Hotărîre nr.23 din 09.07.98 despre controlul constituţionalităţii Hotărîrii Parlamentului nr.1621-XIII din 2 aprilie 1998 "Privind intrarea în vigoarea unor acte legislative adoptate de Parlament"

HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE despre controlul constituţionalităţii Hotărîrii Parlamentului nr. 1621-XIII din 2 aprilie 1998 "Privind intrarea în vigoarea unor acte legislative adoptate de Parlament" Nr.23 din 09.07.98 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.70/33 din 25.07.1998 * * * În numele Republicii Moldova Curtea Constituţională în componenţa: Pavel BARBALAT - preşedinte Nicolae CHISEEV - judecător Mihai COTOROBAI - judecător Constantin LOZOVANU - judecător-raportor Gheorghe SUSARENCO - judecător Ion VASILATI - judecător cu participarea Alionei Balaban, grefier, deputaţilor în Parlament Ion Ungureanu, Victor Cecan, autorii sesizării, reprezentantului Parlamentului Ion Creangă, reprezentanţilor Preşedintelui Republicii Moldova Mihai Petrachi, consilier prezidenţial, şi Raisa Grecu, şef al serviciului acte ale Preşedintelui, conducîndu-se după art.135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind controlul constituţionalităţii Hotărîrii Parlamentului nr.1621-XIII din 2 aprilie 1998 "Privind intrarea în vigoare a unor acte legislative adoptate de Parlament". Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputaţilor I.Ungureanu, E.Rusu şi V.Cecan, prezentată în conformitate cu art.24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, acceptată spre examinare în fond şi inclusă în ordinea de zi prin decizia Curţii Constituţionale din 23 iunie 1998. Curtea Constituţională a solicitat puncte de vedere asupra problemei în cauză Preşedintelui Republicii Moldova, Parlamentului şi Guvernului. Examinînd materialele dosarului, audiind informaţia judecătorului-raportor, argumentele şi explicaţiile autorilor sesizării, reprezentanţilor Preşedintelui şi Parlamentului, Curtea Constituţională a c o n s t a t a t: La 26 februarie 1997 Parlamentul a adoptat Legeanr.1117-XIII "Privind bursele de mărfuri", iar la 20 noiembrie 1997 - Legea nr.1379-XIII "Privind amnistia unor categorii de persoane". Legile au fost prezentate Preşedintelui republicii spre promulgare. În temeiul art.93 alin.(2) din Constituţie, ambele legi au fost trimise Parlamentului spre reexaminare. În şedinţele plenare din 29 octombrie 1997 şi din29 ianuarie 1998 Parlamentul a reexaminat legile respective şi le-a remis din nou Preşedintelui republicii pentru promulgare. Considerînd că la reexaminarea acestor legi s-a încălcat procedura stabilită în pct.1 al Hotărîrii Curţii Constituţionale nr.13b din 28 mai 1996, Preşedintele republicii a trimis legile nominalizate Parlamentului, care, după o nouă reexaminare, le-a trimis iarăşi şefului statului pentru promulgare. Dat fiind refuzul repetat al Preşedintelui republicii de a promulga legile, Parlamentul, în temeiul art.66 lit.a), 74, 76 şi 93 din Constituţie şi în conformitate cu Hotărîrile Curţii Constituţionale nr.2b din 2 aprilie 1996, nr.27 din 13 octombrie 1997 şi nr.9 din 26 februarie 1998, prin Hotărîrea nr.1621-XIII din 2 aprilie 1998, a dispus publicarea Legii nr.1117-XIII din 26 februarie 1997 "Privind bursele de mărfuri" şi Legiinr.1379-XIII din 20 noiembrie 1997 "Privind amnistia unor categorii de persoane" în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova" cu specificarea că legile intră în vigoare la data indicată în textul lor. Legile au fost publicate în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova" nr. 34 din 16 aprilie 1998. În "Monitorul Oficial al Republicii Moldova" nr.35 din17 aprilie 1998 a fost inserată informaţia, în care se menţionează că publicarea în "M.O." nr.34 din 16 aprilie 1998 a Legiinr. 1117-XIII din 26 februarie 1997 "Privind bursele de mărfuri" şi a Legii nr. 1379-XIII din 20 noiembrie 1997 "Privind amnistia unor categorii de persoane" este nulă din motivul lipsei decretului prezidenţial. Autorii sesizării consideră că această informaţie pune sub semnul întrebării constituţionalitatea Hotărîrii Parlamentului nr.1621-XIII din 2 aprilie 1998 şi solicită exercitarea controlului constituţionalităţii acesteia. Potrivit practicii stabilite, reglementările juridice emanînd de la puterea executivă sînt executorii prin însăşi natura lor. Or, legile adoptate de către legislativ nu au o asemenea calitate. Orice reglementare juridică, ce are putere de lege, nu este aplicabilă numai prin faptul că a fost votată de Parlament. Art.93 alin.(1) din Constituţie statuează expres: "Preşedintele Republicii Moldova promulgă legile". În accepţia generală, promulgarea este acţiunea prin care şeful statului atestă existenţa legii şi impune autorităţilor publice respectarea şi supravegherea executării ei. Deci, Preşedintele republicii, semnînd un decret de promulgare, verifică, constată şi certifică existenţa legii, votată de Parlament în condiţiile cerute de Constituţie. Este necesar să se facă distincţie între promulgare, care imprimă legii caracter executoriu, şi publicare, care face legea opozabilă. Scopul publicării legilor şi altor acte juridice este de a le aduce la cunoştinţa persoanelor fizice şi juridice, de a reglementa raporturile juridice. Art.76 din Constituţie statuează că legea se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova" şi intră în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul ei. Nepublicarea legii atrage inexistenţa acesteia. Prin urmare, legea are putere juridică şi este aplicabilă de la data publicării ei în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova" sau de la data indicată în textul legii, însă numai după ce a fost publicată în "Monitorul Oficial" (exceptînd dispoziţiile art.22 din Constituţie referitoare la legile penale, care după publicarea lor pot avea caracter retroactiv). Din cele expuse Curtea Constituţională reţine următoarele. Promulgarea legii este o prerogativă imperativă a Preşedintelui ţării, consacrată în Constituţie, şi nici o altă autoritate publică în stat nu şi-o poate aroga. Prin Hotărîrea nr. 1621-XIII din 2 aprilie 1998, care face obiectul sesizării luate în dezbatere de Curtea Constituţională, Parlamentul Republicii Moldova şi-a arogat atribuţii improprii. Nici art.66 din Constituţie, nici o altă dispoziţie constituţională nu atribuie astfel de prerogative legislativului. Potrivit art.74 alin.(3) din Constituţie, Parlamentul, adoptînd legile, conform procedurilor legale, este obligat să le trimită spre promulgare Preşedintelui Republicii Moldova. Curtea Constituţională apreciază că Hotărîrea nr.1621-XIII din 2 aprilie 1998 constituie o ingerinţă în activitatea puterii executive, în exercitarea prerogativelor constituţionale ale Preşedintelui republicii, o încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat, consacrat în art. 6 din Constituţie. Curtea mentionează, de asemenea, că exerciţiul prerogativei atribuite Preşedintelui republicii prin art.93 alin.(1) din Constituţie nu este supus altei condiţii decît celei care rezultă din textul Legii Supreme. În virtutea caracterului imperativ al dispoziţiei constituţionale, Preşedintele este obligat să promulge legea adoptată de Parlament pe durata a cel mult două săptămîni de la data înregistrării ei la Preşedinţie sau de la data înregistrării la Preşedinţie în cazul reexaminării ei la cererea Preşedintelui (art.93 alin.(2). Dispoziţiile art. 93 din Constituţie sînt imperative, necondiţionate şi obligatorii atît pentru Preşedintele Republicii Moldova, cît şi pentru Parlament. După cum prevede art. 6 din Constituţie, toate autorităţile publice sînt obligate să respecte principiul separaţiei puterilor în stat. Constatînd că, adoptînd Hotărîrea nr. 1621-XIII din2 aprilie 1998, legislativul a încălcat acest principiu, arogîn-du-şi atribuţuii improprii, Curtea Constituţională menţionează că şi Preşedintele republicii a încălcat acest principiu. În Hotărîrea nr. 3b din 28 februarie 1996 "Cu privire la interpretarea art. 74 alin.(1) şi (2), art. 93 alin.(2) şi art. 143 alin.(1) din Constituţia Republicii Moldova" Curtea Constituţională a menţionat că "art. 93 alin.(2) din Constituţia Republicii Moldova stabileşte că Preşedintele Republicii Moldova este în drept, în cazul în care are obiecţii asupra unei legi, să o trimită în termen de cel mult două săptămîni spre reexaminare Parlamentului. În cazul, în care Parlamentul îşi menţine hotărîrea adoptată anterior, Preşedintele promulgă legea. ... Preşedintele poate cere Parlamentului reexaminarea legii pentru orice motive... Reexaminarea unei legi poate fi cerută de şeful statului numai o singură dată"* . Această modalitate a fost confirmată şi în Hotărîrea Curţii Constituţionale nr. 27 din 13 octombrie 1997 "Privind controlul constituţionalităţii dispoziţiilor art. 73 alin. (4), art. 74 şi art. 75 ale Regulamentului Parlamentului Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 797-XIII din 2 aprilie 1996".** Iar dispozitivul Hotărîrii Curţii Constituţionale nr. 9 din 26 februarie 1998 "Privind interpretarea unor prevederi ale art. 93 alin.(2) din Constituţie" prevede expres următoarele: "Conformart. 93 alin.(2) din Constituţie, Preşedintele Republicii Moldova, în cazul în care are obiecţii asupra unei legi, inclusiv ce ţin de procedura adoptării acesteia, este în drept să o trimită în termen de cel mult două săptămîni Parlamentului spre reexaminare, dar numai o singură dată. În cazul în care Parlamentul îşi menţine hotărîrea adoptată anterior, Preşedintele este obligat să promulge legea".*** ---------------------------------- * "Monitorul Oficial al Republicii Moldova" nr. 16 din 14.03.96, art. 184. ** "Monitorul Oficial al Republicii Moldova" nr. 74-75 din 13.11.97, art. 29. *** "Monitorul Oficial al Republicii Moldova" nr. 26-27 din 26.03.98, art. 15. Astfel, în contextul prevederilor legale existente, cererile repetate ale Preşedintelui Republicii Moldova adresate Parlamentului de a reexamina legile adoptate constituie o încălcare a procedurii stabilite şi, în consecinţă, o ingerinţă în activitatea legislativului. Constituţia nu abilitează Preşedintele republicii cu prerogativa de a aprecia legalitatea sau ilegalitatea acţiunilor legislativului din punctul de vedere al respectării procedurii legislative şi al corespunderii lor dispoziţiilor constituţionale. Faptul că şeful statului ar putea avea obiecţii la legea asupra căreia Parlamentul, după reexaminare, şi-a menţinut hotărîrea, nu poate servi drept temei pentru trimiterea repetată a ei legislativului. Preşedintele este obligat, potrivit dispoziţiilor art. 93 alin.(2) din Constituţie, să o promulge în termen de două săptămîni de la înregistrarea ei la Preşedinţie - atît în cazul în care nu are obiecţii asupra legii, cît şi în cazul în care o trimite spre reexaminare, iar Parlamentul îşi menţine hotărîrea adoptată anterior. Nerespectarea acestei proceduri şi a acestui termen constituie o încălcare a art. 93 alin.(2) din Constituţie. Asupra constituţionalităţii legii adoptate, atunci cînd există divergenţe de opinii, în baza art. 135 din Constituţie, se pronunţă Curtea Constituţională. În cazul examinat, refuzul repetat al Preşedintelui de a promulga legile, remiţîndu-le Parlamentului pentru reexaminare (cu menţiunea că a fost încălcată procedura de votare), contravine dispoziţiilor constituţionale. Pentru considerentele expuse şi conducîndu-se după art.135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.a), art. 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 62 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională H O T Ă R Ă Ş T E: 1. Declară neconstituţională Hotărîrea Parlamentului nr.1621-XIII din 2 aprilie 1998 "Privind intrarea în vigoare a unor acte legislative adoptate de Parlament". Preşedintele Republicii Moldova va promulga Legeanr. 1117-XIII din 26 februarie 1997 "Privind bursele de mărfuri" şi Legea nr. 1379-XIII din 20 noiembrie 1997 "Privind amnistia unor categorii de persoane". 2. Prezenta hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel BARBALAT Chişinău, 9 iulie 1998. Nr. 23.