor 2017-2018.

2.6 Activitatea internaţională

Şi în anul precedent activitatea internaţională a Curţii de Conturi a fost orientată spre consolidarea capacităţilor instituţionale şi dezvoltarea abilităţilor profesionale de exercitare a auditului public extern în conformitate cu cele mai bune practici.

Conducerea şi angajaţii Curţii de Conturi au participat la 27 de evenimente internaţionale (reuniuni, grupuri de lucru, simpozioane) prevăzute în cadrul activităţilor organizate de instituţiile internaţionale de profil.

Curtea de Conturi, pe parcursul perioadei de raportare, şi-a continuat activitatea în calitate de membru în următoarele organizaţii şi asociaţii profesionale internaţionale:

• Organizaţia Internaţională a Instituţiilor Supreme de Audit (INTOSAI);

• Organizaţia Europeană a Instituţiilor Supreme de Audit (EUROSAI);

• Consiliul conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale Comunităţii Statelor Independente (CSI) etc.

Şedinţa a IX-a a Grupului de lucru INTOSAI privind indicatorii-cheie naţionali

Şedinţa Grupului de lucru INTOSAI privind indicatorii-cheie naţionali s-a desfăşurat în perioada 26-28 aprilie 2016 în oraşul Tsakhkadzor, Armenia. La reuniune au participat reprezentanţi ai 13 ISA membre ale Grupului de lucru: Armenia, Austria, Bulgaria, Brazilia, China, Finlanda, Indonezia, Italia, Republica Moldova, Rusia, Slovacia, USA şi Zambia.

În cadrul lucrărilor a fost prezentată experienţa statelor-membre în dezvoltarea şi aplicarea indicatorilor-cheie la nivel naţional. Prezentările vizând principalele evoluţii în dezvoltarea şi aplicarea indicatorilor-cheie naţionali de către ISA au relevat că acest subiect nu şi-a pierdut relevanţa şi reprezintă o parte importantă a politicii statului, fiind evidenţiată şi importanţa schimbului de experienţă internaţional.

Activitatea de revizuire colegială asupra independenţei ISA din Albania

În februarie 2016 la Tirana, Albania a avut loc activitatea de revizuire colegială asupra independenţei Instituţiei Supreme de Audit din Albania, în conformitate cu principiile de independenţă statuate de Declaraţiile de la Mexic (2007) şi Lima (1977). Echipa de revizuire a fost formată din trei reprezentanţi ai Curţii de Audit a Austriei şi de un reprezentant al Curţii de Conturi a Republicii Moldova. Activitatea de revizuire colegială a fost organizată simultan în toate cele 7 regiuni INTOSAI: EUROSAI, ASOSAI, ARABOSAI, OLACEF, CARABOSAI, AFROSAI, PASAI.

Obiectivul revizuirii colegiale este de a oferi ISA revizuite o evaluare a conformităţii cu ISSAI referitoare la independenţa instituţiei, precum şi de a elabora recomandări în acest scop.

Ateliere de lucru privind autoevaluarea integrităţii instituţionale “IntoSAINT”

În iulie 2016 în cadrul Curţii de Conturi a avut loc atelierul de lucru privind autoevaluarea integrităţii instituţionale “IntoSAINT”. Astfel, au fost desfăşurate activităţi propriu-zise de autoevaluare, la care au participat angajaţii CCRM. La finele atelierului de lucru, rezultatele evaluărilor au fost prezentate conducerii şi angajaţilor instituţiei.

De asemenea, ateliere de lucru privind aplicarea instrumentului “IntoSAINT” au fost organizate în luna octombrie în or. Haga, Olanda, participanţii fiind reprezentanţi ai ISA din Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Olanda şi Republica Moldova.

Cea de-a XI-a întrunire a Grupului de lucru EUROSAI privind auditul TI

Întrunirea a avut drept scop raportarea activităţilor realizate potrivit Planului de lucru al Grupului de lucru EUROSAI privind auditul TI pentru anii 2014-2017. În cadrul evenimentului au fost prezentate mai multe tematici, cum ar fi: spaţiul de control al procesului e-guvernare (CUBE); utilizarea instrumentelor automatizate (CAATs) în procesul de audit; autoevaluarea capacităţilor de audit TI ale ISA (ITASA); autoevaluarea capacităţilor ISA pentru utilizarea instrumentelor software (ITSA); auditul paralel, coordonat şi comun; schimbul de experienţă privind abordarea de audit TI; planificarea activităţilor ulterioare; propunerea obiectivelor pentru Planul de lucru pe anii 2018-2019.

Cea de-a 44-a întrunire a Consiliului de Guvernare EUROSAI

În cadrul întrunirii a fost examinat Raportul de activitate al EUROSAI pentru anul 2015, Programul Preşedinţiei EUROSAI (Young EUROSAI şi activităţile cooperative de audit), declaraţiile financiare şi raportul financiar pentru anul 2015, Raportul de audit al EUROSAI pentru anul 2015. De asemenea, au fost puse în discuţie diferite aspecte financiare şi organizatorice în contextul activităţii EUROSAI.

În cadrul reuniunii, o atenţie aparte a fost acordată tematicilor legate de evaluarea independenţei EUROSAI, elaborarea Planului Strategic EUROSAI pe anii 2017-2023, cooperarea în cadrul EUROSAI şi alte aspecte strategice.

Întrunirea Grupului Ţintă 4 (GT4) “Guvernanţă şi comunicare” a EUROSAI

În perioada 13-14 octombrie 2016 în or. Haga, Olanda, a avut loc şedinţa tehnică a Grupului Ţintă 4 (GT4) “Guvernanţă şi comunicare” a EUROSAI. Gazda acestei reuniuni a fost Curtea de Conturi a Olandei.

La şedinţă au participat reprezentaţi ai ISA din Olanda, Spania, Turcia, Portugalia, Germania, Polonia, Marea Britanie şi Ungaria.

În cadrul şedinţei Grupului GT4 au fost abordate subiecte, precum dezvoltarea guvernării EUROSAI şi au fost analizate propunerile Modus Operandi în baza recomandărilor autoevaluării.

Cea de-a XVI-a Sesiune a Consiliului conducătorilor organelor supreme de сontrol financiar ale statelor-membre ale CSI

Reuniunea a avut loc în luna iunie 2016 în oraşul Minsk, Republica Belarus, şi a avut în vizor abordările moderne în contextul asigurării securităţii economice. La eveniment au participat delegaţii ale ISA din opt ţări: Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Kârgâzstan, Republica Moldova, Rusia, Tadjikistan, precum şi Slovacia cu statut de invitat special.

La finele lucrărilor au fost adoptare hotărârea şi declaraţia comună a celei de-a XVI-a Sesiuni a Consiliului conducătorilor organelor supreme de сontrol financiar ale statelor-membre ale CSI. De asemenea, a fost aprobat Planul de lucru al Consiliului până la următoarea sesiune.

Atelierul de lucru privind standardele de contabilitate şi audit

În luna octombrie în or. Minsk, Republica Belarus, a avut loc seminarul cu tema “Îmbunătăţirea calităţii auditului pentru o economie mai transparentă şi mai responsabilă”. Lucrările programului “Îmbunătăţirea auditului şi a raportării în ţările Parteneriatului estic” (STAREP) au luat start încă din anul 2013, programul fiind finanţat de Agenţia de Dezvoltare şi de Ministerul Finanţelor ale Austriei. Programul a fost elaborat în scopul susţinerii ţărilor Europei de Est pentru consolidarea unui sistem efectiv şi stabil de contabilitate şi audit. La seminar au participat reprezentanţi din Armenia, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.

Seminarul a fost dedicat problemelor de aplicare practică a standardelor de audit şi impactul acestora asupra economiei şi reprezentanţilor guvernării. Scopul propus a fost aprofundarea înţelegerii de către participanţi a rolului auditului, pentru a creşte transparenţa activităţii întreprinderilor din sectorul de stat şi cel privat, precum şi pentru a facilita discuţiile cu privire la primii paşi în stabilirea unui sistem fiabil de asigurare a calităţii.

Vizita de lucru a delegaţiei CCRM la Curtea de Conturi a României

În perioada 23-24 noiembrie 2016 delegaţia Curţii de Conturi a Republicii Moldova a efectuat o vizită de lucru la Curtea de Conturi a României.

Scopul acestei vizite a fost schimbul de experienţă pentru îmbunătăţirea metodologiei auditului financiar şi auditului TI, axat pe preluarea bunelor practici în aplicarea principiilor şi standardelor internaţionale de audit. Pe parcursul celor două zile de lucru, participanţii au avut discuţii de împărtăşire a cunoştinţelor şi practicilor în vederea dezvoltării capacităţilor de a efectua audituri financiare şi TI consolidate, inclusiv în aspectele de emitere a opiniilor de audit, în conformitate cu principiile şi standardele internaţionale ISSAI şi în contextul specificului naţional stabilit.

De asemenea, au fost prezentate propriile experienţe şi practici în aspectele ce ţin de elaborarea strategiilor de dezvoltare a ISA, a manualelor, regulamentelor şi ghidurilor pentru toate tipurile de audit.

Forul Instituţiilor Supreme de Audit din ţările Parteneriatului Estic

În luna decembrie 2016 în or. Riga, Republica Letonă, a avut loc Forul Instituţiilor Supreme de Audit din ţările Parteneriatului Estic, cu tema “Consolidarea capacităţilor ISA ale Georgiei, Republicii Moldova şi Ucrainei în promovarea aplicării Standardelor Internaţionale de Audit (ISSAI)”. Evenimentul a fost organizat de Oficiul de Stat de Audit al Republicii Letone. La eveniment au participat delegaţiile ISA din Georgia, Ucraina, Suedia şi Republica Moldova.

În cadrul vizitei, delegaţia Curţii de Conturi a Republicii Moldova a avut o întrevedere oficială cu Excelenţa Sa, Raimonds Vējonis, Preşedintele Republicii Letone, unde au fost discutate aşteptările cetăţenilor de la instituţiile supreme de audit. La fel, delegaţia CCRM a avut o întâlnire oficială cu dl Edgars Rinkevičs, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Letone. Subiectul discuţiei a fost axat pe dezvoltarea cooperării cu ţările Parteneriatului Estic.

2.7 Proiecte de consolidare instituţională

Proiectul “Cooperarea pentru dezvoltare instituţională dintre Curtea de Conturi a Republicii Moldova şi Oficiul Naţional de Audit al Suediei” pentru perioada 2013-2015 (extins până la 31 decembrie 2016)

La finele anului 2016, ISA ale celor două ţări au convenit să extindă Proiectul pentru anul 2017, direcţiile de cooperare urmând a fi elaborate în cadrul misiunilor bilaterale.

Unul dintre partenerii care au acordat un suport considerabil CCRM, în perioada 2006-2016, încurajând şi participând la implementarea reformelor instituţionale este Oficiul Naţional de Audit al Suediei. Scopul colaborării noastre a constat în dezvoltarea abilităţilor Curţii de Conturi în realizarea mandatului şi fortificarea rolului său în cadrul managementului finanţelor publice, obiectivul de bază fiind consolidarea capacităţilor de audit ale angajaţilor instituţiei.

În vederea realizării obiectivelor Proiectului, pe parcursul anului 2016, Curtea de Conturi şi ONAS au realizat un şir de activităţi (6), materializate în instruiri, workshop-uri, audituri-pilot, asistenţă metodologică, elaborări de norme metodologice, suportul experţilor suedezi fiind considerabil.

De asemenea, în anul 2016, în cadrul proiectului au fost organizate două vizite de studiu multilateral cu participarea experţilor ONAS, CCRM, OSA Georgia, OSA Letonia. În cadrul acestora, au fost abordate aspecte importante privind aplicarea standardelor internaţionale în activitatea de audit. În finalul vizitelor de studiu au fost generalizate propuneri şi soluţii de îmbunătăţire a cadrului instituţional aferent auditului financiar.

Proiectul Twinning “Consolidarea şi întărirea auditului public extern în Republica Moldova”

În septembrie 2016, Curtea de Conturi a Republicii Moldova a finalizat activităţile în cadrul proiectului Twinning “Consolidarea şi întărirea auditului public extern în Republica Moldova”, implementat cu suportul Uniunii Europene în perioada 9 septembrie 2014 - 8 septembrie 2016.

Activităţile desfăşurate au contribuit esenţial la consolidarea capacităţilor profesionale ale angajaţilor Curţii de Conturi în efectuarea auditurilor în conformitate cu standardele internaţionale de audit, dar şi cu cele mai bune practici în domeniu. Un accent aparte în cadrul proiectului a fost pus pe dezvoltarea capacităţilor de realizare a misiunilor de audit al performanţei şi pe auditarea fondurilor externe (toate etapele), fiind elaborat şi aprobat inclusiv cadrul normativ- metodologic relevant. Suportul experţilor a fost binevenit şi în vederea formării/dezvoltării abilităţilor de redactare a rapoartelor de audit, în special de formulare a recomandărilor de audit, ulterior Curtea elaborând şi aprobând Normele metodologice privind structura, conţinutul şi formatul rapoartelor de audit ale Curţii de Conturi. Graţie proiectului, CCRM a făcut paşi importanţi în domeniul managementului resurselor umane, dar şi în stabilirea unei mai bune comunicări instituţionale şi interinstituţionale. Astfel, a fost asigurată o interacţiune eficientă atât între subdiviziunile Curţii, cât şi o conlucrare coerentă cu părţile interesate (Parlament, Guvern, mass-media, societatea civilă, entităţi auditate etc.), inclusiv prin implementarea Strategiei de comunicare aprobate, organizarea reuniunilor, şedinţelor de lucru, dar şi prin realizarea sondajelor în rândul părţilor interesate.

Programul “Suport pentru reformele politicilor finanţelor publice în Moldova”

(Componenta C: Curtea de Conturi a RM)

În conformitate cu prevederile Acordului de finanţare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Uniunea Europeană privind Programul de suport pentru reformele politicii finanţelor publice din Republica Moldova, semnat la 27 octombrie 2014 şi aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.921 din 12.11.2014, Curtea de Conturi, de rând cu Guvernul, Ministerul Finanţelor, Parlamentul (Comisia economie, buget şi finanţe) urmează să beneficieze de asistenţă în procesul de consolidare a bunei guvernări, a unei politici fiscale eficiente, care să contribuie la îmbunătăţirea sistemului managementului finanţelor publice.

În anul 2016, în contextul implementării condiţiilor, au fost întreprinse un şir de acţiuni, printre care revizuirea cadrului normativ-metodologic, realizarea misiunilor de audit cu obiective de performanţă, stabilirea unei proceduri de colaborare cu Parlamentul şi alte părţi interesate, elaborarea raportului privind cazurile de suspectare a fraudei şi a conflictelor de interese etc.

3. Susţinerea activităţilor Curţii de Conturi

3.1 Resursele umane

Structura personalului

Performanţa Curţii de Conturi este direct dependentă de succesele angajaţilor săi – de cunoştinţele lor, de inovaţiile, imaginaţia, creativitatea lor – şi, viceversa, realizările/reuşitele angajaţilor depind de asigurarea drepturilor acestora de către conducerea instituţiei printr-un management relevant, leadership, siguranţă profesională şi personală.

Personalul Curţii de Conturi pe funcţii deţinute

Statul de personal aprobat al Curţii de Conturi constituie 160 de unităţi, dintre care 7 funcţii sunt de demnitate publică; 1 – funcţie de conducere de nivel superior, 28 – funcţii de conducere, 111 – funcţii de execuţie, şi 13 – funcţii de deservire tehnică (Diagrama nr.1). Din totalul statului de personal, numărul posturilor care revin auditorilor publici externi este de 122.

Diagrama nr.1

Gradul de acoperire cu personal

Pe parcursul anilor 2014-2015, gradul de acoperire cu angajaţi s-a menţinut constant (Diagrama nr.2), iar în anul 2016 s-a observat o descreştere evidentă, determinată atât de complexitatea/dificultatea activităţii de audit, dar şi de atractivitatea salariilor în alte sectoare ale economiei. Lipsa de echilibru între responsabilităţile angajaţilor Curţii de Conturi şi motivarea de care pot beneficia generează o fluctuaţie constantă a personalului din cadrul instituţiei noastre, deficitul de personal având un caracter permanent.

Diagrama nr.2

Profilul de gen

Deşi Curtea de Conturi promovează şi susţine o politică de egalitate de şanse în procesul de recrutare şi management al resurselor umane, totuşi de mai mulţi ani se constată o prevalare a angajaţilor de sex feminin faţă de cei de sex masculin.

Ponderea femeilor este mai mare decât cea a bărbaţilor atât la ocuparea funcţiilor de execuţie, cât şi la cele de conducere.

Profilul de vârstă

Conform profilului de vârstă al angajaţilor, în perioada raportată se atestă o creştere nesemnificativă a personalului din grupele de vârstă 51-60 şi de peste 60 de ani, fapt ce indică o tendinţă uşoară de îmbătrânire a efectivului angajat al Curţii de Conturi.

Personalul Curţii de Conturi pe grupuri de vârstă

Se relevă că pe parcursul ultimilor ani prevalează personalul din grupa de vârstă cuprinsă între 30 şi 40 de ani, ceea ce înseamnă că circa 36% din angajaţii Curţii sunt persoane cu experienţă profesională şi abilităţile necesare. Vârsta medie pe autoritate în anul 2015 era de 44 de ani, iar în 2016 –de 45 de ani.

Dezvoltarea capacităţilor profesionale

Profesia de auditor presupune o formare continuă, astfel ca angajaţii să cunoască toate schimbările din domeniu şi să fie pregătiţi, prin competenţele dobândite, să facă faţă provocărilor.

Pe parcursul perioadei raportate, în scopul asigurării dezvoltării profesionale, angajaţii CCRM au beneficiat de instruiri interne şi externe. Instruirile interne s-au desfăşurat în conformitate cu Planul anual de instruire şi dezvoltare profesională şi au fost asigurate de echipa de formatori a Curţii de Conturi, de comun cu experţii din cadrul proiectelor de consolidare instituţională (ONAS şi Twinning). Instruirile externe au fost organizate la nivel naţional de unele instituţii de învăţământ superior (Academia de Administrare Publică) şi de unele instituţii de specialitate (Ministerul Finanţelor, Agenţia Achiziţii Publice ş.a.), dar şi la nivel internaţional în cadrul proiectelor de colaborare.

Domeniile în care au fost instruiţi angajaţii Curţii de Conturi ţin de auditurile financiar, al performanţei, de conformitate, eticii, mediului, tehnologiilor informaţionale, precum şi privind consolidarea capacităţilor instituţionale şi cadrului calităţii.

De asemenea, în cadrul Proiectului “Consolidarea capacităţilor ISA din Ucraina, Moldova şi Georgia în procesul de integrare a standardelor internaţionale ale Instituţiilor Supreme de Audit (ISSAI)”, în luna noiembrie 2016, Oficiul Naţional de Audit al Letoniei a oferit instruiri pentru 35 de angajaţi ai CCRM în domeniul auditului financiar şi auditului TI. Pentru anul 2017, în cadrul aceluiaşi proiect se preconizează dezvoltarea în continuare a cooperării şi întocmirea unui plan detaliat de colaborare, care va cuprinde acţiuni de conlucrare în toate domeniile de sprijin propuse.

Motivarea angajaţilor

Recrutarea personalului de o pregătire profesională înaltă şi cu competenţe relevante necesită şi o motivare pe măsură.

În prezent angajaţii Curţii de Conturi, suplimentar la salariile de funcţie, pot beneficia de premii unice, din contul economiilor de mijloace pentru retribuirea muncii, alocate pe anul respectiv, precum şi de ajutor suplimentar în cazuri excepţionale, în conformitate cu cadrul legal.

Pentru exercitarea eficientă a atribuţiilor, merite deosebite în activitate, manifestarea spiritului de iniţiativă şi contribuţie deosebită în realizarea unor sarcini, activitate îndelungată şi ireproşabilă în cadrul instituţiei, angajaţii CCRM beneficiază de motivare nefinanciară sub formă de: mulţumire; menţiunarea în Buletinul săptămânal al CCRM; Diplome de merit ale Guvernului Republicii Moldova de gradele I, II şi III; distincţii instituţionale; distincţii de stat.

În anul 2016, pentru merite deosebite şi succese în activitate, doi angajaţi ai Curţii de Conturi au primit Diplome de merit ale Guvernului Republicii Moldova de gradul I. De asemenea, pentru prima dată 26 de angajaţi au fost decoraţi cu distincţii instituţionale.

3.2 Tehnologiile informaţionale

Deşi dezvoltarea tehnologiilor informaţiei pe parcursul ultimilor ani a transformat societatea noastră sub mai multe aspecte, putem afirma ca suntem doar la început de cale, deoarece domeniul TI este într-o permanentă evoluţie. În acest context menţionăm că schimbările menţionate s-au produs şi în cadrul Curţii de Conturi, fiind înregistrate mai multe succese în implementarea noilor soluţii privind dezvoltarea Sistemului Automatizat Informaţional.

Curtea de Conturi are în gestiune diverse echipamente hardware, care asigură buna funcţionalitate a instituţiei, inclusiv o parte din acestea fiind achiziţionate pe parcursul anului 2016.

De asemenea, Curtea deţine soluţii şi aplicaţii TI, care sunt utilizate în diverse activităţi ale entităţii.

Referitor la reţeaua corporativă a Curţii de Conturi, este de menţionat că aceasta este dezvoltată etapizat, reieşind din necesităţile şi cerinţele activităţii CCRM.

Astfel, pentru asigurarea unei mai bune comunicări şi pentru facilitarea activităţii de bază, în cadrul Curţii de Conturi a continuat dezvoltarea portalului intern, creat pe platforma SharePoint, care integrează în directorii separate pentru fiecare direcţie de audit, dar şi Help desck-ul, creat pentru a remedia în termene optime deficienţele în activitate. Implementarea şi utilizarea pe larg a portalului intern de către auditori facilitează întocmirea şi monitorizarea documentelor, astfel îmbunătăţind comunicarea în procesul de audit.

Un alt sistem utilizat de auditorii Curţii de Conturi este Sistemul Informaţional Automatizat Registrul Misiunilor de Audit (SIA RMA) prin intermediul căruia este asigurată evidenţa hotărârilor CCRM aflate în regim de monitorizare. SIA RMA permite evidenţa cerinţelor şi recomandărilor, precum şi răspunsurilor parvenite de la entităţile auditate privind implementarea acestora. Totodată, sistemul asigură accesul rapid şi comod la informaţia privind mersul implementării cerinţelor/recomandărilor, precum şi generalizarea informaţiilor aferente deficienţelor remediate atât în cursul misiunilor de audit, cât şi în cadrul monitorizării acestora.

3.3 Resursele financiare

În conformitate cu Legea bugetului de stat pe anul 2016, pentru finanţarea Curţii de Conturi de la componenta de bază a bugetului de stat au fost precizate circa 28 milioane lei, pe parcursul anului fiind executate 27,6 milioane lei, sau 98,5%.

Structura cheltuielilor precizate şi executate în aspectul Clasificaţiei bugetare se prezintă în tabelul ce urmează (Tabelul nr.7).

Analiza cheltuielilor pe anul 2016 denotă că acestea au fost repartizate preponderent pentru retribuirea muncii personalului, achitarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, toate însumând 74,3% din totalul cheltuielilor precizate.

La capitolul cheltuielilor ce ţin de plata serviciilor necesare pentru desfăşurarea activităţii Curţii se denotă precizarea acestora în cuantum de 3567,3 mii lei, fiind executate în sumă de 3424,5 mii lei, sau 12,2%.

La capitolul active nefinanciare au fost precizate mijloace financiare în mărime de 1875,4 mii lei, executate fiind 1794,9 mii lei, sau 6,4% din limita totalului cheltuielilor precizate.

Deşi executarea bugetului pe parcursul anului 2016 s-a desfăşurat în condiţii economice şi financiare dificile, funcţionalitatea Curţii de Conturi a fost asigurată.

4. Asigurarea transparenţei

Strategia de comunicare

Strategia de comunicare a Curţii de Conturi pentru perioada 2016-2020 a fost elaborată în conformitate cu mandatul CCRM, cadrul normativ-legal în domeniul transparenţei şi accesului la informaţie, precum şi cu Planul de Dezvoltare Strategică al CCRM pentru anii 2016-2020. Documentul a fost întocmit în contextul activităţilor Proiectului Twinning, cu suportul experţilor externi.

Strategia oferă un cadru şi proceduri clare pentru organizarea activităţilor de comunicare ale Curţii de Conturi: interne, externe şi internaţionale. Abordarea de bază este una strategică, în cadrul căreia comunicarea este utilizată drept instrument pentru impulsionarea schimbărilor pozitive în conduită, promovarea reformelor, formularea argumentelor pentru schimbare, facilitarea îndeplinirii misiunii instituţiei, precum şi pentru promovarea unui dialog permanent şi eficient cu părţile interesate.

Conlucrarea cu Parlamentul

În conformitate cu Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, ISA prezintă anual Parlamentului:

• către 15 martie, Raportul financiar de executare a bugetului propriu din exerciţiul bugetar expirat;

• către 10 octombrie, Raportul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public, care se examinează în şedinţa plenară a Parlamentului.

De asemenea, CCRM poate prezenta Parlamentului şi alte rapoarte pe care consideră că este necesar să le remită. În anul 2016, Curtea de Conturi a remis Parlamentului 38 de rapoarte de audit, 4 rapoarte fiind examinate în cadrul şedinţelor comisiilor parlamentare, cu participarea reprezentanţilor Curţii de Conturi, entităţilor auditate, societăţii civile şi mass-mediei. La fel, public, a fost examinat şi Raportul anual al Curţii de Conturi pe anul 2015.

De asemenea, reprezentanţii comisiilor parlamentare participă la şedinţele publice ale CCRM, în cadrul cărora sunt examinate rapoartele de audit, dar şi la alte evenimente organizate. Astfel, în perioada de raportare au fost organizate 2 ateliere de lucru privind activitatea Curţii, cu participarea reprezentaţilor Parlamentului şi CCRM.

La finele anului 2016, Curtea de Conturi a elaborat şi aprobat procedura instituţională privind colaborarea cu forul legislativ, care va facilita conlucrarea dintre instituţii, respectiv, va contribui la sporirea impactului activităţii de audit.

Conlucrarea cu Ministerul Finanţelor

Analizând practicile altor instituţii supreme de audit privind modul de cooperare în procesul consolidării sistemului de control financiar public intern (CFPI), Curtea de Conturi a Republicii Moldova şi Ministerul Finanţelor au semnat în luna aprilie 2016 un acord de colaborare.

CCRM a iniţiat formalizarea relaţiilor de colaborare cu Ministerul Finanţelor deoarece asigurarea unei cooperări strânse şi exercitarea unui dialog constructiv între cele două instituţii este esenţială pentru edificarea unui sistem complex şi eficient de gestionare şi сontrol al resurselor bugetare.

De asemenea, colaborarea dintre cele două instituţii pe parcursul anului 2016 a rezultat într-un ciclu de instruiri cu tematica “Aspecte de reformă în domeniul executării de casă a componentelor bugetului public naţional”, formatori fiind angajaţii Direcţiei Generale Trezoreria de Stat a Ministerului Finanţelor.

Colaborarea cu societatea civilă

Instituţia Supremă de Audit cooperează cu societatea civilă în bază Memorandumului privind cooperarea între Curtea de Conturi şi organizaţiile societăţii civile, semnat la 5 martie 2008. Printre modalităţile de cooperare, aplicate în anul 2016, pot fi numite: elaborarea studiilor, bazate pe rapoartele CCRM; consultarea şi informarea experţilor din cadrul societăţii civile; participarea auditorilor Curţii de Conturi la mese rotunde, ateliere de lucru organizate de societatea civilă; consultarea societăţii civile în cadrul atelierelor de lucru în contextul proiectelor de dezvoltare instituţională.

Studii elaborate de societatea civilă

Organizaţia Transparency International – Moldova

În anul 2016, Organizaţia Transparency International – Moldova a publicat studiul “Monitorizarea transparenţei întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni cu capital integral şi majoritar de stat din RM”. În studiu sunt expuse rezultatele monitorizării transparenţei activităţii întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni cu capital de stat efectuate în baza analizei informaţiilor recepţionate de la întreprinderi, de la autorităţile publice fondatoare, precum şi de la alte autorităţi, precum Curtea de Conturi, Autoritatea Naţională de Integritate, Centrul Naţional Anticorupţie, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne.

Centrul Analitic Independent “Expert-Grup”

“Expert-Grup” a publicat în anul 2016, analizând rapoartele instituţiei supreme de audit şi beneficiind de suportul consultativ al CCRM, mai multe studii:

• Despre cum se pierd banii publici: Sinteza rapoartelor Curţii de Conturi, Semestrul II, 2015

• Sinteza rapoartelor Curţii de Conturi din semestrul I, 2016: probleme în gestiunea Fondului Forestier, ocrotirea sănătăţii şi managementul financiar al întreprinderilor de stat.

Obiectivul acestor rapoarte a fost sensibilizarea opiniei publice referitor la nivelul scăzut de implementare a recomandărilor CCRM şi impulsionarea organelor responsabile de managementul entităţilor verificate să reacţioneze la concluziile alarmante, prezentate în rapoartele Curţii de Conturi.

Reprezentanţii CAI “Expert-Grup” au participat la un şir de ateliere de lucru cu participarea experţilor străini, în contextul implementării Proiectului Twinning.

Participarea la mese rotunde, dezbateri, ateliere de lucru

În anul 2016, reprezentanţii Curţii de Conturi au participat la un şir de mese rotunde, ateliere de lucru şi dezbateri publice, organizate de ONG-uri, instituţii de stat şi reprezentanţe ale forurilor internaţionale la Chişinău, după cum urmează.

Pe parcursul anului 2016, Curtea de Conturi şi-a propus şi a realizat numeroase activităţi de colaborare şi schimb de experienţă cu reprezentanţii societăţii civile şi organizaţiilor neguvernamentale, dar şi cu partenerii de dezvoltare. Colaborarea cu aceste instituţii a generat oportunităţi de dezvoltare şi mediatizare a activităţii de audit pe plan naţional şi internaţional. Astfel, în scopul consolidării în continuare a entităţii, inclusiv afirmării Curţii de Conturi în interior şi în afara graniţelor, ne propunem şi în anul 2017 să menţinem conlucrarea cu partenerii de dezvoltare existenţi, precum şi să extindem aria de colaborare cu alte entităţi interesate.

Conlucrarea cu mass-media

Un mijloc important de informare a cetăţenilor este asigurarea accesului liber, în cadrul şedinţelor publice de examinare a rapoartelor de audit, reprezentanţilor mass-media . Astfel, în anul 2016 Curtea de Conturi a asigurat accesul liber la 28 de şedinţe publice pentru reprezentanţii mass-media (circa 94 de jurnalişti) şi a remis acestora 137 de comunicate şi ştiri.

Pe parcursul perioadei de raportare au fost publicate peste 230 de materiale jurnalistice, fiind abordate constatările şi recomandările Curţii de Conturi. Tematica a 165 de materiale a fost axată pe rezultatele rapoartelor de audit, iar alte 65 au avut drept tematică activitatea generală a instituţiei.

Concomitent, sursele de informare în masă au realizat peste 50 de materiale jurnalistice privind activitatea instituţiei, investigaţii jurnalistice etc.

Cooperarea multidimensională şi deschisă cu sursele de informare în masă are o importanţă deosebită în contextul asigurării transparenţei activităţii instituţiei şi promovării rezultatelor rapoartelor de audit.

Curtea de Conturi conlucrează cu mass-media, delegând, la solicitare, frecvent şi operativ, reprezentanţi pentru a participa la mese rotunde, dezbateri, interviuri, emisiuni informativ-analitice la posturile radio şi TV.

Jurnaliştii de asemenea au acces liber şi operativ la informaţiile despre şedinţele, hotărârile, rapoartele, noutăţile şi evenimentele instituţiei, care sunt plasate pe pagina electronică oficială a CCRM sau prin intermediul reţelelor de socializare, comunicatelor şi anunţurilor remise prin poşta electronică etc.

Promovarea hotărârilor şi rapoartelor Curţii de Conturi

Monitorul Oficial al Republicii Moldova

Potrivit cerinţelor cadrului legal, toate rapoartele de audit, precum şi hotărârile Curţii de Conturi asupra acestora se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Pagina web

Pagina electronică a instituţiei www.ccrm.md oferă informaţii despre Programul de activitate al Curţii de Conturi, orarul şedinţelor publice ale instituţiei (MAI DESFĂŞURAT, încă 2-3 aspecte) etc. De asemenea, hotărârile şi rapoartele CCRM sunt disponibile în două limbi (română şi rusă).

La fel, utilizatorul paginii este informat despre situaţia privind executarea cerinţelor şi implementarea recomandărilor înaintate, datele fiind permanent actualizate.

Reţelele de socializare

ISA promovează activitatea sa prin intermediul reţelelor de socializare. Pagina instituţională de pe reţeaua de socializare www.facebook.com oferă informaţii operative despre noutăţile şi inovaţiile instituţiei, fiind un mijloc modern şi eficient de promovare a imaginii CCRM în rândul utilizatorilor Internet.

Pagina instituţiei din reţeaua www.youtube.com oferă posibilitatea de a accesa arhiva video a tuturor şedinţelor publice ale CCRM.

Şedinţele publice

Un mijloc important de informare a cetăţenilor este asigurarea accesului liber al reprezentanţilor mass-media şi societăţii civile la examinarea rapoartelor de audit. La şedinţele Curţii de Conturi sunt prezenţi în permanenţă reprezentanţi ai posturilor TV, radio, agenţiilor de ştiri, ziarelor şi revistelor naţionale.

Anunţul despre desfăşurarea şedinţelor, precum şi comunicatele de presă se remit jurnaliştilor şi societăţii civile prin intermediul poştei electronice, se plasează pe pagina oficială a instituţiei (www.ccrm.md) şi de asemenea se postează pe pagina instituţiei în reţelele de socializare (www.facebook.com).

Accesul la informaţie este asigurat prin transmiterea şedinţelor publice în direct. Astfel, şedinţele pot fi vizionate în regim online pe pagina electronică a instituţiei, arhiva video a şedinţelor fiind disponibilă publicului larg pe pagina oficială şi în reţelele de socializare (www.youtube.com).

În premieră, începând cu anul 2016, toate şedinţele CCRM pot fi urmărite online în holul instituţiei, pe un ecran special amplasat în acest scop.

Acesta este încă un pas în asigurarea transparenţei şi oferirea informaţiilor în mod deschis, explicit şi echidistant.

Panoul electronic informativ, instalat în faţa sediului instituţiei, informează publicul larg despre activitatea instituţiei. Astfel, cetăţenii au acces la ultimele noutăţi şi anunţuri, informaţii generale despre activitatea instituţiei, structura organizatorică, datele de contact etc.

Publicaţii specializate

Cele mai semnificative rezultate ale activităţii Curţii de Conturi sunt prezentate în Rapoartele anuale asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi a patrimoniului de stat şi în Rapoartele de activitate ale instituţiei, ediţii publicate şi remise Parlamentului, autorităţilor publice centrale, instituţiilor publice, reprezentanţilor societăţii civile, lumii academice şi instituţiilor de învăţământ superior.

Scopul Rapoartelor anuale este de a prezenta părţilor interesate şi opiniei publice principalele constatări şi concluzii rezultate din activitatea de audit şi unele posibile soluţii care ar contribui la promovarea corectitudinii şi eficientizarea utilizării banului public.

5. Implementarea sistemului de management financiar şi control

În 2016, în scopul determinării funcţionalităţii sistemului MFC şi aprecierii gradului de conformitate a acestuia cu cadrul normativ în domeniu, Curtea de Conturi a efectuat autoevaluarea sistemului respectiv al entităţii şi a emis Declaraţia privind buna guvernare. Rezultatele autoevaluării confirmă că entitatea dispune de un sistem MFC a cărui organizare şi funcţionare permite furnizarea unei asigurări rezonabile precum că fondurile publice alocate în scopul atingerii obiectivelor strategice şi operaţionale au fost utilizate în condiţii de transparenţă, economicitate, eficienţă, eficacitate, legalitate, etică şi integritate.

6. Perspective şi provocări

În anul 2017 Curtea de Conturi va continua implementarea Planului de Dezvoltare Strategică pe anii 2016-2020, în care este reiterată adeziunea Plenului Curţii de Conturi, investit de Parlament la 29 iulie 2016, pentru continuarea eforturilor instituţionale în modernizarea auditului public extern.

Implementarea celor trei piloni ai PDS – contribuirea la consolidarea bunei guvernanţe, asigurarea durabilităţii instituţionale, dezvoltarea şi menţinerea calităţii corporative şi de audit – va contribui la realizarea misiunii instituţiei: de a oferi Parlamentului, întregii societăţi, precum şi comunităţii internaţionale o evaluare şi o asigurare independentă şi obiectivă, emisă în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit, precum că fondurile publice sunt gestionate regulamentar şi potrivit scopurilor prestabilite, că toate veniturile au fost colectate şi raportate conform cadrului legal, iar managementul finanţelor publice corespunde principiilor performanţei.

Astfel, Curtea de Conturi va contribui în continuare la implementarea principiilor fundamentale ale Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană şi, în special, a Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere pentru perioada 2017 - 2019.

În vederea realizării sarcinii de sporire a nivelului de responsabilitate a managementului instituţiilor publice, vom realiza misiuni de audit anuale ale situaţiilor financiare şi de conformitate asupra gestiunii fondurilor de către entităţile publice, cu informarea entităţilor vizate, a Parlamentului, Guvernului, dar şi a altor actori interesaţi. Prin auditurile performanţei, instituţia va contribui la sporirea economicităţii, eficienţei şi eficacităţii operaţiunilor guvernamentale. Desfăşurând aceste tipuri de audit, vom genera soluţii de remediere, precum şi vom evidenţia slăbiciunile instituţionale, problemele aferente MFC în sectorul public, astfel contribuind la afirmarea şi consolidarea bunei guvernanţe.

Totodată, în anul 2017, concomitent cu aprobarea de către Guvern a noii Strategii Naţionale Anticorupţie pentru perioada 2017-2020, ISA va depune toate eforturile pentru prevenirea şi contracararea fraudei şi corupţiei. Curtea de Conturi, preluând bunele practici internaţionale din cadrul INTOSAI privind asigurarea integrităţii, va tinde să devină un exemplu de instituţie transparentă şi integră, promovând înaltele valori instituţionale în societate şi în rândul autorităţilor publice. În context, ne propunem să dezvoltăm în continuare o relaţie de lucru eficientă cu organele de drept, astfel încât suspiciunile de fraudă şi corupţie să fie raportate imediat autorităţilor de resort, pentru întreprinderea acţiunilor de rigoare. Un rol aparte în combaterea fraudei şi corupţiei ne este încredinţat prin Acordul de finanţare încheiat de Comisia Europeană şi Guvernul Republicii Moldova, prin care preşedintele Curţii de Conturi Veaceslav Untila a fost desemnat drept punct de contact al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Curtea de Conturi, având statutul de ISA în curs de edificare şi consolidare, conştientizează necesitatea dezvoltării colaborării bilaterale şi multilaterale cu alte ISA, prin alinierea la standardele moderne de profil şi preluarea bunelor practici, inclusiv în implementarea şi aplicarea în munca de zi cu zi a standardelor internaţionale de audit. Ne vom concentra şi pe viitor pe dezvoltarea relaţiilor cu ISA din cadrul EUROSAI şi INTOSAI, cooperarea cu alte ISA şi structuri organizaţionale de profil, stabilirea relaţiilor de colaborare cu donatorii externi interesaţi în dezvoltarea Curţii de Conturi.

Axându-se pe priorităţile enumerate, Curtea a identificat drept obiectiv pentru anul 2017 stabilirea unei noi platforme pentru noii membri ai Curţii de Conturi, ceea ce va oferi o bază adecvată pentru prioritizarea acţiunilor în atingerea obiectivului general de a deveni o ISA performantă, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu standardele de audit din sectorul public recunoscute la nivel internaţional (ISSAI) şi cu bunele practici internaţionale şi, implicit, europene. Paralel cu aceasta, vor fi demonstrate o serie de exemple practice bune, pentru asigurarea unei înţelegeri mai profunde a noilor concepte şi abordări, atât pe plan intern, cât şi extern. Acest lucru va necesita stabilirea priorităţilor operative şi administrative, precum şi un accent sporit pe activitatea noastră.

Astfel, printre priorităţile şi provocările anului 2017 menţionăm:

• perfectarea şi înaintarea modificărilor la cadrul legal, instituind un rol, un domeniu de aplicare şi un mandat clar pentru Curtea de Conturi;

• dezvoltarea unui sistem de asigurare a independenţei financiare şi de gestionare a bugetului;

• definirea documentelor instituţionale şi aplicarea acestora în practică;

• asumarea unei noi abordări de management, bazată pe o gestionare eficientă a resurselor şi pe o comunicare mai bună;

• promovarea şi sensibilizarea în baza auditurilor efectuate privind rolul, mandatul şi noile abordări aplicate de Curtea de Conturi;

• consolidarea şi punerea în aplicare a mecanismului de monitorizare postaudit (follow-up), a rapoartelor CCRM, cu implicarea Comisiei parlamentare de profil.

Implementarea continuă şi consecventă a obiectivelor strategice stabilite atât în PDS anterioare, cât şi în prezentul PDS, prin desfăşurarea activităţii doar în conformitate cu ISSAI şi cu bunele practici, va contribui la consolidarea unui audit public extern durabil în Republica Moldova. Impactul unei astfel de abordări va avea un rol esenţial la îmbunătăţirea administraţiei publice şi a bunei guvernanţe, în contextul reformei administraţiei publice şi strategiei de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană.