Indicaţii nr.10-22-03/7 din 25.04.97 despre unele chestiuni privind aplicarea legislaţiei fiscale faţă de persoanele juridice şi persoanele fizice, care practică activitatea de antreprenoriat în anul 1997

MINISTERUL FINANŢELOR

Despre unele chestiuni privind aplicarea legislaţiei fiscale

faţă de persoanele juridice şi persoanele fizice, care

practică activitatea de antreprenoriat în anul 1997

nr. 10-22-03/7  din  25.04.1997

 (în vigoare 10.07.1997) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.45 art.70 din 10.07.1997

* * *

Ministerul Finanţelor vă comunică spre cunoştinţă şi călăuză metodologia impozitării persoanelor juridice şi persoanelor fizice, care practică activitate de antreprenoriat în conformitate cu Legea bugetului de stat pe anul 1997 nr.1127-XIII din 21 martie publicată în Monitorul Oficial, nr.28 din 24 aprilie 1997 (în continuare pe parcursul textului Lege).

I. Impozitul pe beneficiu

Conform Legii în anul 1997 se păstrează modul general de impozitare a beneficiului persoanelor juridice, cota de impozitare a căruia constituie 32 la sută din beneficiul impozabil.

În alineatul (2) al art.10 se stabileşte că beneficiul cazinourilor şi saloanelor video, beneficiul de la exploatarea automatelor de joc cu cîştiguri băneşti, de la atracţioane cu prime se impozitează la cota de 32 la sută. Începînd cu 1 aprilie 1997 se suspendă acţiunea alineatului (2) al art.4 din Legea nr.1214-XII din 2 decembrie 1992 Privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor, referitor la impozitarea acestor întreprinderi la cota de 70 la sută din veniturile obţinute.

Conform alin.(1) al art.10 din Lege e stabilit că în anul 1997, începînd cu 1 aprilie 1997, pînă la intrarea în vigoare a Codului fiscal, agenţii economici-producători (care efectuează lucrări) calculează impozitul pe beneficiu la cota de 32 la sută din beneficiul impozabil, diminuînd sumele impozabile, care urmează a fi vărsate la buget, cu 20 la sută, proporţional bazei impozabile obţinute din activitatea de producţie, cu condiţia ţinerii evidenţei contabile a activităţii nominalizate. Atragem atenţia că impozitul pe beneficiu se diminuează numai de întreprinderile care produc producţie (inclusiv cele care prelucrează producţia agricolă), precum şi de cele care execută lucrări. Înlesnirea menţionată nu se acordă întreprinderilor care prestează servicii.

Deci, pentru a beneficia de această înlesnire agenţii economici sînt obligaţi să ţină evidenţa veniturilor şi cheltuielilor activităţii de producţie (de executare a lucrărilor) separat de celelalte activităţi practicate.

De exemplu: Întreprinderea a calculat în perioada gestionară beneficiul de bilanţ în mărime de 1150,0 mii lei, inclusiv din activitatea de producţie 575,0 mii lei. Ponderea beneficiului din activitatea de producţie constituie 50% din suma beneficiului de bilanţ (575 : 1150 x 100). Beneficiul impozabil constituie 1000,0 mii lei, deci beneficiul impozabil din activitatea de producţie va constitui 500,0 mii lei (1000,0 x 50 : 100). Spre diminuare este supusă suma calculată a impozitului pe beneficiu în mărime de 160 mii lei (beneficiul din activitatea de producţie 500,0 mii lei înmulţit cu 32% este egal cu 160 mii lei) cu 20 la sută adică cu 32 mii lei (160 x 20 : 100). Întreprinderea menţionată trebuie să verse la buget în perioada gestionară un impozit pe beneficiu în sumă de 288,0 mii lei (160 + 160 - 32).

În conformitate cu art.25 alin.(2) al Legii întreprinderile, indiferent de tipul de proprietate şi formă organizatorico-juridică, ce îşi completează fondurile circulante şi fac investiţii folosind veniturile din vînzarea activelor plătesc 50 la sută din impozitul pe beneficiu (venit) la aceste venituri.

În conformitate cu aceasta se prevede că suma impozitului pe beneficiul obţinut din comercializarea mijloacelor fixe (activelor), care se foloseşte pentru completarea fondurilor circulante ori pentru investiţii, se calculează reieşind din cota 32 la sută, iar 50 la sută din suma impozitului calculat nu se varsă la buget , dar se foloseşte conform destinaţiei şi, respectiv, evidenţa lor se ţine separat.

Începînd cu 1 aprilie 1997 se suspendă acţiunea alin.(2) din art.4 şi alin.(1) din art.6 din Legea privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor nr.1214-XII din 2 decembrie 1992 (ţinînd cont de modificări şi completări), cu excepţia înlesnirii legate de cheltuielile efective pentru investiţiile capitale, avînd drept scop utilarea (reutilarea) tehnică şi reorganizarea producţiei, cu condiţia folosirii depline a cotelor de amortizare. În legătură cu cele expuse, a fost modificată anexa nr.10 "Descifrarea înlesnirilor acordate din beneficiu", care se anexează.

Utilarea (reutilarea) tehnică a întreprinderii constă în efectuarea măsurilor: ridicarea pînă la cerinţele contemporane a nivelului tehnic al unor sectoare de producţie, instalaţii prin implementarea tehnicii şi tehnologiilor noi, modernizarea şi înlocuirea utilajului vechi şi a celui uzat fizic cu altul nou, îmbunătăţirea organizării şi structurii de producţie, perfecţionarea utilajului uzinei, precum şi efectuarea altor măsuri tehnico-organizatorice orientate spre asigurarea sporirii producţiei, ridicarea calităţii ei, creşterea productivităţii muncii, reducerea costului, ameliorarea altor indicatori de lucru.

La calcularea impozitului pe beneficiu înlesnirea dată se acordă în mărimea diferenţei dintre cheltuielile efective avînd drept scop utilarea (reutilarea) tehnică şi cotele de amortizare nefolosite.

Documentele, în baza cărora se va verifica corectitudinea beneficierii de această înlesnire sînt:

- darea de seamă despre disponibilitatea surselor de mijloace ale întreprinderii şi circulaţiei lor (formularul nr.10);

- documentaţia privind proiectarea şi costul de deviz al investiţiilor capitale pentru reutilarea (utilarea) tehnică;

- datele evidenţei analitice pe contul 08 "Investiţii capitale", dării de seamă statistice privind investiţiile capitale.

În anul 1997 în conformitate cu alin.(1) al art.11 din Lege la calcularea impozitului pe beneficiu persoanelor juridice, beneficiul impozabil se reduce:

a) cu beneficiul transferat efectiv în scopuri filantropice şi de sponsorizare în proporţie de pînă la 10 la sută;

b) cu beneficiul ce urmează a fi transferat la fondurile de susţinere socială a populaţiei în proporţie de 1 la sută din beneficiul de bilanţ. Astfel inspectoratele fiscale în calculele impozitului pe beneficiu diminuează beneficiul impozabil nu cu sumele efectiv transferate, dar cu cele calculate şi care urmează a fi transferate.

Conform pct.2) al art.29 din Lege de impozitul pe beneficiu sînt scutiţi următorii agenţi economici, dacă rentabilitatea principalei activităţi economice nu depăşeşte 25 la sută:

a) atelierele curative de producţie (de muncă) de pe lîngă spitalele de psihiatrie ale Ministerului Sănătăţii în care muncesc persoane handicapate;

b) întreprinderile de instruire şi de producţie şi organizaţiile, în care peste 50 la sută din personalul scriptic sînt invalizi şi pensionari;

c) Centrul Republican Experimental pentru Protezare, Ortopedie şi Reabilitare al Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei;

d) întreprinderile penitenciarelor, dacă folosesc nu mai puţin de 70 la sută din venit pentru dezvoltarea producţiei.

În conformitate cu "Clasificatorul tipurilor de activitate" din Moldova, elaborat prin hotărîrea Departamentului Statisticii Republicii Moldova nr.40 din 16 septembrie 1993, activitatea de bază se consideră acea activitate, cota căreia în toate activităţile practicate după sumele încasate de la realizarea producţiei revine mai mult de 50 la sută. Pentru determinarea cotei tipului de activitate (în expresie procentuală) în volumul total al producţiei realizate (lucrărilor, serviciilor), este necesar de raportat valoarea producţiei realizate (de exemplu servicii de instruire) la volumul total al producţiei realizate sau serviciilor acordate de întreprinderea dată.

Pentru a beneficia de această înlesnire întreprinderile sînt obligate să ţină evidenţa analitică separată a activităţilor supuse înlesnirii pe conturile, ce determină costul producţiei, realizării ei şi determinării rezultatului financiar.

Beneficiul obţinut din alte activităţi nu este scutit de impozitare şi în baza datelor evidenţei analitice urmează a fi impozitate pe principii generale.

În cazul încălcării unora din condiţiile indicate (rentabilitatea, numărul lucrătorilor (pensionarilor), cota-parte a activităţii supuse înlesnirii în volumul total al realizării), agentului economic înlesnirea dată nu i se acordă.

Toate condiţiile şi indicatorii necesari pentru acordarea acestei înlesniri se calculează cu total cumulativ de la începutul anului.

În legătură cu faptul că în alin.(1) din art.24 al Legii este stabilit că întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, care au pe teritoriul republicii filiale, transferă pentru ele în bugetele locale toate plăţile la locul de reşedinţă a filialei, începînd cu 1 aprilie 1997 întreprinderile care au pe teritoriul republicii filiale şi subdiviziuni cu excepţia întreprinderilor de stat "Poşta Moldovei", "Moldtelecom", "Moldenergo", "Calea Ferată a Moldovei", Asociaţia "Termocomenergo", transferă la bugetul local de la reşedinţă:

a) filialelor, partea respectivă a impozitului pe beneficiu din beneficiul obţinut de filiale;

b) subdiviziunilor, partea impozitului pe beneficiu calculată proporţional numărului de salariaţi ai subdiviziunilor.

Exemplul nr.1: În anul gestionar întreprinderea (reşedinţa în municipiul Chişinău), care dispune de 3 filiale (au subconturi, întocmesc bilanţ propriu) a obţinut un beneficiu în sumă de 13100 mii lei, inclusiv beneficiul întreprinderii de bază - 7600 mii lei, al filialei nr.1 - 3200 mii lei, al filialei nr.2 - 4300 mii lei, al filialei nr.3 - pierderi - 2000 mii lei. Beneficiul impozabil constituie 12000 mii lei, iar impozitul pe beneficiu - 3840 mii lei (12000 x 32 : 100).

Ţinînd cont de normativele defalcărilor din veniturile reglementate în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale (conform anexei nr.2 la Legea bugetului de stat pe anul 1997), întreprinderea de bază (Chişinău) transferă în bugetul de stat 60 la sută din impozitul pe beneficiu, şi 40 la sută - în bugetele locale.

Adică în bugetul republican urmează a fi transferate 2300 mii lei (3840 x 60 : 100) şi în bugetele locale - 1540 mii lei (3840 - 2300) care trebuie să fie repartizate în bugetele locale ale filialelor proporţional beneficiului lor, care alcătuieşte 15100 mii lei (7600 + 3200 + 4300).

Exemplul nr.2: În anul gestionar beneficiul impozabil al întreprinderii AO "Succes" (cu reşedinţa în municipiul Chişinău), care are în componenţa ei două magazine (subdiviziuni, care nu sînt filiale şi nu întocmesc un bilanţ autonom) a alcătuit 10 mii lei, impozitul pe beneficiu respectiv a alcătuit 3200 lei. Suma totală a lucrătorilor constituie 130 unităţi, inclusiv în întreprinderea de bază 100 unităţi, în subdiviziunea nr.1 - 10 unităţi, în subdiviziunea nr.2 - 20 unităţi.

Ţinînd cont de normativele defalcărilor din veniturile reglementate în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale,60 la sută din impozitul pe beneficiu se transferă în bugetul de stat şi 40 la sută - în bugetele locale.

Deci, întreprinderea dată transferă 1920 lei (3200 x 60 : 100) în bugetul de stat, iar celelalte 1280 lei (3200 x 40 : 100) se repartizează bugetelor locale proporţional numărului de lucrători (130 unităţi).

Întreprinderile de bază, indicate în art.24 alin.(2), prezintă inspectoratelor fiscale la locul de reşedinţă calculul detaliat al sumelor impozitelor, care urmează a fi vărsate la bugetele locale pe fiecare filială şi subdiviziune structurală. Inspectoratele fiscale la locul de reşedinţă al întreprinderilor de bază în baza calculelor prezentate comunică inspectoratelor fiscale la locul de reşedinţă al filialelor şi subdiviziunilor structurale sumele impozitului pe beneficiu, care urmează a fi vărsate în bugetele locale şi a fi trecute în conturile personale ale filialelor şi subdiviziunilor structurale.

Responsabilitatea pentru transferarea integrală şi la termen de către subdiviziunile structurale a mijloacelor în bugetul local la locul de reşedinţă al acestora, o poartă organizaţiile în componenţa cărora intră subdiviziunile structurale date.

Toate sancţiunile financiare, inclusiv şi cele aplicate în rezultatul controlului la aceste organizaţii se varsă în buget de către organizaţiile de bază.

Controlul asupra corectitudinii calculării impozitelor şi virării lor la timp la bugetele locale, la locul de reşedinţă al subdiviziunilor, se efectuează de către organele fiscale de la locul de reşedinţă al întreprinderii (organizaţiei) de bază, în componenţa căreia intră subdiviziunile date.

Impozitarea persoanelor fizice care practică activitate de antreprenoriat (întreprindere individuală, societate în nume colectiv, societate în comandită) în anul 1997 se efectuează conform cotelor şi în condiţiile stabilite de Legea pivind impozitul pe veniturile persoanelor fizice nr.1218-XII din 3 decembrie 1992 şi Legea bugetului de stat pe anul 1997 (vezi anexa 13 din Lege).

Totodată comunicăm că conform art.13 din Lege pînă la intrarea în vigoare a Codului fiscal este stabilită o plată prealabilă la impozitul pe veniturile persoanelor fizice, obţinute din prestarea de servicii în unele domenii de activitate (vezi anexa nr.7 la Lege). Plata se efectuează în modul stabilit de Ministerul Finanţelor şi coordonat cu Comisia Parlamentului pentru buget şi finanţe. În legătură cu aceasta este modificată Declaraţia de venituri a persoanelor fizice pentru anul 1997 (anexa nr.1 la Instrucţiunea Ministerului Finanţelor nr.203 din 20.05.96). Modul de plată a impozitului în cauză va fi comunicat în timpul cel mai apropiat.

Indicaţiile sus-menţionate nu se răsfrîng asupra agenţilor economici, care calculează impozitul pe beneficiu în conformitate cu Legea privind investiţiile străine nr.998-XII din 1 aprilie 1992.

În legătură cu acordarea înlesnirii întreprinderilor producătoare, precum şi stabilirii modalităţii de transferare a impozitului pe beneficiu pentru filiale şi subdiviziuni structurale de către întreprinderea de bază, cu utilizarea veniturilor din vînzarea activelor pentru completarea fondurilor circulante, respectiv au fost modificate calculele privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor (anexa nr.13, 14 la instrucţiunile Ministerului Finanţelor nr.4-02 din 2.09.93). Modele ale calculelor menţionate se anexează.

II. Impozitarea beneficiului băncilor şi altor

instituţii de credit

În anul 1997 impozitarea beneficiului băncilor şi altor instituţii de credit se va efectua în conformitate cu Legea privind impozitarea beneficiului băncilor şi altor instituţii de credit nr.490-XIII din 8 iunie 1995 cu completările ulterioare şi Legea bugetului de stat pe anul 1997 nr.1127-XIII din 21 martie 1997.

Ţinînd cont de prevederile alin.(2) al art.7 şi restricţiile alin.(2,3) al art.11 din Legea privind impozitarea beneficiului băncilor şi altor instituţii de credit, începînd cu 1 ianuarie 1997 impozitarea beneficiului băncilor şi altor instituţii de credit se va efectua la cota de 32 la sută.

Conform punctului (2) al articolului 11 din Legea bugetului de stat pe anul 1997, băncilor comerciale li se prelungeşte compensarea pierderilor suportate în urma creditării cooperativelor de construcţie a locuinţelor, precum şi acordarea creditelor preferenţiale şi fără dobîndă anumitor categorii de persoane.

Aceste categorii de persoane sînt:

- participanţii la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova;

- victimele represiunilor politice din anii 1917-1990;

- participanţii la evenimentele din Afganistan;

- cetăţenii care au avut de suferit de pe urma calamităţilor naturale din august 1994;

- participanţii la lichidarea efectelor catastrofei de la Cernobîl;

- participanţii la cel de-al doilea război mondial.

Compensarea pierderilor în urma acordării de credite se efectuează prin diminuarea impozitului pe beneficiu, ce urmează a fi transferat în buget cu suma pierderilor suportate în urma creditării, excluzînd impozitul pe beneficiul pierdut.

Exemplu: Suma pierderilor în urma acordării creditelor preferenţiale constituie 200 mii lei. În acest caz suma ce se va exclude din impozitul pe beneficiu constituie 136 mii lei (200 mii lei - (200 mii lei x 32 : 100).

Mărimea pierderilor suportate de băncile comerciale

în urma acordării creditelor date se determină:

- pentru creditele acordate cooperativelor de construcţie a locuinţelor (CCL) pînă la 29 iulie 1994 în conformitate cu hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.349 din 7 iunie 1993 "Cu privire la măsurile de protejare a cooperativelor de construcţie a locuinţelor" - ca diferenţa dintre rata dobînzii de 13 la sută (cu marja de 3 la sută pentru resursele obţinute de la Banca Naţională a Moldovei) şi rata dobînzii pentru creditele acordate cooperativelor de construcţie a locuinţelor. În conformitate cu punctul 2 al hotărîrii menţionate băncile comerciale urmează să acorde cooperativelor de construcţie a locuinţelor credite pe un termen pînă la 25 ani cu o dobîndă anuală de 3 la sută;

- pentru creditele acordate după 29 iulie 1994, în conformitate cu hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.209 din 29 iulie 1994, cooperativelor de construcţie a locuinţelor, incluse în anexa la hotărîrea menţionată, ale căror construcţii au început pînă la 1 ianuarie 1993 - ca diferenţa dintre rata dobînzii de 13 la sută (cu marja de 3 la sută pentru resursele obţinute de la Banca Naţională a Moldovei) şi rata dobînzii pentru creditele acordate cooperativelor de construcţie a locuinţelor;

- pentru creditele acordate, în conformitate cu hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.834-XIII din 16 mai 1996 "Cu privire la cooperativele de construcţie a locuinţelor", cooperativelor de construcţie a locuinţelor incluse în anexa la hotărîrea dată - în mărimea ratei dobînzii de bază la creditele Băncii Naţionale pe perioada utilizării creditelor. Conform punctului 2) din această hotărîre, băncile comerciale acordă credite cooperativelor de construcţie a locuinţelor din resursele Băncii Naţionale cu o dobîndă anuală de 5% pe un termen de 15 ani din momentul dării în exploatare a caselor de locuit;

- pentru creditele preferenţiale sau fără dobîndă - în limitele diferenţei de cota procentuală, însă care să nu depăşească 20 la sută, acordate anumitor categorii de pesoane în conformitate cu hotărîrile Guvernului şi Parlamentului Republicii Moldova:

a) nr.779 din 30 noiembrie 1992 "Despre aprobarea Regulamentului de acordare a împrumuturilor pe termen lung fără dobîndă familiilor celor căzuţi - participanţi la acţiunile de luptă, precum şi cetăţenilor care au avut de suferit în urma conflictului militar",

b) nr.120 din 5 martie 1993 "Privind aprobarea Regulamentului cu privire la acordarea creditelor bancare preferenţiale participanţilor la lichidarea catastrofei de la Cernobîl, colaboratorilor poliţiei şi militarilor trupelor de carabinieri, participanţilor la evenimentele din Afganistan, invalizilor din timpul războiului pentru apărarea Patriei şi familiilor militarilor, care şi-au pierdut viaţa",

c) nr.213-XIII din 7 septembrie 1994 "Privind măsurile urgente de lichidare a consecinţelor calamităţilor naturale din august 1994".

Creditele preferenţiale şi fără dobîndă se eliberează pentru un anumit scop, şi anume pentru:

- construcţia de locuinţe individuale;

- procurarea caselor şi apartamentelor individuale.

De credite preferenţiale sau fără dobîndă categoriile menţionate de cetăţeni pot beneficia o singură dată şi ca garant al rambursării acestor credite sînt organele de autoadministrare locală.

Acordarea creditelor se efectuează în baza următoarelor acte, care confirmă dreptul la înlesniri:

- pentru cetăţenii, care au participat la evenimentele din Afganistan, invalizii din timpul războiului pentru apărarea Patriei şi familiile militarilor, care şi-au pierdut viaţa - documentul respectiv eliberat de Ministerul Apărării;

- pentru participanţii la lichidarea catastrofei de la Cernobîl - legitimaţia de participant la lichidarea avariei de la CAE Cernobîl;

- pentru construcţia casei de locuit individuale - extrasul din hotărîrea Primăriei cu privire la acordarea lotului pentru construcţia casei, proiectul aprobat pentru construcţia casei cu indicarea costului de deviz al construcţiei, legalizat de arhitectul raional. La construcţia în comun de către cetăţeni a caselor de locuit cu multe apartamente, în afară de actele menţionate - un exemplar de contract, încheiat între membrii colectivului, în care trebuie să fie indicate datele despre ei, indicîndu-se cota-parte a fiecărui asociat în construcţie;

- la procurarea de la cetăţeni a caselor de locuit individuale cu construcţii auxiliare şi a apartamentelor - contractul de vînzare-cumpărare legalizat de notariat;

- alte documente necesare băncii pentru studierea solvabilităţii persoanei date, asigurarea unui gaj, precum şi asigurarea rambursării creditului.

La efectuarea controalelor privind corectitudinea beneficierii de înlesnirile acordate băncilor comerciale şi filialelor lor, pentru acordarea unor asemenea credite este necesară prezenţa tuturor documentelor enumerate, în caz contrar înlesnirea se anulează, iar impozitul pe beneficiu se recalculează şi urmează a fi transferat în buget.

În anul 1997 pînă la intrarea în vigoare a Codului fiscal beneficiul băncilor comerciale, obţinut din procurarea hîrtiilor de valoare de stat, este scutit de impozitare (lit. (d) al art.11 din Lege).

Hîrtiile de valoare de stat sînt reprezentate prin bonuri (certificate ) trezoreriale şi obligaţii. Înlesnirii respectiv se supune beneficiul de la hîrtiile de valoare de stat, procurate începînd cu 1 ianuarie 1996.

Paralel se poate de menţionat că în anul 1996 băncile au fost scutite de impozitul pe beneficiu numai de la răscumpărarea bonurilor (certificatelor) trezoreriale de stat.

În anul 1997 instituţiile financiare sînt obligate să informeze în decurs de 5 zile organele Serviciilor fiscale teritoriale despre transferurile efectuate de agenţii economici, pe care îi deservesc, în străinătate în sumă de peste 50 mii lei (sau echivalentul acestei sume în orice valută străină), ori transferurile care în total în decursul a 90 de zile depăşesc 100 mii lei (ori echivalentul lor). Astfel de informaţii sînt strict confidenţiale, iar pentru divulgarea lor de către lucrătorii organelor fiscale se prevede răspunderea în conformitate cu legislaţia în vigoare. În cazul neprezentării informaţiei respective de către instituţia financiară, ultimei i se aplică o sancţiune pecuniară în mărimea sumei la care nu s-a prezentat informaţia (alin.(1), (2) al art.35 din Lege).

Conform alineatului (2) al art.37 din prezenta Lege, Banca Naţională, alte instituţii financiare, precum şi organele controlului vamal sînt obligate să primească documente spre executare, inclusiv cele de decontare, numai de la agenţii economici, cărora le este atribuit codul fiscal şi numai avînd aplicat codul fiscal. Pentru neexecutarea acestor prevederi organele Serviciului fiscal şi Departamentul control financiar şi revizie aplică sancţiuni pecuniare în cuantum de 75-100 salarii minime pentru fiecare caz de încălcare.

Alin.(1) al art.23 din Lege prevede că impozitul pe beneficiul băncilor comerciale, al altor instituţii financiare, se varsă integral la bugetul de stat. Astfel instituţiile bancare varsă impozitul pe beneficiu integral în bugetul de stat, iar în bugetul local transferă respectiv numai impozitele locale.

Este necesar de menţionat că, începînd cu 1 ianuarie 1997, în conformitate cu Regulamentul cu privire la clasificarea creditelor şi rezervarea mijloacelor în fondul de risc nr.17/09-01 din 12 iunie 1996, în baza sumelor totale ale creditelor de fiecare categorie, se determină mărimea defalcărilor în fondul de risc:

- standarde - 2%;

- supravegheate - 5%;

- substandarde - 30%;

- dubioase - 75%;

- compromise - 100%.

Totodată, începînd cu 1 ianuarie 1997, în fiecare perioadă gestionară suma fondului de risc, calculată în dependenţă de structura portofoliului de credite (clasificarea creditelor), se va calcula în mărime de 100% (rîndul 1 din anexa nr.5).

Atragem atenţia că înlesnirii se supune numai diferenţa dintre suma fondului de risc necesară în perioada gestionară dată (calculată conform portofoliului de credite existent) şi suma fondului de risc calculată la începutul anului (rîndul 3 din anexa nr.5). În cazul cînd suma calculată a fondului de risc în perioada gestionară dată este mai mică decît suma fondului de risc, calculată conform situaţiei la începutul anului, diferenţa se adiţionează la beneficiul impozabil şi se supune impozitării (rîndul 6 din anexa nr.5).

Pentru aprecierea sumei fondului de risc, supuse înlesnirii, nu trebuie de luat în consideraţie sumele care au fost îndreptate din fondul de risc pentru acoperirea creditelor clasificate ca compromise, adică înlesnirii se supune numai formarea fondului necesar de risc, neţinînd cont de sumele folosite din fond.

Exemplu: Fondul de risc calculat la 01.07.97 constituie 1500 mii lei, fondul de risc calculat la 1.01.97 a constituit 1000 mii lei. Conform destinaţiei din contul fondului de risc s-au defalcat 300 mii lei pentru acoperirea creditelor clasificate ca compromise şi în aşa mod soldul fondului de risc la 01.07.97 constituie 700 mii lei. În acest caz înlesnirii se vor supune 500 mii lei (1500 mii lei - 1000 mii lei), dar nu 800 mii lei (1500 mii lei - 700 mii lei).

Calcularea impozitului pe beneficiul băncilor în anul 1997 se va efectua conform anexei nr.2, descifrarea înlesnirilor acordate din beneficiu - conform anexei nr.3, calculul sumelor, ce depăşesc cheltuielile normate pentru instruirea şi reciclarea cadrelor, reclamă şi reprezentare, luate în consideraţie la calcularea beneficiului impozabil - anexa nr.4 (faţă de 1996 acest calcul a fost modificat - la cheltuielile normate, luate în consideraţie la determinarea beneficiului impozabil, în afară de cheltuielile de reprezentare sau adăugat cheltuielile pentru instruirea şi reciclarea cadrelor şi cheltuielile pentru reclamă), calculul fondului de risc, luat în consideraţie la determinarea impozitului pe beneficiu, în anul 1997 se va prezenta conform anexei nr.5, descifrarea înlesnirilor acordate din impozitul pe beneficiu - conform anexei nr.6 (ţinînd cont de precizările Legii bugetului de stat pe anul 1997). Modele ale calculelor menţionate se anexează.

În anul 1997 se păstrează modul general de impozitare a beneficiului companiilor de asigurări descris în "Regulamentul provizoriu privind modul de calculare şi achitare în buget a impozitului pe beneficiul companiilor de asigurări în anul 1996" (scrisoarea Ministerului Finanţelor nr.05/1-07/112 din 01.03.97) ţinînd cont de modificările şi completările introduse prin Legea bugetului de stat pe anul 1997 nr.1127-XIII din 21 martie 1997.

În anul 1997 conform punctului (1) al art.23 din Lege impozitul pe beneficiul companiilor de asigurări se varsă integral la bugetul de stat, iar în bugetul local se transferă respectiv numai impozitele locale.

III. Impozitul funciar

Impozitul funciar în anul 1997 se calculează de către persoanele juridice în conformitate cu Legea Republicii Moldova nr.1245-XII din 22 decembrie 1992 cu privire la impozitul funciar şi modul de impozitare, Regulamentul cu privire la modul de calculare şi percepere a impozitului funciar de la persoanele juridice şi fizice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.617 din 5 octombrie 1993, legilor pentru completarea şi modificarea sus-numitei legi (vezi anexa 6), Legii bugetului de stat pe anul 1997.

Conform alineatului (4) din articolul 20 al Legii, se suspendă acţiunea art.5, 6 şi 7, alin.2 din art.11, alin.4 din art.12, ultimul alineat din art.14, lit.(a) din art.15 şi a anexelor 1, 2 şi 3 ale Legii nr.1245-XII din 22 decembrie 1992 "Cu privire la impozitul funciar şi modul de impozitare".

În anexa nr.11 la Lege sînt stabilite cotele impozitului funciar pe anul curent (vezi anexa nr.1 la prezenta scrisoare).

În conformitate cu punctul 20 din Regulamentul "Cu privire la modul de calculare şi percepere a impozitului funciar de la persoanele juridice şi fizice" persoanele juridice, în baza datelor cadastrului funciar, coordonate cu organele administraţiei publice locale (serviciul funciar) în ce priveşte suprafaţa teritoriilor şi fertilitatea lor (grade la un hectar) şi a cotelor impozitului funciar aprobate, prezintă inspectoratelor fiscale de stat calculul impozitului funciar.

Calculul impozitului funciar efectuat conform Legii bugetului de stat pe anul 1997 (alin.(2) al art.20) se prezintă organelor Serviciului fiscal de stat:

a) de către întreprinderile agricole, întovărăşirile pomicole şi întreprinderile individuale pînă la 1 iunie;

b) de către alte persoane juridice pînă la 1 martie.

Impozitul funciar se varsă în cote egale la bugetele locale:

a) de către întreprinderile agricole şi de alte persoane juridice, cu excepţia întovărăşirilor pomicole, nu mai tîrziu de 15 iulie, 15 septembrie şi 15 noiembrie;

b) de către întovărăşirile pomicole şi de întreprinderile individuale în termenele stabilite de autorităţile administraţiei publice locale, dar nu mai tîrziu de 15 octombrie.

Înlesnirile la impozitul funciar în anul 1997 se acordă conform:

- art.8 şi 9 din Legea cu privire la impozitul funciar şi modul de impozitare nr.1245-XII din 22 decembrie 1992.

- legilor pentru completarea şi modificarea legii menţionate (anexa 6);

- alin.(5) art.20, punct.3) şi 8) din art.29 din Lege.

În anul 1997 deţinătorii de terenuri vor calcula impozitul funciar în următorul mod:

1. Pentru terenurile cu destinaţie agricolă

Impozitul funciar pe anul 1997 pentru terenurile agricole destinate întreprinderilor agricole, inclusiv şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermieri) se calculează conform cotelor impozitului funciar indicate în anexa 1 şi calculul impozitului anexa 2 la prezenta scrisoare.

Alin.(5) art.20 din Lege prevede că întreprinderilor agricole, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică, inclusiv gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) producătoare şi furnizoare de lapte către întreprinderile de prelucrare din ţară, către instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile sau din mijloacele proprii ale întreprinderilor agricole şi către populaţie li se compensează, cu condiţia ţinerii evidenţei contabile, 50 de bani pentru un litru de lapte din contul vărsării la buget a impozitului funciar a altor plăţi fiscale, rambursării creditelor bugetare (restante şi curente). Suma respectivă nu este supusă impozitului pe beneficiu.

Persoanele juridice care nu ţin evidenţa contabilă deplină a activităţii lor economice, plătesc la buget impozitul funciar în cuantumul indicat la lit.a) şi lit.b) alin.1 din anexa 1 la prezenta scrisoare.

2. Pentru terenurile din intravilan şi extravilan

Impozitul funciar pentru terenurile din intravilan pe care este amplasat fondul de locuinţe, cooperativele de construcţie a garajelor, precum şi pentru terenurile destinate industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor şi cu alte destinaţii speciale, precum şi pentru terenurile din extravilan se calculează conform cotelor impozitului funciar indicate în alin.2 şi 4 din anexa 1 şi anexa 3 la prezenta scrisoare.

Conform lit.(a) alin.2 din anexa nr.1 la prezenta scrisoare cota impozitului funciar pentru 100 mp de teren din intravilan în celelalte oraşe-reşedinţă constituie 2 lei.

În conformitate cu Legea nr.306-XIII din 7 decembrie 1994 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, la celelalte oraşe-reşedinţe se referă oraşele în care îşi are sediul consiliul raional.

Oraşele pentru care se aplică cota de 1 leu pentru 100 mp sînt: Codru, Cricova, Durleşti, Sîngera, Vadul lui Vodă, Vatra din componenţa municipiului Chişinău, Lipcani din raionul Briceni, Cupcini - raionul Edineţ, Ghindeşti, Marculeşti - raionul Floreşti, Iargara - raionul Leova, Otaci, Frunze - raionul Ocniţa, Biruinţa - raionul Sîngerei, Bucovăţ - raionul Străşeni, Corneşti - raionul Ungheni.

3. Pentru terenurile distribuite întovărăşirilor pomicole

Întovărăşirile pomicole calculează sumele impozitului funciar, ce urmează a fi vărsate la buget, conform alin.3 al anexei 1 şi al anexei 4 la prezenta scrisoare.

În calcule se include întreaga suprafaţă a întovărăşirii pomicole, inclusiv cea ocupată de drumuri, case şi alte construcţii.

Colectarea şi vărsarea la buget a sumelor impozitului funciar de la membrii întovărăşirilor pomicole ţine de competenţa conducerii acesteia.

Membrii întovărăşirilor pomicole, scutiţi de impozitul funciar pentru terenurile destinate întovărăşirilor pomicole, inclusiv şi pentru terenurile ocupate de drumuri conform lit.d) pct.3) din art.29 al Legii sînt obligaţi să prezinte conducerii întovărăşirilor pomicole următoarele documente:

a) copia ori xerocopia datelor principale din legitimaţia corespunzătoare a pensionarului, invalidului etc. adeverită de preşedintele întovărăşirii,

b) categoriile de persoane indicate în alin.1 lit.d) trebuie să prezinte:

- copia din cartea de imobil a membrului întovărăşirii pomicole care locuieşte în casa sa proprie sau în apartamentul privatizat;

- adeverinţa de la direcţia de exploatare a locuinţelor, dacă membrul întovărăşirii pomicole locuieşte în apartament de stat .

În baza acestor documente conducerea întovărăşirii pomicole alcătuieşte lista membrilor, care trebuie eliberaţi de plata impozitului funciar şi o prezintă primăriei, pe teritoriul căruia se află întovărăşirea. În această listă se includ datele principale din documentele fiecărui membru al întovărăşirii pomicole.

4. Pentru terenurile întreprinderilor individuale

Suma impozitului funciar pentru terenurile pe care sînt amplasate clădiri şi amenajări, folosite de persoane fizice în scop de antreprenoriat se calculează conform:

a) alin.2 din lit.a) din anexa nr.1 la prezenta scrisoare, dacă întreprinderea se ocupă cu comerţul sau prestarea serviciilor utile populaţiei şi construcţia (încăperea) întreprinderii este amplasată pe terenul de pe lîngă casă (în intravilan);

b) literei b) alin.2 anexa nr.1, dacă întreprinderea se ocupă cu industria sau transportul şi construcţia întreprinderii este amplasată pe terenul de pe lîngă casă (în intravilan);

c) alin.4 anexa nr.1, dacă întreprinderea se ocupă cu industria sau transportul şi construcţiile (încăperile) ei sînt amplasate pe terenurile din extravilan.

IV. Impozitul pe bunurile imobiliare

În anul 1997 impozitul pe bunurile imobiliare se calculează pentru persoanele juridice în conformitate cu Decretul Preşedintelui RM nr.189 din 8.11.93 "Cu privire la impozitul pe bunurile imobiliare" cu modificările introduse şi Legea bugetului de stat pe anul 1997 nr.1127-XIII din 21 martie 1997. În conformitate cu articolul 22 al Legii sus-numite în anul 1997 se supun impozitării clădirile şi construcţiile înregistrate la bilanţul agenţilor economici. Clasificarea fondurilor fixe se efectuează în conformitate cu "Clasificatorul fondurilor fixe ale economiei naţionale a Republicii Moldova", aprobat de Departamentul Statisticii prin hotărîrea nr.40 din 16.09.93.

Conform articolului 22 în anexa 13 la Lege este stabilită cota impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice(cu excepţia cooperativelor de construcţie a locuinţelor şi a celor de construcţie a garajelor) în mărime de 0,1 la sută din valoarea reziduală a clădirilor şi construcţiilor înregistrate în bilanţul întreprinderilor conform situaţiei de la 1 mai 1997.

Bunurile imobiliare ale cooperativelor de construcţie a locuinţelor şi ale celor de construcţie a garajelor, întovărăşirilor pomicole se impozitează conform cotelor şi în condiţiile stabilite pentru persoanele fizice. Plătitori ai impozitului sînt consideraţi membrii cooperativelor şi întovărăşirilor. Pentru a fi scutiţi de impozitul menţionat ei sînt obligaţi să prezinte conducerii cooperativei, întovărăşirii pomicole următoarele documente: copia legitimaţiei pensionarului, invalidului etc. şi copia cărţii de imobil a membrului întovărăşirii sau cooperativei.

Valoarea reziduală a bunurilor imobiliare pentru calcularea impozitului se calculează din valoarea de reconstruire cu scăderea uzurii în calcularea medie anuală.

Valoarea medie anuală a bunurilor imobiliare se determină ca valoare medie cronologică, conform datelor sumelor soldurilor la începutul fiecărei luni din perioada gestionară. Soldurile la începutul şi sfîrşitul perioadei gestionare (trimestrul 1, semestrul 1, 9 luni şi anului) se iau în jumătate. Suma obţinută se împarte la numărul de luni din perioada gestionară.

Conform alin.(2) al art.22 în anul 1997 toate întreprinderile care dau producţie agricolă, inclusiv gospodăriile ţărăneşti (de fermier), plătesc impozitul în componenţa impozitului funciar. Însă întreprinderile agricole, care posedă la bilanţ secţii de prelucrare a producţiei agricole, calculează impozitul menţionat separat, din valoarea clădirilor şi construcţiilor secţiilor de prelucrare.

Plătitori ai impozitului pe bunurile imobiliare date în arendă sînt arendatorii. Impozitul pe bunurile imobiliare arendate la stat îl achită întreprinderea de arendă - arendaşul.

În conformitate cu pct.4) al articolului 29 în anul 1997 sînt scutite de impozit următoarele obiecte:

a) instituţiile şi organizaţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile (bugetul de stat şi local). Instituţiile şi organizaţiile care se află la autogestiune şi beneficiază de subvenţii din bugetele menţionate (de exemplu: direcţia de exploatare a drumurilor, direcţia de exploatare a spaţiului locativ) nu se scutesc de impozit;

b) întreprinderile penitenciarelor;

c) obiectele de menire social-culturală (instituţiile preşcolare, căminele, fondul locativ, instituţiile sănătăţii şi culturii), înregistrate la bilanţul agenţilor economici, în cazul cînd nu sînt folosite în cursul anului în activitatea de întreprinzător;

d) obiectele de protecţie civilă;

e) bunurile imobiliare puse la dispoziţia misiunilor diplomatice pe bază de reciprocitate fără plata chiriei. În prezent astfel de contracte sint încheiate cu următoarele state: România, Turcia (pînă în luna august 1997).

f) organizaţiile religioase pentru bunurile imobiliare (bisericile) destinate exercitării ritualurilor de cult;

g) Centrul Republican Experimental pentru Protezare, Ortopedie şi Reabilitare al Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei,

h) Calea Ferată din Moldova - cu condiţia folosirii sumelor calculate pentru procurarea materialului rulant. Întreprinderea menţionată calculează mărimea impozitului, însă suma calculată nu se transferă ci se acumulează pentru a fi folosită la procurarea materialului rulant.

În conformitate cu pct.8 al art.29 din Lege este scutit de impozit Departamentul informaţie şi documentare a populaţiei al Ministerului Afacerilor Interne.

Toţi agenţii economici care beneficiază în anul 1997 de înlesniri sint obligaţi să prezinte organelor Serviciului fiscal calculele impozitului, pentru ca inspectoratele fiscale să calculeze suma totală a înlesnirilor acordate în anul curent.

În anul 1997 impozitul se calculează (conform calculului impozitului în bugetul local din bunurile imobiliare supuse impozitării anexa nr.17 la instrucţiunile Ministerului Finanţelor nr.4-02 din 02.09.93) din valoarea reziduală a clădirilor şi construcţiilor diminuată cu suma înlesnirilor acordate la impozit, aplicînd cota de 0,1 la sută. Un exemplu de calcul se anexează (vezi anexa nr.17 pe anul 1997).

Bunurile imobiliare ale persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător se impozitează conform cotelor şi în condiţiile stabilite pentru persoanele fizice, însă evaluarea lor se efectuează în modul stabilit pentru persoanele juridice.

Pentru anul 1997 au fost stabilite următoarele cote ale impozitului pe bunurile imobiliare faţă de costul clădirilor şi construcţiilor:

- pentru locuinţele privatizate, proprietăţile imobiliare, construcţiile şi instalaţiile de pe sectoarele pentru vile, garaje - 0,3%;

- pentru bunurile imobiliare folosite în activitatea de întreprinzător în municipiile Chişinău, Bălţi, în oraşele-reşedinţă - 0,5%, în oraşele şi localităţile rurale - 0,3%.

În legătură cu lucrările privind determinarea bazei reale pentru impozitarea bunurilor imobiliare efectuate în prezent, de a se abţine de la impozitarea bunurilor imobiliare a persoanelor fizice pînă la indicaţii suplimentare.

V. Defalcările în Fondul Social

Conform alin.(2) al articolului 33 din Legea bugetului de stat pe anul 1997 administrarea defalcărilor la bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează de către organele Serviciului fiscal de stat în conformitate cu drepturile acordate acestor organe şi răspunderea contribuabililor pentru nerespectarea legislaţiei fiscale stabilită prin Legea privind bazele sistemului fiscal nr.1198-XII din 17 noiembrie 1992 şi Legea privind Serviciul fiscal de stat nr.876-XII din 22 ianuarie 1992.

Despre modul de calculare şi defalcare în anul 1997 a cotelor de asigurări sociale obligatorii de stat vă vom informa suplimentar.

VI. Fondul rutier

În anul 1997 la calcularea taxelor în Fondul rutier urmează a se călăuzi de Legea privind Fondul rutier nr.720-XIII din 2 februarie 1996 şi Regulamentul privind modul de formare şi utilizare a Fondului rutier, aprobat prin hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.893-XIII din 26.06.96, şi prin Legea bugetului de stat pe anul 1997.

În alin.(3) din art.23 al Legii bugetului de stat pe anul 1997 se prevede că mijloacele obţinute din eliberarea de licenţe pentru activităţi în transportul auto, pentru lucrări de construcţie, reparaţie şi întreţinere a drumurilor, precum şi de autorizaţii pentru transporturi rutiere internaţionale (cu excepţia mijloacelor utilizate, conform devizului coordonat cu Ministerul Finanţelor, pentru întreţinerea Inspectoratului Transporturilor, Direcţiei generale a gospodăriei drumurilor şi întreprinderea de stat "Agenţia Moldovei Trafic Auto Internaţional" ale Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor), se virează la un cont special al Departamentului Trezoreriei al Ministerului Finanţelor, urmînd să fie transferate în fondul rutier.

Conform alin.(1) şi (2) al art.39 al Legii se prevede că în anul 1997 40 la sută din încasările accizelor la benzină şi motorină se virează în fondul rutier, suma totală a virărilor nedepăşind 75 milioane lei.

Totodată la calcularea plăţilor în fondul rutier se aplică taxele prevăzute în anexele nr.1,3 şi 4 la Legea cu privire la fondul rutier nr.720-XIII din 2 februarie 1996, precum şi taxele prevăzute în anexa nr.16 la Legea bugetului de stat pe anul 1997. Pentru unităţile de transport, care au trecut controlul tehnic pînă la publicarea Legii bugetului de stat pe anul 1997, recalculul şi plata suplimentară la taxa achitată nu se efectuează .

Începînd cu anul 1997 se introduce calculul taxei în Fondul rutier pentru folosirea autostrăzilor de la posesorii mijloacelor de transport, înmatriculate în Republica Moldova conform anexei 6 la prezenta scrisoare.

Despre modul de achitare în buget a taxelor în Fondul rutier conform Legii "Privind fondul rutier" nr.720-XIII.

Inspectoratele fiscale de stat sînt obligate:

1. să organizeze controlul asupra respectării legislaţiei în vigoare cu privire la impozitarea persoanelor juridice şi fizice cere practică activitate de antreprenoriat, calculării corecte, vărsării integrale şi la termen la buget a impozitelor;

2. să organizeze evidenţa separată a sumelor nevirate în buget în rezultatul acordării înlesnirilor conform Legii bugetului de stat pe anul 1997 şi să prezinte Inspectoratului Fiscal Principal de Stat informaţia la 10 august 1997 (pe semestrul I) şi la 10 martie 1998 (pe anul 1997) cu privire la sumele indicate.

3. să aducă la cunoştinţa contribuabililor prezentele indicaţii.