Hotărâre nr. 169 din 29.03.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului pentru anii 2023 - 2025

de implementare a Strategiei de consolidare a relaţiilor interetnice

în Republica Moldova pentru anii 2017-2027

nr. 169  din  29.03.2023

 (în vigoare 11.06.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.159-161 art. 352 din 11.05.2023

* * *

În temeiul art.5, 20 şi 22 din Legea nr.382/2001 cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi la statutul juridic al organizaţiilor lor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.107, art.819), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul pentru anii 2023-2025 de implementare a Strategiei de consolidare a relaţiilor interetnice în Republica Moldova pentru anii 2017-2027 (se anexează).

2. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale:

1) vor realiza, în termenele stabilite, acţiunile incluse în Planul de acţiuni privind realizarea Programului menţionat;

2) vor include politicile şi subiectele referitoare la consolidarea relaţiilor interetnice în documentele de politici publice sectoriale, conform competenţelor;

3) vor prezenta anual, până la data de 1 februarie, Ministerului Educaţiei şi Cercetării informaţia privind implementarea Programului nominalizat.

3. Ministerul Educaţiei şi Cercetării va prezenta Guvernului anual, până la data de 1 martie, raportul anual de progres privind implementarea Programului.

4. Ministerul Educaţiei şi Cercetării va elabora raportul final de evaluare a Programului şi îl va prezenta Guvernului până la 1 martie după finalizarea implementării Programului.

5. Finanţarea acţiunilor prevăzute în Planul de acţiuni privind realizarea Programului nominalizat se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în aceste scopuri în bugetele autorităţilor implicate, precum şi din alte surse, conform cadrului normativ.

6. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale să contribuie la realizarea acţiunilor prevăzute în Program.

7. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

                                                                                                                                                                                                                                                                                      Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.169/2023

PROGRAM

pentru anii 2023-2025 de implementare a Strategiei de consolidare

a relaţiilor interetnice în Republica Moldova pentru anii 2017-2027

I. INTRODUCERE

1. Programul pentru anii 2023-2025 de implementare a Strategiei de consolidare a relaţiilor interetnice în Republica Moldova pentru anii 2017-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1464/2016 (în continuare – Program), este un document de politici publice pe termen mediu care descrie obiectivele şi acţiunile ce urmează a fi realizate în cele patru direcţii prioritare stabilite în Strategia de consolidare a relaţiilor interetnice în Republica Moldova pentru anii 2017-2027 (în continuare – Strategie): 1) participarea la viaţa publică, 2) limba ca mijloc de integrare: politicile privind limba oficială a statului şi limbile minoritare, 3) dialogul intercultural şi apartenenţa civică la statul Republica Moldova, 4) mass-media.

2. Elaborarea Programului a avut un caracter incluziv, transversal, participativ şi transparent, desfăşurând-se în cadrul Grupului de lucru interinstituţional creat prin Ordinul ministrului educaţiei, culturii şi cercetării nr.1388/2020. Programul a fost elaborat de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării în colaborare cu reprezentanţi ai autorităţilor/instituţiilor de stat, reprezentanţii Consiliului coordonator al organizaţiilor etnoculturale, partenerii de dezvoltare etc.: Agenţia Relaţii Interetnice, Cancelaria de Stat, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Biroul Naţional de Statistică, Consiliul Audiovizualului, Consiliul pentru egalitate, Oficiul Avocatului Poporului, Institutul Patrimoniului Cultural, Congresul Autorităţilor Locale al Republicii Moldova, reprezentanţi ai Consiliului coordonator al organizaţiilor etnoculturale, reprezentanţi ai societăţii civile, Oficiul Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorităţile Naţionale, Oficiul ONU pentru Drepturile Omului.

3. Punerea în aplicare a Strategiei este prevăzută în Agenda de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană pentru anii 2021-2027. Expirarea Planului de acţiuni pentru perioada 2017-2020 privind implementarea Strategiei a determinat necesitatea, în conformitate cu prevederile Strategiei, a elaborării unui nou Program pentru anii 2023-2025. De asemenea, adoptarea unui Program pentru perioada 2023-2025 este o măsură inclusă în Planul de acţiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană (aprobat de către Comisia Naţională pentru Integrare Europeană pe data de 4 august 2022).

4. Prezentul Program propune spre realizare obiectivele ce ţin de consolidarea capacităţilor tinerilor în vederea încurajării acestora de a participa la viaţa publică, intensificarea unei comunicări mai eficiente între autorităţi şi societatea civilă, prin eficientizarea capacităţilor instituţionale ale organelor consultative, asigurând un proces participativ şi transparent de luare a deciziilor, instruirea factorilor relevanţi privind drepturile omului, inclusiv drepturile minorităţilor naţionale, promovarea limbilor minorităţilor naţionale, a diversităţii culturale şi a spiritului civic, acţiuni de prevenire a infracţiunilor motivate de prejudecăţi, ură interetnică şi discriminare etc.

5. În conformitate cu Regulamentul cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea documentelor de politici publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.386/2020, urmează a fi demarat procesul de evaluare a gradului de conformitate a Strategiei, activitatea de evaluare fiind inclusă şi în Planul de acţiuni privind realizarea Programului.

6. În procesul de elaborare a Programului şi a Planului de acţiuni conex s-a ţinut cont de realizările, dar şi de lacunele şi lecţiile învăţate, derivate din politicile în domeniu elaborate şi implementate anterior, precum şi de standardele, obligaţiile şi bunele practici naţionale şi internaţionale în domeniul drepturilor omului şi consolidării relaţiilor interetnice, care să răspundă cerinţelor reprezentanţilor minorităţilor naţionale din Republica Moldova.

7. Constatările şi concluziile evaluării Planului de acţiuni pentru perioada 2017-2020 privind implementarea Strategiei (efectuată cu asistenţa partenerilor de dezvoltare):

1) puţin peste jumătate dintre acţiunile propuse în Planul de acţiuni pentru perioada 2017-2020 (54%) au fost realizate pe deplin, 38% au fost realizate parţial şi 8% nu au fost realizate;

2) Planul de acţiuni pentru perioada 2017-2020 a contribuit la crearea de parteneriate şi sinergii pozitive între toate tipurile de părţi interesate de implementare (autorităţi publice, actori nestatali, organizaţiile societăţii civile, parteneri de dezvoltare);

3) Planul de acţiuni pentru perioada 2017-2020 a contribuit la crearea fundamentului pentru producerea unor studii importante de referinţă şi colectarea de date şi dovezi importante, fapt care permite o mai bună înţelegere a situaţiei din teren pentru elaborarea de politici bazate pe dovezi;

4) evaluarea nu a identificat existenţa mecanismelor sustenabile de coordonare şi consultare la nivel regional şi local. Comunicarea cu organizaţiile societăţii civile care reprezintă minorităţile naţionale se limitează, în cea mai mare parte, la Consiliul coordonator al organizaţiilor etnoculturale, care nu se întruneşte în mod regulat. De asemenea, Consiliul nu practică monitorizarea sistematică a gradului de examinare sau realizare a subiectelor ridicate de membrii săi;

5) Raportul de evaluare a Planului de acţiuni pentru perioada 2017-2020 a evidenţiat importanţa sporirii diverselor capacităţi ale părţilor interesate pentru implementarea eficientă a etapei a doua a Strategiei, formularea clară a indicatorilor de progres care ar permite estimarea impactului ca urmare a schimbărilor calitative, precum şi estimarea corespunzătoare a costurilor şi a altor resurse necesare pentru asigurarea raportului cost/eficienţă şi a raportului calitate/preţ, dezvoltarea unor mecanisme eficiente de coordonare şi consultare a politicilor din domeniu la nivel regional şi local;

6) evaluarea a constatat că programele mass-media existente care vizează minorităţile naţionale se caracterizează prin eficienţă redusă, ca urmare a atractivităţii limitate pentru comunităţi din cauza mai multor factori;

7) evaluarea a relevat o eficienţă scăzută a Planului de acţiuni pentru perioada 2017-2020 în termeni de "raport cost/eficienţă" şi "raport calitate/preţ". Formularea vagă "în limitele bugetului disponibil" a fost aplicată în raport cu sursa de finanţare a majorităţii activităţilor finanţate de la bugetul de stat, fapt care nu oferă date suficiente pentru estimarea costurilor. Ca urmare, alocarea fondurilor s-a bazat pe principiul "rezidual", şi nu pe un exerciţiu eficient de estimare a costurilor;

8) asistenţa externă solidă oferită de partenerii de dezvoltare a fost cea mai importantă forţă motrice externă din spatele dezvoltării Strategiei şi obţinerii rezultatelor Planului de acţiuni pentru perioada 2017-2020;

9) evaluarea a identificat puţine dovezi cu privire la schimbarea pe termen lung produsă de Planul de acţiuni pentru perioada 2017-2020, în principal din cauza faptului că a trecut un timp relativ scurt de la începutul implementării Strategiei.

8. Programul ţine cont de un şir de recomandări incluse în documentele organismelor internaţionale şi regionale de monitorizare în domeniu, precum Evaluarea Periodică Universală (UPR), Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale (CERD), Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării împotriva Femeilor (CEDAW), Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului (CRC), Comitetul ONU privind Drepturile Economice, Sociale şi Culturale (CESCR), Consiliul ONU pentru Drepturile Omului (HRC), Raportorul special al ONU pentru problemele minorităţilor, Comitetul Consultativ pentru Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi Comisia Europeană împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI). Aceste recomandări au fost transpuse în acţiuni concrete reflectate în Planul de acţiuni privind realizarea Programului.

9. Programul reprezintă o foaie de parcurs pentru promovarea coerenţei dintre angajamentele internaţionale ale Republicii Moldova şi documentele de politici strategice naţionale în domeniul protecţiei drepturilor minorităţilor naţionale şi consolidării relaţiilor interetnice. Caracterul intersectorial al documentului este asigurat de obiectivele şi acţiunile specifice propuse pentru a fi realizate în domeniul educaţiei, tineretului, culturii, turismului, mass-mediei etc. În plus, acest caracter al Programului este reflectat şi în orientarea directă sau indirectă a unor acţiuni specifice spre accelerarea procesului de eliminare a discriminării împotriva femeilor şi persoanelor cu dizabilităţi aparţinând minorităţilor naţionale. Promovarea egalităţii gender este integrată prin prisma respectării drepturilor minorităţilor naţionale.

10. Reducerea inegalităţilor în interiorul ţărilor şi între ţări şi primordialitatea nondiscriminării reprezintă două dintre principiile fundamentale ale Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD), la care a aderat Republica Moldova. Programul va contribui la realizarea a patru ODD-uri:

1) ODD 10 "Reducerea inegalităţilor în interiorul ţărilor şi de la o ţară la alta", ţinta 10.2 "Până în 2030, abilitarea şi promovarea incluziunii sociale, economice şi politice a tuturor, indiferent de vârstă, sex, dizabilitate, rasă, etnie, origine, religie sau statut economic sau de altă natură" şi ţinta 10.3 "Asigurarea oportunităţilor egale şi reducerea inegalităţii rezultatelor, inclusiv prin eliminarea legilor, politicilor şi practicilor discriminatorii, şi promovarea legislaţiei, politicilor şi acţiunilor corespunzătoare în acest sens." Astfel, Programul prevede încurajarea participării la viaţa publică şi la procesul de luare a deciziilor a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, în special a tinerilor, promovând respectarea principiului egalităţii între femei şi bărbaţi. Un alt aspect este comunicarea mai eficientă între autorităţi şi societatea civilă, în special cea care reprezintă minorităţile naţionale. De asemenea, Programul promovează interacţiunile societăţii la diverse niveluri cu scopul facilitării dialogului intercultural şi a diversităţii, a monitorizării şi raportării stereotipurilor negative, a discriminării şi a instigării la ura interetnică în spaţiul mediatic;

2) ODD 4 "Garantarea unei educaţii de calitate şi promovarea oportunităţilor de învăţare de-a lungul vieţii pentru toţi", ţinta 4.7 "Până în 2030, asigurarea faptului că toţi elevii dobândesc cunoştinţele şi competenţele necesare pentru promovarea dezvoltării durabile, inclusiv, printre altele, prin educaţia pentru dezvoltare durabilă şi stiluri de viaţă durabile, drepturile omului, egalitatea de gen, promovarea unei culturi a păcii şi nonviolenţei, cetăţenia globală şi aprecierea diversităţii culturale şi a contribuţiei culturii la dezvoltarea durabilă".

În acest sens, Programul contribuie la promovarea drepturilor minorităţilor naţionale din perspectiva abordării egalităţii, nondiscriminării şi dialogului intercultural, îmbunătăţirea procesului de predare-învăţare atât a limbii române pentru minorităţile naţionale, cât şi a limbilor minorităţilor naţionale;

3) ODD 5 "Realizarea egalităţii de gen şi împuternicirea tuturor femeilor şi a fetelor", ţinta 5.5 "Asigurarea participării depline şi eficiente a femeilor şi a egalităţii de şanse la posturi de conducere la toate nivelurile de luare a deciziilor în viaţa politică, economică şi publică". Programul prevede măsuri speciale pentru încurajarea participării la viaţa publică a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, în special a tinerilor şi a femeilor, promovând respectarea principiului egalităţii între femei şi bărbaţi;

4) ODD 16 "Promovarea unor societăţi paşnice şi incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiţie pentru toţi şi crearea unor instituţii eficiente, responsabile şi incluzive la toate nivelurile", ţinta 16.3 "Promovarea supremaţiei legii şi asigurarea accesului egal la justiţie pentru toate femeile, toţi bărbaţii şi copiii", ţinta 16.6 "Dezvoltarea eficienţei, responsabilităţii şi transparenţei instituţiilor la toate nivelurile", ţinta 16.7 "Asigurarea procesului decizional receptiv, incluziv, participativ şi reprezentativ la toate nivelurile" şi ţinta 16.10 "Asigurarea accesului egal la informaţie tuturor cetăţenilor". Din acest punct de vedere, Programul contribuie la crearea condiţiilor necesare în vederea recrutării reprezentanţilor minorităţilor naţionale la toate nivelurile administraţiei publice, perfecţionarea cadrului instituţional şi normativ în contextul politicii de integrare. Un alt aspect important se referă la îmbunătăţirea cunoştinţelor în domeniile ce se referă la relaţiile interetnice şi analiza de date în acest domeniu, precum şi la promovarea implicării active a societăţii civile în sesizarea organelor competente despre cazurile de instigare la ură interetnică, discriminare şi exprimare a intoleranţei.

11. Programul este corelat în mod plenar cu prevederile Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030", aprobată prin Legea nr.315/2022, care urmăreşte sporirea calităţii vieţii cetăţenilor Republicii Moldova, indiferent de vârstă, mediul de reşedinţă, sex, etnie, dizabilitate, religie şi alte diferenţe, în care niciun om nu trebuie lăsat în urmă. Programul contribuie la realizarea a trei obiective ale Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030" (nr.4, 7 şi 9), şi anume: obiectivul general 4. Ridicarea nivelului de cultură şi de dezvoltare personală; obiectivul general 7. Asigurarea unei guvernări eficiente, incluzive şi transparente; obiectivul general 9. Promovarea unei societăţi paşnice şi sigure.

În acest sens, Programul propune spre realizare obiectivele ce ţin de consolidarea capacităţilor tinerilor în vederea încurajării acestora de a participa la viaţa publică, intensificarea unei comunicări mai eficiente între autorităţi şi societatea civilă, prin eficientizarea capacităţilor instituţionale ale organelor consultative, asigurând un proces participativ şi transparent de luare a deciziilor, instruirea factorilor relevanţi privind drepturile omului, inclusiv drepturile minorităţilor naţionale, promovarea limbilor minorităţilor naţionale, a diversităţii culturale şi a spiritului civic, acţiuni de prevenire a infracţiunilor motivate de prejudecăţi, ură interetnică şi discriminare etc.

În vederea realizării politicilor privind limba română şi limbile minoritare, Programul asigură sinergia şi complementaritatea necesară cu acţiunile relevante din Programul naţional privind învăţarea limbii române de către minorităţile naţionale, inclusiv populaţia adultă, pentru anii 2023-2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.115/2023, care prevede îmbunătăţirea procesului de predare-învăţare a limbii române pentru minorităţile naţionale din Republica Moldova, precum şi sporirea nivelului de competenţe lingvistice şi promovarea cunoaşterii limbii române.

12. Beneficiarii direcţi şi indirecţi ai Programului sunt reprezentanţii minorităţilor naţionale şi organizaţiile acestora, reprezentanţii autorităţilor publice centrale şi locale responsabili de consolidarea relaţiilor interetnice, reprezentanţii domeniului educaţional şi academic, ai organizaţiilor neguvernamentale implicaţi în procesul de învăţare-predare pentru minorităţi naţionale, organizaţiile societăţii civile care monitorizează respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, inclusiv cazurile de instigare la ură interetnică şi discriminare, mass-media publică şi privată implicată în reflectarea diversităţii etnice, alţi actori relevanţi pentru promovarea diversităţii culturale, a drepturilor omului, a educaţiei civice şi a prevenirii tensiunilor interetnice.

II. ANALIZA SITUAŢIEI

13. Diversitatea etnică a Republicii Moldova este o parte a istoriei şi culturii ţării. S-a format o tradiţie ca reprezentanţii diferitelor etnii să convieţuiască în cooperare şi înţelegere. Conform datelor statistice din 2014, pe teritoriul ţării locuiesc reprezentanţi a peste 40 de minorităţi naţionale. Printre cele mai numeroase minorităţi naţionale se numără ucrainenii (6,6%), găgăuzii (4,6%), ruşii (4,1%), bulgarii (1,9%), romii (0,3%) ş.a.

Figură. Structura etnică a populaţiei Republicii Moldova

(recensământul populaţiei şi locuinţelor, 2014)

În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că moldovenii sunt majoritari în majoritatea raioanelor/municipiile ţării, iar în 16 dintre acestea, ponderea moldovenilor este de peste 85%. Excepţie face raionul Taraclia, unde predomină etnicii bulgari (66,1%) şi UTA Găgăuzia, cu 83,8% de găgăuzi. Persoanele care s-au declarat ca fiind de etnie ucraineană şi rusă sunt concentrate în municipiile Chişinău şi Bălţi, astfel ponderea etnicilor ruşi fiind de 37,7% şi, respectiv, 13,6%, iar a ucrainenilor de 14,9% în municipiul Chişinău şi, respectiv, 9,6 % în municipiul Bălţi (sursa: Biroul Naţional de Statistică).

Direcţia prioritară 1.

Participarea la viaţa publică

14. Participarea efectivă a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din Republica Moldova la viaţa publică constituie o componentă esenţială a unei societăţi paşnice, stabile şi democratice. Organismele internaţionale şi regionale din domeniu relevă faptul că nu este suficient doar a depăşi obstacolele în calea participării tuturor cetăţenilor în mod egal la viaţa publică, dar este necesar şi de a promova activ o asemenea participare, inclusiv în rândul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, adoptând măsuri speciale. În acest sens, Republica Moldova se confruntă cu un şir de probleme şi provocări: numărul insuficient de reprezentare a minorităţilor în administraţia publică centrală, în special în cazul femeilor, participarea redusă în procesul de luare a deciziilor în domeniile relevante pentru minorităţile naţionale, eficienţa scăzută de funcţionare a organismelor consultative cu participarea persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, insuficienţa de date în domeniul protecţiei drepturilor minorităţilor naţionale etc.

15. Raportorul special al ONU pentru problemele minorităţilor "cheamă Guvernul să examineze problema luării măsurilor direcţionate spre asigurarea şi consolidarea participării politice a persoanelor aparţinând minorităţilor în Republica Moldova şi participării lor pe scară largă în organele decizionale".

Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării împotriva Femeilor, în Observaţiile finale cu privire la cel de-al şaselea raport periodic al Republicii Moldova (adoptat de Comitet la cea de-a şaptezeci şi cincea sesiune (10-28 februarie 2020)), recomandă statului "să adopte măsuri speciale temporare pentru accelerarea accesului egal la funcţii publice, educaţie şi angajare în câmpul muncii pentru femeile din grupurile subreprezentate, precum femeile de etnie romă, femeile din rândul minorităţilor naţionale, femeile din mediul rural, femeile în etate şi femeile cu dizabilităţi", precum şi "să-şi îmbunătăţească sistemul de colectare a datelor, care să fie dezagregate în funcţie de sex, vârstă, dizabilitate, etnie, locaţie geografică şi alţi factori relevanţi".

Raportul explicativ al Convenţiei-cadru pentru protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale specifică în continuare că "pentru a crea condiţiile necesare […] părţile ar putea promova măsuri […]: consultări […] prin proceduri şi instituţii adecvate şi prin încurajarea participării efective la procesele decizionale şi în organele elective atât la nivel naţional, cât şi la nivel local", în timp ce Rezoluţia CM/ResCMN (2021) 16 privind implementarea Convenţiei-cadru de către Republica Moldova (adoptată la 7 iulie 2021) recomandă să fie "asigurat în mod sistematic ca persoanele aparţinând minorităţilor naţionale să participe la toate procesele de luare a deciziilor, în special, dar nu exclusiv în domeniile care le sunt imediat relevante şi să ţină cont în mod eficient de opiniile şi preocupările lor cu privire la reforma administraţiei publice" şi să fie "luate măsurile legislative şi măsurile politice necesare pentru a creşte reprezentarea minorităţilor naţionale în organele alese şi în administraţia publică la toate nivelurile, inclusiv prin promovarea sensibilizării partidelor politice către comunităţile naţionale minoritare şi preocupările lor regionale şi prin intensificarea eforturilor pentru promovarea unui dialog constructiv şi instituţionalizat cu autorităţile locale şi regionale", precum şi "prioritizarea angajării funcţionarilor publici cu cunoştinţe lingvistice minoritare la nivel local".

Raportul final de evaluare a implementării Planului de acţiuni pentru perioada 2017-2020 pentru implementarea Strategiei a pus în evidenţă faptul că opiniile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale nu sunt întotdeauna luate în considerare în procesul de luare a deciziilor, în special în domeniile care le vizează în mod direct, iar sistemul de coordonare şi consultare periodică între nivelul central şi cel regional/local nu asigură o participare eficientă. Implicarea organelor consultative în luarea deciziilor ar trebui să aibă un caracter regulat şi permanent.

16. Un exerciţiu important în acest domeniu a reprezentat desfăşurarea în perioada 2019-2020 a Studiului "Participarea efectivă a minorităţilor naţionale la viaţa publică din Republica Moldova" cu sprijinul experţilor Oficiului Înaltului Comisar al OSCE pentru minorităţile naţionale, care a fost lansat în noiembrie 2020. Studiul a stabilit situaţia de referinţă şi a evaluat cadrul de politici la nivelul anului 2020. Studiul a avut drept scop evaluarea empirică (pe baza datelor primare şi secundare) a nivelului "participării efective a minorităţilor naţionale la viaţa publică" atât de jure (în legislaţia şi politicile naţionale), cât şi de facto (în practica guvernamentală la nivel central şi local).

Studiul a elucidat unele discrepanţe existente între cadrul juridic şi politic naţional şi implementarea bunelor practici. Astfel, lacunele de jure sunt următoarele: a) standarde minime – în timp ce 64% (7 din 11) de standarde internaţionale minime au fost pe deplin îndeplinite, 36% (4 din 11) nu au fost realizate; b) cele mai bune practici – în timp ce cele mai bune practici recomandate de 50% (3 din 6) au fost reproduse, 50% (3 din 6) nu au fost reproduse. Lacunele de facto în ceea ce priveşte implementarea standardelor legale şi de politici naţionale privind participarea efectivă a minorităţilor naţionale la viaţa publică în cele 3 domenii menţionate mai sus constau în următoarele: a) 3 din 9 (33%) standarde relevante au fost îndeplinite complet, b) 2 (22%) au fost îndeplinite doar parţial, c) 2 (22%) nu pot fi evaluate deoarece lipsesc datele relevante, d) 2 (22%) nu au fost realizate.

Rezultatele studiului relevă faptul că, deşi Guvernul Republicii Moldova depune eforturi în ceea ce priveşte implementarea standardelor internaţionale convenite, rămâne loc pentru a încuraja angajarea persoanelor aparţinând minorităţilor în serviciul public, a asigura condiţiile necesare pentru studierea limbii române, a eficientiza funcţionarea organismelor consultative cu participarea persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, a îmbunătăţi competenţele funcţionarilor publici pentru lucrul cu comunităţile etnice şi a spori comunicarea dintre autorităţi şi grupurile etnice minoritare. Aceste constatări sunt, în principiu, confirmate şi de datele Etnobarometrului, realizat în 2020 cu sprijinul Oficiului Înaltului Comisar al OSCE pentru minorităţile naţionale, conform căruia procentul celor satisfăcuţi în rândul minorităţilor de nivelul la care sunt reprezentate interesele lor în procesul decizional este relativ mic: 22% – bulgari şi ucraineni, 23% – romi, 25% – ruşi şi găgăuzi.

17. Constituirea unei comisii parlamentare care supraveghează problemele minorităţilor – Comisia drepturile omului şi relaţii interetnice – este considerată drept un exemplu de bune practici privind implementarea standardelor internaţionale şi a cadrului juridic şi de politici naţionale privind participarea efectivă a minorităţilor naţionale la viaţa publică. O valoare adăugată în acest sens are şi desemnarea unui consilier în domeniul culturii şi al relaţiilor interetnice al Preşedintelui Republicii Moldova. Cu toate acestea, numărul de şedinţe consultative sau al sesiunilor de schimb de opinii organizate la nivel de Preşedinţie şi Parlament este redus.

18. Prin Hotărârea Guvernului nr.593/2018 cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei Relaţii Interetnice, Biroul Relaţii Interetnice a fost redenumit în Agenţia Relaţii Interetnice, autoritate administrativă centrală din subordinea Guvernului. În acelaşi timp, funcţiile de elaborare şi de monitorizare a politicilor în domeniul relaţiilor interetnice şi al funcţionării limbilor au fost transmise Ministerului Educaţiei şi Cercetării, iar funcţiile de implementare a politicilor în acest domeniu au fost păstrate de entitatea reformată – Agenţia Relaţii Interetnice. Această modificare a fost introdusă conform art.4 din Legea nr.98/2012 privind administraţia publică centrală de specialitate, care stabileşte un principiu fundamental de organizare şi funcţionare a administraţiei publice centrale de specialitate: "delimitarea funcţiilor de elaborare şi de promovare a politicilor de funcţiile de implementare a acestora".

19. În vederea asigurării oportunităţilor egale pentru minorităţile naţionale de a participa la viaţa publică, culturală şi socială a statului, Agenţia Relaţii Interetnice întreprinde măsuri privind eficientizarea şi fortificarea conlucrării cu Consiliul coordonator al organizaţiilor etnoculturale – organ obştesc consultativ pe lângă Agenţia Relaţii Interetnice, astfel încât parteneriatul dintre organizaţiile etnoculturale şi Agenţia Relaţii Interetnice să permită implicarea activă şi stabilirea responsabilităţilor pentru ca problemele minorităţilor naţionale să fie soluţionate cât mai eficient. În acest scop, Agenţia Relaţii Interetnice a introdus o serie de modificări la Regulamentul privind Consiliul coordonator al organizaţiilor etnoculturale, care vor contribui la îmbunătăţirea funcţionării Consiliului coordonator al organizaţiilor etnoculturale în calitate de canal de comunicare între autorităţi şi persoanele aparţinând minorităţilor naţionale. Totodată, este necesar a se extinde practica constituirii organelor consultative la nivel subnaţional, ca să fie asigurat un dialog permanent cu reprezentaţii grupurilor minoritare în ceea ce priveşte identificarea unor măsuri speciale de promovare a participării efective a minorităţilor naţionale la viaţa publică, inclusiv prin încurajarea participării tinerilor la acest dialog. Implicarea în procesele decizionale ar trebui să aibă o natură regulată şi permanentă. O atenţie deosebită ar trebui acordată asigurării faptului că organismele consultative sunt favorabile incluziunii şi reprezentative. Organismele consultative ar trebui, de asemenea, să abordeze în mod regulat aspectele de interes pentru minorităţile mai puţin numeroase şi pentru persoanele care aparţin minorităţilor naţionale care locuiesc în afara zonelor cu populaţie tradiţional sau substanţial minoritară.

20. Anual, Agenţia Relaţii Interetnice actualizează şi publică pe pagina sa web oficială baza de date cu privire la asociaţiile minorităţilor naţionale la nivel naţional şi local din Republica Moldova. Astfel, la nivel naţional activează 102 asociaţii obşteşti ale minorităţilor naţionale acreditate pe lângă Agenţia Relaţii Interetnice, iar la nivel local – 95 de asociaţii, cele mai numeroase fiind înregistrate după cum urmează: în municipiul Chişinău – 20, municipiul Bălţi – 14, UTA Găgăuzia – 5, raionul Taraclia – 5, raionul Soroca – 7, oraşul Ocniţa – 4, oraşul Orhei – 5. Profilul organizaţional al asociaţiilor minorităţilor naţionale este variat: de apărare şi de promovare a drepturilor omului, cultural-educativ, asociaţii de femei şi de tineret, asociaţii ale profesorilor, scriitorilor, pictorilor, comunităţii naţional-culturale etc.

21. În scopul soluţionării provocărilor identificate, Programul prevede acţiuni cu privire la dezvoltarea competenţelor tinerilor aparţinând minorităţilor naţionale, în special ale femeilor, pentru angajare în serviciul public. De asemenea, se propune organizarea şi desfăşurarea campaniilor de informare şi sensibilizare la nivel naţional şi regional privind drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, a campaniilor de informare cu privire la participare egală în serviciul public, precum şi elaborarea, pilotarea programelor de instruire "la locul de muncă", stagii pentru reprezentanţii minorităţilor naţionale, în special pentru tineri absolvenţi, angajaţi în ministere, Parlament, agenţii guvernamentale, autorităţi publice locale, pentru a încuraja participarea la viaţa publică prin abilitare şi mentorat.

22. Consecinţe şi riscuri în cazul neintervenţiei: în cazul neimplementării măsurilor propuse în cadrul Programului, consolidarea încrederii comune prin comunicarea între autorităţi şi minorităţile naţionale va dura mai mult timp şi va fi mai dificilă, ceea ce poate încetini participarea efectivă în viaţa publică şi incluziunea minorităţilor naţionale în viaţa socială şi economică, fapt care va influenţa, la rândul său, asupra calităţii guvernării, a stabilităţii politice şi a coeziunii sociale.

23. Una dintre problemele cheie pentru dezvoltarea politicilor bazate pe incluziune şi respectarea principiului nimeni nu este lăsat în urmă ţine de colectarea datelor dezagregate, în special în domeniul protecţiei drepturilor minorităţilor naţionale. Conform recomandărilor CEDAW/C/MDA/CO/6, statul urmează "să-şi îmbunătăţească sistemul de colectare a datelor pentru a furniza date dezagregate în funcţie de sex, vârstă, dizabilitate, etnie, locaţie geografică şi alţi factori relevanţi...". Recensământul populaţiei reprezintă una dintre sursele oficiale de date statistice dezagregate privind afilierea etnică. În luna martie 2017 au fost diseminate rezultatele ultimului recensământ al populaţiei şi al locuinţelor, efectuat în anul 2014. Biroul Naţional de Statistică a elaborat aplicaţia de vizualizare a datelor recensământului populaţiei şi locuinţelor 2014, pentru a facilita accesul la rezultatele menţionate într-un mod uşor de vizualizat şi de înţeles. Acest instrument permite valorificarea volumului imens de date colectate, fiind posibilă dezagregarea şi pe criteriul apartenenţei etnice, iar sub aspect teritorial la nivel de comună. Rezultatele recensământului populaţiei şi locuinţelor sunt diseminate în 3 limbi: română, rusă şi engleză (http://recensamant.statistica.md/ro). De asemenea, Etnobarometrul oferă date relevante cu privire la etnii. Însă este necesară îmbunătăţirea mecanismului de colectare a datelor în domeniul minorităţilor naţionale.

24. Insuficienţa datelor anuale dezagregate pe etnii la nivel central şi local constituie un impediment în procesul implementării politicilor naţionale ce vizează diferite domenii: educaţie, muncă, participare la viaţă publică etc. Astfel, apare necesitatea intensificării colaborării cu autorităţile publice locale de nivelurile întâi şi al doilea, organizaţiile societăţii civile şi instituţiile publice şi private în vederea colectării unor informaţii adiţionale, exacte şi actualizate cu privire la situaţia socioeconomică şi educaţională a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Lipsa acestor informaţii împiedică elaborarea unor măsuri bine direcţionate pentru remedierea problemelor existente cu care se confruntă persoanele aparţinând minorităţilor naţionale.

Prin urmare, una din acţiunile prioritare ale Programului se referă la îmbunătăţirea sistemului de colectare şi analiză a datelor referitoare la relaţiile interetnice şi asigurarea accesului la datele oficiale şi publice, ceea ce va oferi o bază empirică în elaborarea unor măsuri bine direcţionate pentru remedierea problemelor existente cu care se confruntă persoanele aparţinând minorităţilor naţionale în diferite domenii: participarea la viaţa publică şi politică, ocuparea forţei de muncă/şomajul, acces la educaţie, cunoaşterea limbii române etc.

Consecinţe şi riscuri în cazul neintervenţiei: calitatea şi disponibilitatea limitată a datelor şi a indicatorilor nu vor permite identificarea inegalităţilor, a modului în care grupurile vulnerabile beneficiază de rezultatele dezvoltării şi nici a măsurilor de politici menite să îmbunătăţească situaţia grupurilor mai vulnerabile.

Direcţia prioritară 2.

Limba ca mijloc de integrare:

politicile privind limba oficială a statului şi limbile minoritare

25. Limba este un element indispensabil al identităţii individuale şi colective, reprezentând, totodată, un mecanism pentru integrare şi coeziune socială. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, în Republica Moldova 19,3% din cetăţeni declară că vorbesc o altă limbă decât majoritatea populaţiei. Limba rusă este considerată limbă maternă de către 9,7% din populaţie, limba găgăuză – de către 4,2%, limba ucraineană – de către 3,9% şi limba bulgară – de către 1,5% din populaţie.

Probleme şi provocări: nivelul scăzut de cunoaştere a limbii române de către reprezentanţii minorităţilor naţionale/etnice şi insuficienţa de programe de studiere a limbii române pentru populaţia adultă, promovarea insuficientă a limbilor minorităţilor naţionale, utilizarea limitată a limbilor minorităţilor naţionale în diferite domenii ale vieţii, insuficienţa de materiale didactice pentru predare-învăţare a limbii române şi a limbilor minorităţilor naţionale etc.

26. În Raportul Grupului de Lucru privind Evaluarea Periodică Universală în perioada 2016-2020 a fost formulat un şir de recomandări în materie de consolidare a limbii ca mijloc de integrare şi de combatere a discriminării în baza criteriilor de limbă vorbită, cum ar fi "promovarea drepturilor lingvistice ale minorităţilor şi luarea măsurilor necesare pentru a garanta o educaţie de calitate atât în limba maternă, cât şi în limba statului (A/HRC/34/121)", "asigurarea implementării corecte a legislaţiei cu privire la promovarea şi protecţia drepturilor, inclusiv a drepturilor lingvistice ale persoanelor ce aparţin minorităţilor naţionale (A/HRC/34/12)", "extinderea posibilităţilor elevilor care vorbesc în limbile regionale ca să fie educaţi în limba maternă (CRC/C/MDA/CO/4-5)" şi "Guvernul trebuie să ia măsurile necesare pentru asigurarea educaţiei calitative în limba română pentru toţi, precum şi să examineze subiectul elaborării şi introducerii programelor de educaţie bilingvă şi multilingvă ca minorităţile să aibă posibilitatea să studieze şi să fie învăţate în limba maternă (A/HRC/34/53/Add.2)".

Rezoluţia CM/ResCMN (2021) 16 privind implementarea Convenţiei-cadru de către Republica Moldova (adoptată la 7 iulie 2021) recomandă statului "să ia măsuri necesare pentru acomodarea proactivă a diversităţii lingvistice a Republicii Moldova prin promovarea utilizării limbilor minoritare, în special a celor vorbite de grupuri numeric mai mici, în comunicările oficiale şi în topografie", "asigurarea, în strânsă consultare cu reprezentanţii minorităţilor naţionale, ca sistemul de învăţământ să ofere persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale acces efectiv la cunoaşterea deplină a limbii de stat, îmbunătăţind, în acelaşi timp, accesul la predare şi învăţare de calitate şi în toate limbile minorităţilor prin modele de educaţie bilingve şi trilingve care permit accesul la limbile utilizate în Republica Moldova şi să faciliteze dialogul interetnic în societate".

27. Datele Studiului referitor la reprezentativitatea şi participarea diferitelor grupuri etnice în serviciul public relevă faptul că nivelul insuficient de cunoaştere a limbii de stat de către minorităţile naţionale constituie un impediment pentru angajare în administraţia publică.

De asemenea, rezultatele Etnobarometrului arată că nivelul de cunoaştere a limbii de stat este scăzut în rândul minorităţilor naţionale. Astfel, doar 1 din 4 vorbitori de limbă rusă, ucraineană şi bulgară vorbeşte şi înţelege bine limba română, în timp ce proporţia în grupul găgăuz este mult mai mică – 1 din 10 persoane. Fiecare al treilea vorbitor de rusă, ucraineană şi romani şi fiecare al doilea vorbitor de bulgară şi găgăuză practic nu cunoaşte deloc limba română. În pofida acestor realităţi, marea majoritate a tinerilor îşi exprimă disponibilitatea de a învăţa limba română, dacă ar exista posibilitatea să o studieze gratuit.

Studiul cu privire la percepţiile locuitorilor din unitatea teritorială autonomă Găgăuzia şi raionul Taraclia cu privire la situaţia socioeconomică şi politică, realizat în 2021 de Institutul de Politici Publice, arată că aproape jumătate de respondenţi din regiunile respective simt nevoia de a cunoaşte limba română în activităţile din viaţa de zi cu zi.

28. În sensul răspunderii la recomandările structurilor internaţionale privind însuşirea limbii române de către minorităţile naţionale, Guvernul a implementat Programul naţional pentru îmbunătăţirea calităţii învăţării limbii române în instituţiile de învăţământ general cu instruire în limbile minorităţilor naţionale (2016-2020), care a asigurat, la nivel curricular şi metodic, continuitatea învăţării limbii române, în conformitate cu Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi, începând de la treapta timpurie până la ciclul liceal.

29. La nivelul învăţământului superior, pentru realizarea prevederilor Codului educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014, noul Plan-cadru pentru studii superioare de licenţă (ciclu I), de master (ciclu II) şi integrate, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr.120/2020, la componenta de formare a abilităţilor şi competenţelor generale, planurile de învăţământ pentru grupele academice alolingve, indiferent de domeniul de formare profesională, includ obligatoriu un curs de limbă română de comunicare, inclusiv "Tehnici de comunicare/Corespondenţa de afaceri" etc. În scopul facilitării inserţiei pe piaţa muncii a absolvenţilor din grupele alolingve, pentru această categorie de studenţi se introduc în mod obligatoriu la anii superiori unităţi de curs de specialitate cu predare în limba română.

Tabelul 1

Numărul studenţilor în instituţiile de

învăţământ superior după limba de instruire

Sursa: Publicaţia "Educaţia în Republica Moldova", Biroul Naţional de Statistică

30. Mai multe activităţi implementate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Agenţia Relaţii Interetnice în parteneriat cu Asociaţia Naţională a Trainerilor Europeni din Moldova (ANTEM), inclusiv cu sprijinul donatorilor internaţionali, au vizat îmbunătăţirea accesului la învăţarea limbii de stat pentru adulţi şi tineri, inclusiv prin programe de învăţare la distanţă, elaborate şi implementate, inclusiv în cadrul Programului anual de granturi pentru tineret al Ministerului Educaţiei şi Cercetării prin platforma "Învăţăm româna la distanţă". În cadrul acestor proiecte au fost realizate mai multe acţiuni care au servit la diversificarea şi asigurarea accesului la instrumente digitale pentru învăţarea limbii române. Ca rezultat, a fost creată platforma online de învăţare a limbii române (https://invat.antem.org/) pentru diferite categorii de beneficiari din diferite regiuni ale Republicii Moldova compact populate de persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, inclusiv UTA Găgăuzia, Taraclia, Rîşcani, Briceni, regiunea transnistreană etc., în funcţie de nevoile şi necesităţile acestora. Actualmente, platforma include module şi conţinuturi educaţionale pentru învăţarea limbii române la nivelul A1-A2, B1, B2, C1, precum şi module ce conţin teste de evaluare şi de autoevaluare a competenţelor de comunicare în limba română elaborate conform Cadrului European Comun de Referinţe pentru Limbi: Învăţare, Predare, Evaluare.

De asemenea, în cadrul Programului anual de granturi pentru tineret, a fost elaborată o aplicaţie mobilă "Învăţăm română uşor şi interactiv. Ghid de conversaţie". Aplicaţia mobilă este realizată într-o tehnologie modernă care permite însuşirea şi exersarea unor modele de vorbire în română pentru a fi utilizate în situaţii de zi cu zi şi poate fi descărcată gratuit. Astfel, tinerii reprezentanţi ai minorităţilor naţionale din diverse zone rurale şi urbane ale ţării au avut posibilitatea de a învăţa gratuit limba română la nivelul A1, A2, B1 şi B2 şi de a-şi autoevalua competenţele lingvistice prin platforma invat.antem.org.

31. Totodată, aceste măsuri sunt insuficiente pentru a asigura condiţiile necesare pentru a spori nivelul de cunoaştere a limbii române în rândul minorităţilor naţionale. În scopul soluţionării problemelor identificate, în Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 (Hotărârea Guvernului nr.235/2021) este prevăzută acţiunea "Aprobarea Programului naţional pentru învăţarea limbii române de către minorităţile naţionale, inclusiv populaţia adultă, pentru anii 2023-2025", care include măsuri privind îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere a limbii române.

32. Cu scopul asigurării drepturilor minorităţilor naţionale la educaţie în limba lor maternă, Ministerul Educaţiei şi Cercetării elaborează variate modele de plan-cadru. În prezent, minorităţile naţionale din Republica Moldova învaţă conform Planului-cadru pentru învăţământ primar şi gimnazial cu limba rusă de instruire pentru elevii de naţionalitate ucraineană, găgăuză, bulgară (2.4), potrivit căruia Limba maternă şi literatura, Istoria, cultura şi tradiţiile ucrainenilor/ruşilor/găgăuzilor/bulgarilor/romilor sunt disciplinele şcolare cu statut obligatoriu în ciclul primar şi gimnazial, având prevăzute 4 ore pe săptămână. Totodată e necesară diversificarea modelelor de plan-cadru orientate spre integrarea disciplinelor de studii.

Tabelul 2

Elevii instituţiilor de învăţământ primar

şi secundar general după limba de predare

Sursa: Publicaţia "Educaţia în Republica Moldova", Biroul Naţional de Statistică

În vederea aplicării articolelor din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014, care se referă la studiul şi predarea limbilor minorităţilor naţionale, în anul 2018 în cadrul procesului de dezvoltare curriculară au fost elaborate curricula şi manuale pentru clasele primare, iar în 2019 – pentru clasele gimnaziale şi liceale la disciplinele: Limba şi literatura rusă, Limba şi literatura ucraineană, Limba şi literatura găgăuză, Limba şi literatura bulgară. Anual, Ministerul Educaţiei şi Cercetării organizează sesiuni de instruire privind implementarea curriculumului la limba şi literatura rusă (limba de instruire), limba şi literatura găgăuză, limba şi literatura ucraineană şi limba şi literatura bulgară (învăţământul gimnazial şi liceal). Totodată, eforturile cu privire la consolidarea capacităţilor cadrelor didactice trebuie continuate.

Tabelul 3

Numărul şcolilor în care sunt studiate limbile minorităţilor naţionale

Sursa: Ministerul Educaţiei şi Cercetării

33. Graţie susţinerii acordate de Oficiul Înaltului Comisar pentru Minorităţile Naţionale şi autorităţilor publice locale, în grădiniţele din UTA Găgăuzia, din 2015, se implementează cu succes programul bilingv "Integrarea cu respect pentru diversitate – Învăţarea simultană a limbilor română şi găgăuză în UTA Găgăuzia", elaborat şi realizat de Asociaţia Naţională a Trainerilor Europeni din Moldova. Programul prevede crearea condiţiilor necesare pentru copiii şi părinţii acestora pentru a studia, în paralel, limba română şi limba găgăuză, ceea ce le favorizează coeziunea şi integrarea lingvistică, socială şi profesională şi contribuie la păstrarea identităţii etnice şi a patrimoniului cultural în regiune. În cadrul proiectului a fost dezvoltat un set de materiale didactice bilingve pentru grupa mare (nivelul Pre-A1.2.): curriculum, ghid metodologic; auxiliar didactic/manual; carduri cu imagini; culegere de poezii şi cântece; culegere de poveşti, snoave şi povestiri, însoţite de suporturi audio. De asemenea, cu susţinerea financiară a partenerilor de dezvoltare, a Oficiului Înaltului Comisar pentru Minorităţile Naţionale, a Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare şi a Guvernului Republicii Turcia, au fost elaborate suporturi didactice bilingve pentru grupa pregătitoare (nivelul Pre-A1.3.): manual/auxiliar didactic, caiete de exerciţii, culegeri de cântece şi poezii, culegeri de poveşti şi dramatizări, repere metodologice pentru profesorii de limba română şi limba găgăuză. Toate materialele didactice sunt plasate pe platforma bilingvă http://bilingual.antem.org/, cu acces gratuit la materialele didactice pentru învăţarea simultană a limbilor română şi găgăuză la nivelul Pre-A1. De asemenea, cadrele didactice: profesori de limbă română, profesori de limbă găgăuză, manageri de grădiniţe, metodişti, au beneficiat de instruiri privind predarea simultană a limbilor română şi găgăuză în instituţiile de educaţie timpurie, realizate de Asociaţia Naţională a Trainerilor Europeni din Moldova cu suportul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi al partenerilor de dezvoltare.

Ca urmare a extinderii programului bilingv în toate instituţiile de educaţie timpurie din Găgăuzia, în octombrie 2020 autorităţile din UTA Găgăuzia au aprobat Programul regional de învăţare bilingvă în toate instituţiile de educaţie timpurie, al cărui scop constă în dezvoltarea competenţelor de comunicare în limba găgăuză şi limba română în instituţiile de educaţie timpurie din UTA Găgăuzia. Actualmente, 56 de instituţii de educaţie timpurie din UTA Găgăuzia implementează programul de învăţare simultană a limbilor română şi găgăuză.

34. În acelaşi timp, în urma cooperării cu Consiliul Europei, s-au înregistrat unele progrese în procesul de pregătire a ratificării Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, ceea ce va constitui un element important în alinierea prevederilor naţionale la standardele europene în domeniu. În vederea aplicării prevederilor Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, în 7 localităţi din Republica Moldova a fost lansat proiectul-pilot pentru producerea şi instalarea semnelor turistice în limbile minorităţilor naţionale. Activitatea este realizată în cadrul proiectului "Protejarea minorităţilor naţionale şi a limbilor minoritare în Georgia, Republica Moldova şi Belarus", parte a Parteneriatului pentru bună guvernare al Uniunii Europene şi Consiliului Europei. Municipiul Chişinău (ca una din 7 localităţi selectate pentru participare în acest proiect-pilot) a primit un grant pentru producerea şi instalarea semnelor turistice în limbile română şi engleză, precum şi în limbile minorităţilor naţionale – rusă, ucraineană, germană, bulgară şi idiş. Scopul iniţiativei a constat în creşterea vizibilităţii limbilor minoritare în Republica Moldova, promovarea multilingvismului, a moştenirii culturale naţionale şi a infrastructurii turistice din capitala Republicii Moldova.

Având în vedere caracterul sensibil al subiectului privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, au fost organizate consultări, în cadrul cărora s-a decis ca fiind oportună întreprinderea următoarelor acţiuni: efectuarea unei evaluări obiective a implementării documentului în condiţiile Republicii Moldova; raţionalizarea numărului eventualelor angajamente şi coordonarea acestora cu comunităţile minorităţilor naţionale, pornind de la faptul că statul ce ratifică Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare îşi asumă în prima etapă un număr limitat de angajamente (cel puţin 35 din 68);
definitivarea proiectului de instrument/lege de ratificare a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, consultarea acestuia cu autorităţile publice centrale, autorităţile publice locale, organizaţiile minorităţilor naţionale; elaborarea Planului de acţiuni pentru implementarea treptată a prevederilor Cartei, care să specifice şi sursele de finanţare; identificarea mecanismelor de aplicare a prevederilor Cartei la nivel central şi local, precum şi a mecanismului uniform de monitorizare a implementării.

35. În vederea respectării drepturilor lingvistice ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, prezentul Program prevede acţiuni privind continuarea procesului de pregătire şi identificare a potenţialului statului referitor la ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare pentru îmbunătăţirea predării limbilor minorităţilor naţionale în instituţiile de învăţământ general, organizarea evenimentelor multilingve la care să participe persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi promovarea limbii române în rândul minorităţilor naţionale. Suplimentar, măsurile necesare pentru îmbunătăţirea calităţii predării limbii române şi sporirea nivelului de cunoaştere a limbii române în rândul minorităţilor naţionale sunt prevăzute în Programul naţional pentru învăţarea limbii române de către minorităţile naţionale, inclusiv populaţia adultă, pentru anii 2023-2025, aprobat de Guvern la data de 7 martie 2023 (Hotărârea Guvernului nr.115/2023).

36. Consecinţe în cazul neintervenţiei: în cazul neintervenţiei se limitează drepturile lingvistice ale minorităţilor naţionale. Limbile minoritare trebuie să fie protejate pentru că, în unele cazuri, sunt ameninţate de dispariţie, precum în cazul limbii găgăuze, asigurând, în acelaşi timp, oportunităţi de învăţare calitativă a limbii române. Programul va contribui la menţinerea şi dezvoltarea tradiţiilor, a diversităţii şi bogăţiei culturale a Republicii Moldova, pe care trebuie să le conservăm, în spiritul principiilor şi bunelor practici internaţionale în acest sens.

Direcţia prioritară 3.

Dialogul intercultural şi apartenenţa civică la statul Republica Moldova

37. Dialogul intercultural reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente de consolidare a societăţii. Un element indispensabil al dialogului intercultural este crearea premiselor favorabile pentru educaţia interculturală.

Probleme şi provocări: insuficienţa de interacţiune între populaţia majoritară şi minorităţile naţionale, nivelul insuficient de cunoştinţe al diferitelor grupuri din societate despre diversitatea culturală, lingvistică, istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale sunt factori esenţiali care limitează accesul copiilor, al tinerilor, dar şi al adulţilor, reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, la educaţie de calitate şi defavorizează integrarea lor în societate. În consecinţă, reprezentanţii minorităţilor etnice se pot confrunta cu cazuri de discriminare, prejudecăţi şi stereotipuri. Astfel, se evidenţiază necesitatea sporirii măsurilor pentru edificarea identităţii civice, dezvoltarea dialogului intercultural în vederea recunoaşterii şi aprecierii valorilor culturale ale tuturor etniilor convieţuitoare pe teritoriul Republicii Moldova, a educaţiei pentru democraţie şi pentru drepturile omului şi a educaţiei pentru dezvoltare.

38. Raportul Grupului de Lucru privind Evaluarea Periodică Universală la ONU din 2016 (A/HRC/34/12) a subliniat importanţa următoarelor aspecte: "consolidarea principiilor fundamentale de egalitate şi nondiscriminare în sistemul educaţional, crearea mecanismelor pentru a asigura că stigmatizarea şi discriminarea împotriva minorităţilor naţionale sunt eradicate din sectoarele publice şi private, inclusiv prin intermediul instruirii şi ridicării nivelului de conştientizare a funcţionarilor publici, responsabilizării lor, şi a mecanismelor ce oferă despăgubiri persoanelor afectate, elaborarea ulterioară a politicii în domeniul păstrării şi dezvoltării identităţii culturale a persoanelor ce aparţin minorităţilor naţionale şi grupurilor etnice";
"elaborarea unei politici care să contribuie la lupta Republicii Moldova împotriva discursului instigator la ură şi a discriminării rasiale"; "asigurarea colectării datelor statistice privind cazurile de manifestări de antisemitism, xenofobie şi discriminare rasială"; "stabilirea mecanismelor de eradicare a stigmatizării şi discriminării împotriva persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în sectorul public şi privat, inclusiv prin formare, conştientizare şi responsabilitate a funcţionarilor, precum şi a mecanismelor de remediere a celor afectaţi"; "întărirea eforturilor de investigare şi reprimare a cazurilor de discurs instigator la ură şi infracţiuni motivate de ură şi asigurarea accesului efectiv la justiţie pentru victime, inclusiv … membrii comunităţilor religioase sau minoritare etnice". Raportorul special al ONU pentru problemele minorităţilor naţionale recomandă să fie întreprinse măsuri în vederea "desfăşurării campaniilor de sensibilizare, dedicate diversităţii demografice a Republicii Moldova cu scopul înlăturării stereotipurilor şi încurajării dialogului intercultural între grupe", "conţinutul curriculumului naţional şi al manualelor trebuie să reflecte diversitatea societăţii moldoveneşti, inclusiv contribuţia minorităţilor naţionale în demografia ţării" (A/HRC/34/53/Add.2). Conform recomandărilor Comitetului pentru Eliminarea Discriminării Rasiale, "Guvernul ar trebui să creeze versiuni ale site-urilor web oficiale în limbile minorităţilor naţionale ….", "să desfăşoare campanii educaţionale pentru a aborda cauzele fundamentale ale prejudecăţilor şi pentru a promova toleranţa şi respectul pentru diversitate, inclusiv cu accent pe rolul şi responsabilităţile jurnaliştilor şi funcţionarilor publici" (CERD/C/MDA/CO/10-11). La rândul său, Comisia Europeană împotriva Rasismului şi Intoleranţei recomandă intensificarea activităţilor de instruire pentru reprezentanţii organelor de urmărire penală şi ai sistemului judiciar privind infracţiunile motivate de ură, inclusiv discursurile de ură.

Rezoluţia CM/ResCMN (2021) 16 privind implementarea Convenţiei-cadru de către Republica Moldova (adoptată la 7 iulie 2021) recomandă "asigurarea faptului ca programele de învăţământ şi materialele educaţionale să reflecte în mod adecvat diversitatea societăţii moldoveneşti şi să susţină obiectivul mai larg de a crea o identitate civică incluzivă, care să se bazeze pe respectul pentru diversitate; asigurarea ca profesorii din toate şcolile să fie instruiţi în mod adecvat pentru a adapta diversitatea în clasă", "sporirea sprijinului pentru activităţile la nivel central şi local cu scopul păstrării şi promovării tuturor identităţilor şi culturilor minorităţilor naţionale ca parte integrantă a diversităţii Republicii Moldova şi asigurarea accesului egal la resurse;
implicarea îndeaproape a reprezentanţilor minorităţilor în procedurile de alocare relevante", "asigurarea ca remediile legale disponibile împotriva infracţiunilor motivate de ură şi a violenţei rasiale să fie cunoscute pe scară largă în rândul publicului, în special în rândul grupurilor care sunt cele mai expuse la un astfel de comportament; instruirea în mod adecvat a funcţionarilor publici relevanţi angajaţi în aplicarea legii pentru a investiga, sancţiona şi monitoriza în mod eficient toate plângerile aferente; investigarea şi sancţionarea independentă a cazurilor de abatere a poliţiei".

39. Conform studiilor realizate de Consiliul pentru egalitate, discriminarea în baza criteriilor de limbă şi etnie rămâne a fi o provocare serioasă pentru Republica Moldova. Pe parcursul anului 2020 Consiliul pentru egalitate a constatat fapte de discriminare în baza acestor criterii în 22,5 % din totalul deciziilor de constatare emise. Totodată, în anul 2020, în raport cu criteriul "limbă" au fost emise 20,24% din decizii de constatare, în timp ce cu privire la "originea etnică" – 3,57%. Astfel, printre problemele identificate care împiedică asigurarea egalităţii au fost enumerate următoarele:

1) discriminarea pe criteriul de limbă în accesul la justiţie. Aspectele invocate în plângerile examinate de către Consiliul pentru egalitate scot în evidenţă că limba este una din problemele privind inaccesibilitatea sistemului de justiţie pentru vorbitorii limbii de comunicare interetnică. Astfel, s-a constatat că în 63,6% din totalul de plângeri au fost vizate instanţele de judecată. Aspectele invocate în plângerile examinate de către Consiliul pentru egalitate scot în evidenţă problema inaccesibilităţii sistemului de justiţie pentru vorbitorii de limbă rusă;

2) nerespectarea dreptului persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a primi răspuns în limba în care au formulat adresarea. Cazuistica Consiliului pentru egalitate arată că, din totalul deciziilor de constatare a discriminării pe criteriul de limbă, în 13% s-a constatat încălcarea dreptului persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a primi răspuns în limba în care au formulat adresarea. Consiliul pentru egalitate a observat că autorităţile justifică această încălcare invocând lipsa personalului care posedă limba rusă, lipsa unităţilor de traducător şi constrângerea bugetară care nu le permite contractarea externă a serviciilor de traducere;

3) evidenţierea etniei în articolele de presă. Consiliul pentru egalitate a notat că utilizarea etniei în contextul descrierii unor evenimente negative nu este altceva decât evidenţierea statutului de minoritar în baza originii etnice şi serveşte drept temei pentru luarea deciziilor cu impact disproporţionat asupra membrilor comunităţii minoritare vizate, care nu au nicio legătură cu activitatea infracţională;

4) discriminarea în accesul la informaţia privind instrucţiunile de folosire a medicamentelor. Potrivit standardelor internaţionale în materie, unul din elementele de bază ale dreptului la sănătate constituie accesibilitatea informaţiilor. Acest fapt presupune ca toate persoanele să aibă acces şi să poată înţelege orice informaţie care se referă la sănătatea acestora, inclusiv la informaţiile privind denumirea medicamentelor şi modalitatea de utilizare a acestora;

5) comportamente diferenţiate generate de necunoaşterea limbii de stat.

În anul 2020 Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii a recepţionat 297 de plângeri în care se invocă o situaţie de discriminare, inclusiv despre cazurile de instigare la ură interetnică, discriminare şi exprimare a intoleranţei. Aşadar, 20,24% din deciziile de contestare s-au referit la limba utilizată şi 3,57% la originea etnică.

Tabelul 4

Criteriile protejate din perspectiva deciziilor Consiliului pentru prevenirea

şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, 2020

(% din deciziile de constatare ale Consiliului)

În scopul eficientizării procesului de contracarare a acţiunilor cu caracter discriminatoriu, prin Legea nr.306/2012 a fost completat Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008 cu 3 articole care prevăd răspunderea contravenţională pentru discriminare, inclusiv: discriminare în domeniul muncii (art. 54²), discriminare în domeniul învăţământului (art. 65¹) şi discriminare privind accesul la serviciile şi bunurile disponibile publicului (art. 71¹). Prin aceeaşi lege au fost operate modificări în Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002: art.176 – încălcarea egalităţii în drepturi a cetăţenilor şi art.346 – acţiunile intenţionate îndreptate spre aţâţarea vrajbei, diferenţierii sau dezbinării naţionale, etnice, rasiale sau religioase. În scopul asigurării capacităţilor organelor de urmărire penală şi procurorilor de a aplica eficient legislaţia penală în astfel de cazuri, au fost aprobate Instrucţiunile metodologice "Ghid privind investigarea şi judecarea infracţiunilor motivate de ură".

40. În ultimii ani, conform opiniei Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, aplicarea Legii nr.121/2012 cu privire la asigurarea egalităţii a condus la anumite progrese în diferite domenii, având impact şi asupra situaţiei minorităţilor naţionale. În societate se atestă o creştere uşoară a nivelului toleranţei în rândul populaţiei. În anul 2018 Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, a evaluat percepţiile şi atitudinile populaţiei faţă de egalitate. Analiza comparativă a rezultatelor studiilor privind percepţiile şi atitudinile faţă de egalitate, realizate în 2015 şi 2018, arată o scădere a indicelui distanţei sociale (IDS) al anumitor grupuri minoritare din Republica Moldova. Indicele mediu de IDS faţă de grupurile marginalizate (2,4 din 6) indică faptul că, în general, cetăţenii Republicii Moldova ar accepta reprezentanţii grupurilor minoritare ca vecini. Cu toate acestea, nivelul cel mai redus de acceptare rămân a fi persoanele LGBT, persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA, romii, foştii deţinuţi. Acelaşi studiu realizat în noiembrie 2021 a constatat că indicele mediu de distanţă socială (IDS) faţă de grupurile minoritare a înregistrat valoarea de 2,66 (din maximum 6 posibile), ceea ce ar însemna, în general, că cetăţenii Republicii Moldova ar accepta reprezentanţii grupurilor minoritare drept colegi. Grupurile acceptate în cea mai scăzută măsură sunt reprezentate de persoanele LGBT+ (IDS = 4,5), persoanele care trăiesc cu HIV (IDS = 3,5) şi persoanele care au fost deţinute (IDS = 3,1).

41. În urma evaluării competenţelor instituţiilor naţionale pentru drepturile omului, în care s-a recomandat crearea unui mecanism comun de cooperare, la data de 15 noiembrie 2018 a fost semnat Acordul de înţelegere între Oficiul Avocatului Poporului, Agenţia Relaţii Interetnice şi Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, care vine să consolideze cooperarea dintre instituţii şi eforturile comune pe segmentul drepturilor omului. Părţile vor acorda o atenţie deosebită drepturilor minorităţilor naţionale la educaţie, accesul la informaţie, participare şi altor drepturi – culturale, religioase şi lingvistice. În vederea dezvoltării capacităţilor instituţionale, colaboratorii instituţiilor menţionate au participat activ la programe de instruire, organizate special în acest scop de Misiunea OSCE în Republica Moldova în perioada 2018-2020, cum ar fi: discutarea mecanismului de identificare şi abordare a neajunsurilor existente în politicile de stat în acest domeniu; modalităţile de realizare a participării minorităţilor naţionale la viaţa publică, în special măsurile afirmative necesare pentru atingerea egalităţii în procesul de guvernare şi de luare a deciziilor; analiza conceptelor de bază şi a elementelor-cheie ale dreptului la asistenţă medicală, precum şi impactul diferitor servicii de asistenţă medicală asupra grupurilor minoritare; bunele practici de monitorizare şi raportare cu privire la respectarea drepturilor omului etc.

42. În vederea continuării cooperării constructive, la data de 20 septembrie 2019 Oficiul Avocatului Poporului, Agenţia Relaţii Interetnice şi Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii au semnat Declaraţia comună cu privire la desfăşurarea şi reflectarea campaniei electorale fără discriminare şi discurs de ură. În contextul campaniei electorale din octombrie 2019, instituţiile semnatare au făcut un apel către politicieni, candidaţi electorali, jurnalişti, formatori de opinie etc. să respecte valorile democratice, să promoveze principiul egalităţii şi nediscriminării, să evite discursul de ură şi să respecte demnitatea umană. Totodată, la data de 28 septembrie 2019 Consiliul Audiovizualului, în calitate de autoritate de reglementare a domeniului comunicării audiovizuale, a aderat la declaraţia menţionată.

43. Consiliul Audiovizualului a monitorizat campania electorală la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 în cadrul programelor a 15 posturi de televiziune şi ale unui post de radio. Monitorizarea a inclus şi compartimentele "Discriminare şi discurs de ură" şi "Egalitatea de gen". Rezultatele monitorizării au atestat faptul că furnizorii de servicii media au reflectat evenimentele electorale într-o modalitate relativ echilibrată, fără discriminare şi discurs de ură, neadmiţând în modul de reflectare a campaniei electorale incitarea la ură sau discriminare; incitarea la ură între persoane, interetnică sau separatism teritorial; lezarea demnităţii sau reputaţiei altei persoane, ofensă publică sau utilizarea limbajului sexist.

44. În scopul sporirii nivelului de sensibilizare referitor la prevederile Strategiei şi ale Planului de acţiuni pentru perioada 2017-2020 privind implementarea Strategiei, o ediţie bilingvă româno-rusă a documentelor cu un tiraj de 3000 de exemplare a fost tipărită şi diseminată ministerelor, altor organe ale administraţiei publice centrale şi locale, asociaţiilor minorităţilor naţionale, instituţiilor societăţii civile, contribuind astfel la demararea punerii în aplicare a acestor documente de politici. De asemenea, cu sprijinul financiar al Misiunii OSCE în Republica Moldova, în cadrul proiectului "Îmbunătăţirea capacităţilor şi abordărilor de cooperare durabilă în domeniul minorităţilor naţionale", a fost publicat textul Strategiei tradus în 4 limbi minoritare: ucraineană, găgăuză, bulgară şi romani.

45. A fost realizat Etnobarometrul în Republica Moldova (studiu privind relaţiile interetnice în Republica Moldova), metodologia şi chestionarul acestuia fiind coordonate şi validate după o serie de reuniuni, organizate în perioada aprilie-mai 2019. Responsabili pentru desfăşurare: Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Agenţia Relaţii Interetnice, cu susţinere din partea experţilor Institutului pentru Politici şi Reforme Europene. Etnobarometrul a fost desfăşurat cu sprijinul financiar din partea Oficiului Înaltului Comisar al OSCE pentru minorităţile naţionale. Ca o parte a acestui exerciţiu au fost intervievaţi 2 622 de respondenţi.

46. Studiul Oficiului ONU pentru Drepturile Omului cu privire la impactul COVID-19 asupra drepturilor omului publicat în 2020 a relevat că, în contextul pandemiei, bariera lingvistică a afectat accesul minorităţilor naţionale la spectrul complet de informaţii despre măsurile luate pentru a atenua efectele pandemiei şi protecţia împotriva virusului, precum şi la informaţiile legate de vaccinul COVID-19 şi procesul de vaccinare.

Prin urmare, având în vedere apelul Secretarului General al ONU, precum şi recomandările Oficiului Înaltului Comisar al OSCE pentru minorităţile naţionale referitor la drepturile omului în contextul pandemiei de COVID-19, autorităţile Republicii Moldova, în colaborare cu societatea civilă şi cu partenerii de dezvoltare, au introdus o serie de măsuri de urgenţă, care au luat în considerare nevoile întregii societăţi, inclusiv ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi ale altor comunităţi marginalizate. Astfel, au fost organizate acţiuni destinate în special accesului la informaţii în limbile minorităţilor naţionale – de exemplu, începând cu 16 aprilie 2020 activează versiunea în limba rusă a platformei online care prezintă situaţia de ultimă oră privind cazurile de COVID-19; au fost editate şi distribuite ghiduri despre măsurile de protecţie de coronavirus în limbile minorităţilor (rusă, ucraineană, găgăuză şi romani); a fost creat un site special care conţine documentele oficiale adoptate de Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, traduse în limba rusă. Este asigurat procesul de învăţământ la distanţă pentru toţi elevii, inclusiv în limbile minorităţilor naţionale.

47. În scopul facilitării şi extinderii dialogului intercultural, Ministerul Culturii promovează patrimoniul cultural al Republicii Moldova. Obiectivele principale ale acţiunilor culturale reprezintă asigurarea accesului la cultură, fără deosebire de rasă sau naţionalitate, promovarea dialogului intercultural, încurajarea cetăţenilor de a cunoaşte tradiţiile şi patrimoniul cultural al tuturor naţionalităţilor conlocuitoare: ucraineni, ruşi, bulgari, găgăuzi, polonezi etc. Printre cele mai importante acţiuni culturale realizate, pot fi menţionate următoarele: "Zilele Europene ale Patrimoniului"; "Ziua Naţională a Portului Popular"; "Târgul Meşterilor Populari"; "Târgul Naţional al Covorului – Covorul Dorului"; "Ziua Internaţională a Muzeelor" şi "Noaptea Europeană a Muzeelor".

48. În scopul sprijinirii potenţialului creativ şi creării condiţiilor adecvate pentru desfăşurarea activităţilor culturale, Guvernul acordă granturi, pe bază de concurs, pentru implementarea proiectelor culturale, desfăşurate de organizaţiile necomerciale. Proiectele pot fi depuse la şase arii tematice, după cum urmează: Arte vizuale, Artele spectacolului, Muzică, Educaţie prin cultură, Cultură scrisă, Patrimoniu cultural.

Totodată, în vederea susţinerii şi dezvoltării sectorului de tineret anual se lansează Programul de granturi pentru organizaţiile de tineret, prin care se acordă, în bază de concurs, suport logistic şi financiar pentru realizarea iniţiativelor, programelor şi proiectelor de tineret, consolidând, în acest mod, cooperarea statului cu societatea civilă. Deşi aceste oportunităţi există, se observă o participare redusă a organizaţiilor etnoculturale, ceea ce îngreunează promovarea dialogului intercultural şi a coeziunii sociale.

49. Complementar la acţiunile sus-menţionate, Agenţia Relaţii Interetnice organizează şi desfăşoară acţiuni cultural-educative la nivel naţional, mese rotunde, seminare, conferinţe tematice, precum şi campanii de informare şi sensibilizare cu privire la promovarea dialogului intercultural, cum ar fi: Festivalul republican anual al etniilor "Unitate prin diversitate";
Zilele Scrisului şi Culturii Slave în Republica Moldova; acţiuni dedicate Zilei Internaţionale a Romilor; festivalul "Tradiţii şi obiceiuri de iarnă ale etniilor din Republica Moldova"; acţiuni dedicate Zilei Internaţionale a Limbii Materne (februarie); acţiuni dedicate Zilei Internaţionale/Naţionale a Comemorării Victimelor Holocaustului; Festivalul diasporei poloneze "Primăvara poloneză în Republica Moldova" (mai); sărbătoarea "Navruz-Bayrami" (martie); Zilele Taras Şevcenco în Republica Moldova;
sărbătoarea "Masleniţa", organizată de Comunitatea Rusă (februarie) etc. La nivel local se organizează festivalul etniilor în circa 22 de raioane din ţară, diferite concerte, serate poetice şi literar-muzicale, conferinţe, mese rotunde, concursuri, întâlniri cu tineri scriitori şi poeţi din ţară etc.

50. În scopul creării condiţiilor adecvate pentru desfăşurarea activităţilor culturale promovate de asociaţiile obşteşti şi integrarea acestora în procesul de promovare a dialogului intercultural în Republica Moldova, Agenţia Relaţii Interetnice oferă organizaţiilor etnoculturale sprijin financiar prin finanţarea proiectelor culturale. Un rol important în procesul păstrării diversităţii culturale îi revine Casei Naţionalităţilor – centru cultural şi de documentare a asociaţiilor etnoculturale din Republica Moldova, care activează pe lângă Agenţia Relaţii Interetnice. Anual, în incinta Casei Naţionalităţilor sunt desfăşurate circa 250 de activităţi etnoculturale: expoziţii, lansări de carte, festivaluri, manifestări de promovare a obiceiurilor şi tradiţiilor naţionale, conferinţe, mese rotunde, seminare, concerte, spectacole, concursuri, sărbători naţionale etc. Tematica acestor manifestări adesea depăşeşte domeniul relaţiilor interetnice, atrăgând oameni cu diferite opinii, experienţe şi vârste, ceea ce contribuie la formarea spiritului de toleranţă şi încurajarea dialogului intercultural în societate.

51. În domeniul educaţiei, în anul de studii 2018-2019, în lista disciplinelor obligatorii au fost introduse două discipline: "Dezvoltare personală" şi "Educaţie pentru societate", care includ în mod direct sau indirect teme precum aprecierea diversităţii culturale, diversitatea culturală şi pluralismul, toleranţa, relaţionarea armonioasă, eliminarea stereotipurilor şi comunicarea nonconflictuală, care contribuie la dezvoltarea atitudinii pozitive faţă de modul de interacţiune eficientă cu ceilalţi pe tot parcursul vieţii. De asemenea, Planul-cadru include şi un şir de discipline opţionale care abordează în mod direct şi indirect tematica drepturilor fundamentale ale omului, acceptarea diversităţii, toleranţa interetnică, comunicarea interculturală, eliminarea prejudecăţilor şi stereotipurilor, printre care se numără: "Educaţia pentru drepturile omului cl. I-XII", "Să ne cunoaştem mai bine", "Cultura bunei vecinătăţi", "Educaţie pentru toleranţă", "Educaţie interculturală", "Educaţie pentru echitate de gen şi şanse egale", disciplina opţională pentru liceu "Religie. Cultul ortodox", "Religia pentru predarea creştinismului de rit evanghelic şi adventist de ziua a şaptea" etc.

52. În urma reformei curriculare, a fost reconceptualizată disciplina "Istoria românilor şi universală", ţinându-se cont de recomandările experţilor internaţionali referitoare la studierea istoriei, incluse în documentele elaborate la nivel european – Recomandarea 15 (2001) privind predarea istoriei în Europa în secolul XXI, Recomandările Adunării Parlamentare cu privire la dimensiunea europeană a educaţiei (Recomandarea 111/1989), cu privire la învăţarea istoriei în Europa (Recomandarea 1283/1996), Recomandarea Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind educaţia în ceea ce priveşte păstrarea moştenirii istorice (Recomandarea nr.R(2000)13), Memorandumul pentru educaţia permanentă, elaborat de UE, precum şi sugestiile parvenite din raioanele ţării, ca urmare a discuţiilor la nivel de comisii metodice, reuniuni metodice raionale şi republicane. Astfel, conform curriculumului la disciplină, nu mai puţin de 5% din numărul anual de ore sunt prevăzute pentru studierea istoriei locale. Prin urmare, documentul include studierea conţinuturilor curriculare cu referire la minorităţile naţionale conlocuitoare pe teritoriul ţării.

53. În temeiul Ordinului ministrului educaţiei, culturii şi cercetării nr.1198/2020, în urma implementării proiectului "Promovarea şi dezvoltarea educaţiei interculturale în formarea iniţială a cadrelor didactice", implementat de Centrul Educaţional "ProDidactica" cu sprijinul financiar al Fundaţiei pentru Copii "Pestalozzi" din Elveţia, în instituţiile de învăţământ superior se desfăşoară un proces continuu de monitorizare a implementării cursului "Educaţia interculturală în instituţiile de învăţământ superior". Astfel, începând cu anul academic 2020-2021, cursul "Educaţie interculturală" pentru studenţii ciclului I – licenţă din domeniul "Ştiinţe ale educaţiei" devine o componentă obligatorie în formarea iniţială a cadrelor didactice în învăţământul superior.

54. Din perspectiva revitalizării economice a zonelor în care locuiesc persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, inclusiv în ceea ce priveşte infrastructura adecvată şi oportunităţile de angajare drept un mijloc de consolidare a sentimentului de apartenenţă civică la statul Republica Moldova, în prezent, Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului gestionează 12 programe naţionale de suport în afaceri, care au drept scop stimularea în implementarea iniţiativelor de afaceri, în special în zonele rurale. Programele nominalizate contribuie, în mod integrat şi incluziv, la dezvoltarea competenţelor antreprenoriale şi organizatorice, prin facilitarea accesului la consultanţă/mentorat, instruire şi finanţare (granturi/garanţii), pentru gestionarea şi extinderea activităţilor în toate domeniile economiei naţionale. Beneficiarii programelor de suport în afaceri provin inclusiv din zonele în care locuiesc preponderent minorităţile naţionale (ruşi, ucraineni, bulgari, găgăuzi, romi etc.). Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului încurajează spiritul de toleranţă şi dialogul intercultural şi susţine toate persoanele doritoare de a beneficia de mecanisme de suport antreprenoprial oferite prin programele de stat.

Tabelul 5

Beneficiarii programelor de suport în afaceri care provin din zonele în care locuiesc

preponderent minorităţile naţionale (ruşi, ucraineni, bulgari, găgăuzi, romi etc.),

2019 – semestrul I 2021

55. Promovarea dialogului intercultural, a culturii toleranţei şi păcii, a apartenenţei civice la statul Republica Moldova sunt condiţii obligatorii în prevenirea şi eliminarea discriminării, a xenofobiei, a stereotipurilor etnice, a tensiunilor interetnice şi a segregării. Astfel, prezentul Program prevede acţiuni de promovare a interacţiunilor la diverse niveluri ale societăţii prin realizarea de activităţi sociale, culturale, turistice care să faciliteze dialogul intercultural; sporirea capacităţilor diferiţilor actori relevanţi pentru promovarea diversităţii culturale, a drepturilor omului, a educaţiei civice şi a prevenirii tensiunilor interetnice;
instruirea jurnaliştilor în vederea reflectării diversităţii, încurajării dialogului intercultural, prevenirii şi eliminării discriminării, xenofobiei, stereotipurilor etnice, tensiunilor interetnice şi segregării etc.

56. Consecinţe şi riscuri de neimplementare: în cazul neimplementării acţiunilor propuse în prezentul Program, reprezentanţii minorităţilor naţionale nu vor avea instrumente suplimentare de acces la spectrul larg de oportunităţi pentru promovarea dialogului intercultural, a diversităţii culturale, a drepturilor omului, a educaţiei civice etc., fapt care va îngreuna edificarea unei societăţi paşnice, solidare şi de înaltă coeziune, o societate în care conflictele de orice tip şi magnitudine se rezolvă prin dialog, argumente şi respectarea strictă a drepturilor.

Direcţia prioritară 4.

Mass-media

57. Mass-media are un rol deosebit de important în procesul de consolidare a relaţiilor interetnice. În primul rând, aceasta oferă un mediu virtual în care persoanele aparţinând minorităţilor naţionale îşi pot exercita drepturile, inclusiv dreptul de a utiliza limba maternă şi de a dezvolta şi a promova cultura. În al doilea rând, în calitate de instrument de recepţionare şi transmitere a informaţiilor, mass-media este esenţială pentru crearea unui climat favorabil dialogului intercultural şi înţelegerii reciproce, inclusiv prin combaterea stereotipurilor negative, a prejudecăţilor şi a intoleranţei în societate.

58. Probleme şi provocări: accesul limitat la programele de calitate în limbile minorităţilor naţionale şi nivelul insuficient de promovare a diversităţii în mass-media. Conform raportului de evaluare a Planului de acţiuni pentru perioada 2017-2020 privind implementarea Strategiei, programele mass-media existente ce vizează minorităţile naţionale nu sunt pe deplin suficiente, ca urmare a atractivităţii reduse pentru comunităţile etnice. Acest lucru este cauzat de lipsa de oportunităţi pentru reprezentanţii minorităţilor naţionale de a influenţa conţinutul, capacităţile tehnice limitate la nivel local, insuficienţa gravă de finanţare pentru a produce programe de calitate în limbile minorităţilor, precum şi de prioritatea redusă a subiectului pentru asociaţiile profesionale de jurnalişti. Acest lucru contribuie la un sentiment de marginalizare în rândul minorităţilor naţionale şi, drept rezultat, mulţi oameni aparţinând minorităţilor naţionale preferă să consume mass-media străină.

59. Actualmente, pe teritoriul Republicii Moldova, 16 furnizori de servicii media difuzează programe de televiziune şi radiodifuziune sonoră în limba minorităţilor naţionale: bulgară (posturile TV: NTS şi STV; postul de radio: Albena); găgăuză (posturile TV: TV-Găgăuzia, ATV Coguk, ATV, Bizim Dalgamiz şi Eni Ai; posturile de radio: GRT, Bugeac FM, Bizim Dalgamiz FM, PRO 100 Radio, Autonomia Noastră şi Radio Sud); romă (postul TV: NOAH TV; postul de radio: Romano Patrin FM). Aceşti furnizori de servicii media difuzează cel puţin 75% din serviciile de programe de televiziune şi radiodifuziune sonoră în limbile minorităţilor naţionale.

60. Televiziunea publică "Moldova-1" de mai bine de 3 decenii are în grila sa de emisie proiecte realizate în limbile etniilor conlocuitoare: în limba rusă – "Lumea rusă", "Sub acelaşi cer", în limba bulgară – "Unda Bugeacului", în limba ucraineană – "Svitanok", în limba găgăuză – "Gagauz Ocaa" şi în limba romani – "Petalo romano".  Volumul original de emisie este de circa 40 de ore anual, plus 46 de ore în reluare. Totodată, zilnic sunt produse şi plasate pe post 4 buletine de ştiri în limba rusă, cu un volum total de emisie de 70 de minute. Radio "Moldova-1" realizează emisiuni în limbile minorităţilor naţionale: romani, ucraineană, găgăuză, idiş, bulgară, rusă. Zilnic sunt difuzate buletine de ştiri în limba rusă. Toate emisiunile realizate în limbile minorităţilor naţionale sunt pregătite de reprezentanţii acestor etnii.

61. Conform Raportului de monitorizare a mass-media "Reflectarea minorităţilor şi diversităţii în mass-media", publicat de Misiunea OSCE în Republica Moldova în 2019, subiecte legate de persoanele aparţinând minorităţilor naţionale sunt reflectate rareori de către mass-media. Atunci când apar astfel de materiale, de regulă, este vorba de evenimente la zi despre grupul etnic minoritar, activităţi culturale sau infracţiuni. Deseori se recurge la etichetarea persoanelor bănuite de comiterea crimelor prin precizarea apartenenţei etnice a acestora. Asemenea practici pot contribui la fortificarea prejudecăţilor şi pot duce la discriminare.

În 2019, din rezultatele monitorizării publicaţiilor apărute în mass-media, precum şi a comentariilor furnizate de cititori, Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii observa că sub pretextul libertăţii de exprimare sunt depăşite anumite limite şi astfel se generează exprimări cu un conţinut ofensator, instigator la ură sau discriminare. Preponderent, reacţiile respective au la bază anumite preconcepţii şi stereotipuri legate de limbă, etnie, religie, sex, orientare sexuală. Cât priveşte etnia, Consiliul constată menţinerea tendinţei de a include etnia persoanei în comunicate de presă, în special pentru a generaliza sau a pune în lumină negativă persoanele care aparţin unei sau altei etnii. Evidenţierea etniei, pentru un subtext negativ, în articolele sau titlurile de presă care aduc la cunoştinţa publicului anumite fapte, evenimente contribuie la perpetuarea unor percepţii negative faţă de anumite grupuri.

62. Rezoluţia CM/ResCMN (2021) 16 privind implementarea Convenţiei-cadru de către Republica Moldova (adoptată la 7 iulie 2021) cheamă autorităţile moldoveneşti "să îmbunătăţească în mod vizibil disponibilitatea difuzării de înaltă calitate şi a altor mijloace media în limbile minoritare; să facă toţi paşii necesari, inclusiv în procesul de digitalizare, către promovarea unui mediu media pluralist, în care diversitatea este prezentată ca o parte integrantă şi apreciată a societăţii, inclusiv prin instruirea şi recrutarea persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în serviciile publice de radiodifuziune".

Raportorul special pe problemele minorităţilor la ONU recomandă Guvernului "în consultaţie cu comunităţile minoritare să examineze posibilitatea luării măsurilor pentru creşterea numărului emisiunilor televizate, difuzate în limbile minorităţilor la posturile de stat (A/HRC/34/53/)", precum şi cheamă "mass-media să respecte cele mai înalte standarde ale eticii jurnalistice şi să nu admită răspândirea stereotipurilor despre persoane şi grupe, precum şi să desfăşoare programele de training, angajare şi sprijin al angajaţilor mass-media aparţinând grupurilor minoritare (A/HRC/34/53/)".

63. În acest sens, Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr.174/2018 conţine prevederi care se referă la respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi care interzic programele audiovizuale susceptibile de a propaga, incita, promova sau justifica ura rasială, xenofobia, antisemitismul sau alte forme de ură fondate pe intoleranţă sau pe discriminarea pe criterii de sex, rasă, naţionalitate, religie, dizabilitate sau orientare sexuală. Conform art.4 alin.(8), Codul obligă furnizorii ale căror servicii media audiovizuale se adresează comunităţilor în care o minoritate etnică este majoritară să transmită programe audiovizuale locale în limba minorităţii respective în proporţie maximă de 75 % şi de cel puţin 25 % în limba română. Art.55 alin.(6) prevede că în localităţile în care o minoritate etnică reprezintă cel puţin 25% din populaţie, distribuitorii de servicii media asigură cel puţin un serviciu media audiovizual liber la retransmisiune în limba minorităţii respective.

Totodată, în decembrie 2019, Consiliul Audiovizualului a aprobat Regulamentul privind conţinuturile audiovizuale, în care expres sunt expuse prevederi cu privire la discursul instigator la ură şi la orice forme de ură bazate pe intoleranţă şi discriminare; atacul la persoană şi atingerea demnităţii umane;
conţinutul audiovizual care elogiază regimurile totalitare, din trecut şi din prezent, autorii crimelor şi abuzurilor acestor regimuri, precum şi cele ce denigrează victimele acestora.

64. Rezultatele monitorizării campaniei electorale la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au atestat că furnizorii de servicii media au reflectat evenimentele electorale într-un mod relativ echilibrat, fără discriminare şi discurs de ură, neadmiţând în modul de reflectare a campaniei electorale incitarea la ură sau discriminare; incitarea la ură între persoane, interetnică sau separatism teritorial; lezarea demnităţii sau reputaţiei altei persoane, ofensă publică sau utilizarea limbajului sexist. Consiliul Audiovizualului reacţionează cu sancţiuni în cazurile de incitare la ură şi discriminare în mass-media audiovizuală. În acest sens, Ghidul "Combaterea discursului de ură în media audiovizuală din Republica Moldova", elaborat de Promo-LEX în parteneriat cu Consiliul Europei, facilitează înţelegerea conceptelor de incitare la ură şi discriminare şi oferă pârghiile necesare pentru aplicarea sancţiunilor prevăzute de legislaţie.

65. Este de menţionat faptul că până în 2019 Consiliul Audiovizualului a susţinut furnizorii privaţi de servicii media prin acordarea de subvenţii din Fondul de susţinere a radiodifuzorilor pentru producerea programelor de interes public. Însă, odată cu lichidarea Fondului de susţinere a radiodifuzorilor prin lege, Consiliul Audiovizualului a fost lipsit de mecanismul de susţinere a furnizorilor de servicii media audiovizuale pentru producerea emisiunilor de interes social. Astfel, deşi cadrul legal naţional se referă la diversitatea culturală în mai multe cazuri şi permite agenţilor de radiodifuziune locali să transmită într-o limbă minoritară, nu există stimulente pentru ca radiodifuzorii să facă acest lucru.

66. În pofida unor eforturi legate de lansarea unui număr de programe care vizează minorităţile naţionale în grila de emisie a radiodifuzorului public "TRM" şi în mass-media private şi eliberarea mai multor licenţe pentru mass-media care difuzează emisiuni în limbile minorităţilor naţionale, audienţa acestor programe rămâne a fi mică. Reprezentanţii minorităţilor naţionale consideră că programele oferite sunt puţin atractive pentru comunităţi, nu dispun de divertisment de calitate pe probleme contemporane de interes pentru minorităţile naţionale, deoarece acestea prezintă în principal programe tradiţionale de cultură şi muzică, fără a oferi reprezentanţilor minorităţilor naţionale posibilitatea de a influenţa conţinutul sau de a informa despre viitoarele activităţi culturale. Aceste programe sunt difuzate preponderent în afara orelor de maximă audienţă. În plus, în Republica Moldova nu există resurse de internet de ştiri în limba bulgară, găgăuză, romani sau ucraineană. Acest fapt este cauzat de capacitatea tehnică foarte limitată la nivel local, precum şi de insuficienţa de finanţare pentru producerea programelor de calitate în limbile minoritare, în special cu utilizarea tehnologiilor digitale. Drept urmare, accesul minorităţilor naţionale la informaţii şi programe în limbile minorităţilor este limitat, ceea ce contribuie la un sentiment de marginalizare şi la consumarea mass-mediei străine.

Conform raportului de evaluare a Planului de acţiuni pentru perioada 2017-2020 privind implementarea Strategiei, se solicită implicarea mai activă a mass-mediei, în special, de limbă română, în demontarea stereotipurilor, a xenofobiei şi a discursurilor de ură legate de percepţia publică cu privire la minorităţile naţionale prin organizarea instruirilor pentru jurnalişti şi studenţii din facultăţile de jurnalism cu privire la abordarea bazată pe drepturile omului în jurnalism, reflectarea diversităţii şi încurajarea comunicării incluzive, a dialogului intercultural şi a identităţii civice. Elaborarea şi aplicarea unor instrumente practice şi eficiente de monitorizare şi raportare a stereotipurilor negative şi a instigării la ură în spaţiul mediatic vor reprezenta elemente importante ale prezentului Program.

67. Consecinţe şi riscuri de neimplementare: neimplementarea acţiunilor propuse în prezentul Program va limita accesul informaţiei şi programele în limbile minorităţilor naţionale, programele de promovare a multilingvismului şi a diversităţii culturale, fapt care va influenţa creşterea numărului cazurilor de discriminare, xenofobie, stereotipuri etnice, tensiuni interetnice şi segregare.

III. OBIECTIVUL GENERAL ŞI OBIECTIVELE

SPECIFICE ALE PROGRAMULUI

68. Obiectivul general al Programului este asigurarea contextului favorabil pentru consolidarea relaţiilor interetnice în perioada 2023-2025, astfel încât până în anul 2025 Republica Moldova să dispună de mecanisme de lucru eficiente în domeniul educaţional, economic, social, cultural pentru facilitarea participării reprezentanţilor minorităţilor naţionale la viaţa publică şi la dialogul intercultural, promovarea multilingvismului şi asigurarea protecţiei şi dezvoltării limbilor minorităţilor naţionale, precum şi asigurarea accesului minorităţilor naţionale la informaţii şi mass-media în limbile acestora.

Direcţia prioritară 1: participare la viaţa publică

Obiectivul specific 1.1. Creşterea participării tuturor cetăţenilor, inclusiv a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, în special a tinerilor, în mod echitabil, pentru angajare în serviciul public, astfel încât până la finele anului 2025 rata persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale angajate în serviciul public să sporească cu cel puţin 5% (Acţiune prioritară: 1.1.1. Susţinerea participării la viaţa publică a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, în special a tinerilor, promovând respectarea principiului egalităţii între femei şi bărbaţi).

Obiectivul specific 1.2. Intensificarea comunicării dintre autorităţi şi societatea civilă, prin eficientizarea capacităţilor instituţionale ale organelor consultative, asigurând un proces participativ şi transparent de luare a deciziilor (Acţiuni prioritare: 1.2.1. Crearea şi eficientizarea capacităţilor instituţionale ale organelor consultative la nivel local; 1.2.2. Asigurarea unei comunicări eficiente cu minorităţile naţionale; 1.2.3. Perfecţionarea cadrului instituţional şi normativ;
1.2.4. Sporirea responsabilităţii la nivelul administraţiei publice locale în domeniul minorităţilor naţionale şi acordarea suportului logistic şi informaţional necesar pentru realizarea eficientă a sarcinilor; 1.2.5. Îmbunătăţirea comunicării şi a coordonării între autorităţile publice implicate în elaborarea şi implementarea politicilor de incluziune).

Obiectivul specific 1.3. Sporirea cu cel puţin 5% a numărului de surse de informaţii (studii, cercetări, analize, date statistice etc.) disponibile în domeniile ce se referă la relaţiile interetnice (Acţiuni prioritare: 1.3.1. Îmbunătăţirea sistemului de colectare a datelor referitoare la relaţiile interetnice şi  asigurarea accesului la datele oficiale şi publice; 1.3.2. Realizarea de studii şi cercetări fundamentate privind relaţiile interetnice în Republica Moldova).

Direcţia prioritară 2: politicile privind limbile minoritare

Obiectivul specific 2.1. Asigurarea protecţiei şi dezvoltării limbilor minorităţilor naţionale, precum şi promovarea diversităţii lingvistice prin respectarea angajamentelor internaţionale ale Republicii Moldova în domeniul limbilor minorităţilor naţionale, astfel încât până la finele anului 2025 numărul activităţilor de promovare a limbilor minorităţilor naţionale să crească cu 5% (Acţiuni prioritare: 2.2.1. Continuarea procesului de pregătire şi identificare a potenţialului statului referitor la ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare; 2.2.2. Îmbunătăţirea predării limbilor minorităţilor naţionale în instituţiile de învăţământ general;
2.2.3. Organizarea evenimentelor multilingve la care să participe persoanele aparţinând minorităţilor naţionale).

Direcţia prioritară 3: dialogul intercultural şi apartenenţa civică la statul Republica Moldova

Obiectivul specific 3.1. Sporirea interacţiunii dintre diferite grupuri etnice prin creşterea cu cel puţin cu 10% a numărului activităţilor, evenimentelor şi proiectelor sociale, contribuind la promovarea culturii toleranţei şi a dialogului intercultural (Acţiuni prioritare: 3.1.1. Promovarea interacţiunilor  la diverse niveluri ale societăţii prin realizarea de activităţi sociale, culturale, sportive, turistice care să faciliteze dialogul intercultural; 3.1.2 Încurajarea canalelor media să instruiască jurnaliştii în vederea reflectării diversităţii, încurajării dialogului intercultural şi a identităţii civice).

Obiectivul specific 3.2. Sporirea capacităţilor actorilor relevanţi pentru educaţia interculturală, astfel încât până în anul 2025 cel puţin 80% dintre actanţi să posede această competenţă (Acţiune prioritară: 3.2.1. Promovarea dialogului intercultural prin activităţi formale şi nonformale).

Obiectivul specific 3.3. Prevenirea şi eliminarea discriminării, a xenofobiei, a stereotipurilor etnice, a tensiunilor interetnice şi a segregării prin implicarea tuturor actorilor relevanţi, astfel încât până în anul 2025 cazurile raportate să scadă cu cel puţin 5% (Acţiuni prioritare: 3.3.1. Promovarea implicării active a societăţii civile în sesizarea organelor competente despre cazurile de instigare la ură interetnică, discriminare şi exprimare a intoleranţei; 3.3.2. Sporirea capacităţilor diferitor actori relevanţi pentru promovarea diversităţii culturale, a drepturilor omului, a educaţiei civice şi a prevenirii tensiunilor interetnice).

Obiectivul specific 3.4. Consolidarea sentimentului de apartenenţă civică la statul Republica Moldova prin creşterea cu cel puţin 5% anual a numărului de activităţi, evenimente şi proiecte sociale (Acţiune prioritară: 3.4.1. Facilitarea iniţiativelor de edificare a sentimentului civic).

Direcţia prioritară nr.4: mass-media

Obiectivul specific 4.1. Sporirea accesului la informaţii şi programe în limbile minorităţilor naţionale, promovarea multilingvismului şi a diversităţii în societate prin mass-media, astfel încât până în 2025 ponderea conţinuturilor disponibile în limbile minorităţilor naţionale să crească cu 10% (Acţiuni prioritare: 4.1.1. Încurajarea instituţiilor audiovizuale private să producă şi să difuzeze conţinut în limbile minorităţilor naţionale; 4.1.2. Încurajarea difuzării multilingve şi a practicii de subtitrare în limba română şi în limbile minorităţilor naţionale; 4.1.3. Elaborarea şi aplicarea unor instrumente practice şi eficiente pentru monitorizarea şi raportarea stereotipurilor negative şi a instigării la ură în spaţiul mediatic).

IV. IMPACT

69. Ca urmare a realizării obiectivelor specifice şi a acţiunilor în cele 4 domenii prioritare stabilite, Programul va avea un impact exhaustiv şi multidimensional, după cum urmează:

1) minorităţile naţionale vor fi reprezentate la un nivel sporit şi incluziv în administraţia publică şi serviciul public, ca urmare a creşterii gradului de eficienţă în participare, comunicare şi consultanţă între autorităţi şi societatea civilă şi a îmbunătăţirii cunoaşterii în domeniul ce se referă la relaţiile interetnice;

2) vor fi asigurate protecţia şi dezvoltarea limbilor minorităţilor naţionale şi promovarea diversităţii lingvistice şi a multilingvismului în societate;

3) dialogul intercultural, coeziunea socială şi educaţia interculturală se vor extinde şi vor fi promovate, consolidând sentimentul de apartenenţă civică la statul Republica Moldova şi contribuind la prevenirea şi eliminarea discriminării, a xenofobiei, a stereotipurilor etnice, a tensiunilor interetnice şi a segregării;

4) reprezentanţii minorităţilor naţionale vor avea acces la informaţii şi programe mediatice în limbile lor prin intermediul mass-mediei.

Indicatorii de impact ai Programului sunt stabiliţi în baza analizei situaţiei şi a datelor relevante care derivă din Planul de acţiuni privind realizarea Programului şi Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030".

Tabelul 6

Indicatorii de impact ai Programului

V. COSTURI

70. Finanţarea acţiunilor prevăzute în cadrul prezentului Program se va efectua pe principiile de sinergie şi complementaritate, din contul şi în limitele mijloacelor aprobate anual în bugetul public naţional şi celor atrase, inclusiv de la partenerii de dezvoltare etc. Estimarea generală a costurilor pentru implementarea prezentului Program este efectuată în baza priorităţilor strategice şi a acţiunilor identificate şi formulate în Planul de acţiuni privind realizarea Programului.

În tabelul 7 sunt prezentate costurile pentru implementarea Programului, inclusiv pe surse de finanţare, care au fost estimate şi generalizate în baza Planului de acţiuni privind realizarea Programului (capitolul IX).

Tabelul 7

Costurile estimative pentru implementarea Programului

Costul total al Programului pentru perioada 2023-2025 este de 2 166 705 lei.

Realizarea acţiunilor stipulate în Program se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor prevăzute în aceste scopuri în bugetele autorităţilor şi ale instituţiilor specificate în Planul de acţiuni privind realizarea Programului, precum şi cu susţinerea partenerilor de dezvoltare.

VI. RISCURI DE IMPLEMENTARE

71. În tabelul 8 sunt sistematizate riscurile ce ţin de implementarea Programului.

Tabelul 8

Riscurile de implementare a Programului

VII. AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII RESPONSABILE

72. Autoritatea responsabilă pentru coordonarea implementării prezentului Program este Ministerul Educaţiei şi Cercetării, care, conform pct.6 din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.146/2021, realizează funcţiile în domeniul "relaţii interetnice şi funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova".

În conformitate cu pct.2 din Hotărârea Guvernului nr.593/2018 cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei Relaţii Interetnice, "Agenţia este autoritatea administrativă centrală din subordinea Guvernului, care implementează politica statului în domeniile de activitate ce îi sunt încredinţate".

Astfel, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Agenţia Relaţii Interetnice în comun cu Ministerul Afacerilor Interne, Consiliul pentru egalitate, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Culturii, Biroul Naţional de Statistică, Consiliul Audiovizualului, Institutul Patrimoniului Cultural, Centrul de Etnologie şi autorităţile publice locale vor contribui la realizarea acţiunilor pentru implementarea Programului.

VIII. PROCEDURI DE RAPORTARE

73. Monitorizarea implementării şi evaluarea Programului se vor efectua de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării în colaborare cu Agenţia Relaţii Interetnice şi alte autorităţi/instituţii responsabile de implementarea acţiunilor incluse în Planul de acţiuni privind realizarea Programului. Activitatea de monitorizare va include elaborarea de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării a rapoartelor anuale de progres şi prezentarea acestora Cancelariei de Stat. Pentru întocmirea rapoartelor se va elabora matricea de monitorizare semestrială, în vederea urmăririi gradului de implementare a acţiunilor din Planul de acţiuni privind realizarea Programului pentru perioada de referinţă. Monitorizarea se va realiza în baza indicatorilor şi a rezultatelor obţinute în cazul fiecărei acţiuni stabilite în Program. Procesul de monitorizare va fi efectuat semestrial prin colectarea, prelucrarea şi analiza datelor, identificarea erorilor sau a efectelor neprevăzute. Conform recomandărilor şi concluziilor incluse în rapoartele de monitorizare, se va analiza posibilitatea revizuirii intervenţiilor planificate. Datele statistice şi administrative vor fi colectate, la necesitate, atât prin utilizarea datelor autorităţilor administraţiei publice centrale responsabile de politica sectorială, autorităţilor administraţiei publice locale, cât şi prin sondaje efectuate de către instituţiile specializate.

Fiecare autoritate indicată în Planul de acţiuni privind realizarea Programului va prezenta Ministerului Educaţiei şi Cercetării anual, până la 1 februarie, raportul privind progresul implementării pentru anul precedent, ce va reflecta acţiunile pentru care este responsabilă, indicatorii şi resursele utilizate. Raportul va conţine partea descriptiv-analitică, care va include progresele obţinute, obstacolele în calea implementării şi informaţii sub formă de tabel despre realizarea Planului de acţiuni privind realizarea Programului.

După finalizarea implementării Programului, Ministerul Educaţiei şi Cercetării va elabora Raportul final de evaluare, conform criteriilor de evaluare prevăzute în pct.57 din Regulamentul cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea documentelor de politici publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.386/2020, şi anume:

1) relevanţa Programului;

2) gradul de realizare a obiectivelor (efectivitatea);

3) modul de utilizare a mijloacelor bugetare alocate (eficienţa);

4) capacitatea de a produce efecte de durată (durabilitatea);

5) impactul Programului.

74. Pentru a asigura o abordare participativă şi un proces obiectiv şi comprehensiv de implementare, evaluarea finală va implica autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi organizaţiile societăţii civile, mediul academic şi partenerii de dezvoltare etc. Scopul evaluării finale va fi identificarea nivelului de realizare a obiectivelor Programului, a impactului asupra consolidării relaţiilor interetnice în perioada 2023-2025 ca urmare a realizării acţiunilor planificate, a schimbărilor şi a efectelor benefice care s-au produs în ceea ce priveşte problemele ce urmau a fi soluţionate. Rezultatele evaluării finale vor servi drept bază pentru elaborarea unui nou document de politici pentru următoarea perioadă de planificare.

75. În scopul asigurării transparenţei proceselor de implementare a prezentului Program, rapoartele anuale de monitorizare, precum şi raportul final de evaluare vor fi publicate pe pagina web oficială a Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi a Agenţiei Relaţii Interetnice. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Agenţia Relaţii Interetnice şi autorităţile/instituţiile responsabile de implementarea Programului vor asigura mediatizarea pe larg a procesului de realizare a Programului şi vor oferi informaţii relevante partenerilor locali şi celor internaţionali.

IX. PLANUL DE ACŢIUNI

privind realizarea obiectivelor Programului pentru anii 2023-2025 de implementare a

Strategiei de consolidare a relaţiilor interetnice în Republica Moldova pentru anii 2017-2027