Hotărâre nr. 516 din 20.08.2025

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Planului de măsuri pentru

pregătirea de sezonul de încălzire 2025-2026

nr. 516  din  20.08.2025

 (în vigoare 21.08.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 441-444 art. 523 din 21.08.2025

* * *

În temeiul art.4 alin.(1) lit.e) din Legea nr.174/2017 cu privire la energetică (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.480-482, art.849), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se instituie Comisia guvernamentală de coordonare a măsurilor pentru pregătirea de sezonul de încălzire 2025-2026 şi se aprobă componenţa acesteia, conform anexei nr.1.

2. Comisia menţionată la punctul 1 este convocată şi condusă de către preşedintele Comisiei. În lipsa preşedintelui Comisiei, aceasta va putea fi convocată şi condusă de către vicepreşedintele Comisiei.

3. Ministerul Energiei va asigura ţinerea lucrărilor de secretariat ale Comisiei nominalizate.

4. Se aprobă Planul de măsuri pentru pregătirea de sezonul de încălzire 2025-2026, conform anexei nr.2.

5. Ministerele, alte autorităţi administrative centrale şi instituţiile publice, în colaborare cu autorităţile publice locale:

5.1. vor asigura, în limitele competenţelor, realizarea prezentei hotărâri şi a Planului de măsuri menţionat;

5.2. vor prezenta Ministerului Energiei, până la datele de 5 septembrie şi, respectiv, de 5 octombrie 2025, două rapoarte privind executarea măsurilor prevăzute în Planul de măsuri sus-numit.

6. În baza informaţiei recepţionate conform subpunctului 5.2, Ministerul Energiei va prezenta Guvernului, până la datele de 15 septembrie şi, respectiv, de 15 octombrie 2025, rapoartele privind progresul înregistrat în realizarea Planului de măsuri nominalizat.

7. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Energiei.

8. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexa nr.1

la Hotărârea Guvernului nr.516/2025

COMPONENŢA

Comisiei guvernamentale de coordonare a măsurilor

pentru pregătirea de sezonul de încălzire 2025-2026

Prim-ministru, preşedinte al Comisiei

Ministru al Energiei, vicepreşedinte al Comisiei

Viceprim-ministru pentru reintegrare

Viceprim-ministru, ministru al dezvoltării economice şi digitalizării

Viceprim-ministru, ministru al infrastructurii şi dezvoltării regionale

Ministru al finanţelor

Ministru al muncii şi protecţiei sociale

Ministru al afacerilor interne

Ministru al mediului

Ministru al agriculturii şi industriei alimentare

Ministru al educaţiei şi cercetării

Ministru al sănătăţii

Reprezentant al Congresului Autorităţilor Locale din Moldova

Director al Agenţiei Proprietăţii Publice

Director al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică

Director al Agenţiei Rezerve Materiale

Director al Agenţiei “Moldsilva”

Director al Agenţiei Achiziţii Publice

Şef al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă

Şef al Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică

Director al Centrului Naţional pentru Energie Durabilă

Director al Serviciului Vamal

Director al Serviciului Fiscal de Stat

Director al Societăţii pe Acţiuni “Administraţia Naţională a Drumurilor”

Director al Întreprinderii de Stat “Calea Ferată din Moldova”

Director al Societăţii cu Răspundere Limitată “Vestmoldtransgaz”

Director al Societăţii pe Acţiuni “Energocom”

Director al Societăţii pe Acţiuni “Moldovagaz”

Director al Societăţii cu Răspundere Limitată “Moldovatransgaz”

Director al Întreprinderii de Stat “Moldelectrica”

Director al Societăţii pe Acţiuni “RED-Nord”

Director al Întreprinderii cu Capital Străin “Premier Energy Distribution” SA

Director al Întreprinderii cu Capital Străin “Premier Energy” SRL

Director al SA “FEE-Nord”

Director al SA “Termoelectrica”

Director al SA “CET-Nord”

Director al Întreprinderii de Stat “Nodul Hidroenergetic Costeşti”

Director dezvoltare în cadrul Asociaţiei Obşteşti “Alianţa pentru Eficientă Energetică şi Regenerabile”

Manager de program în cadrul Comunităţii pentru advocacy şi politici publice “WatchDog.MD”

Anexă nr.2

la Hotărârea Guvernului nr.516/2025

PLANUL

de măsuri pentru pregătirea de sezonul de încălzire 2025-2026

I. CONTEXT ŞI FUNDAMENTARE

1. Piaţa europeană şi globală a gazelor naturale a suferit un şoc major de aprovizionare în anul 2022 prin faptul că reducerea bruscă de către Rusia a livrării gazelor naturale către Uniunea Europeană (UE) a pus o presiune fără precedent asupra pieţei, declanşând o criză globală a gazelor naturale. În ciuda reducerilor volumelor de gaze naturale livrate de Rusia, UE a reuşit asigurarea unui nivel al volumelor de gaze naturale stocate în instalaţiile de stocare a gazelor naturale cu mult peste mediile istorice. Creşterea semnificativă a nivelului stocurilor de gaze naturale a fost susţinută de mai multe măsuri de politici bine adaptate, de un flux record de gaze naturale lichefiate (GNL) şi de o scădere bruscă a consumului de gaze naturale, în special în industriile mari consumatoare de gaze naturale şi energie. Criza gazelor naturale a scos în evidenţă faptul că tranziţia către energia produsă din surse regenerabile este urgentă şi că aceasta va contribui la creşterea stabilităţii pe piaţa globală a resurselor energetice.

2. Potrivit Raportului¹ Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE) privind piaţa gazelor naturale, cererea globală de gaze naturale a continuat să crească în sezonul de încălzire 2024-2025, creşterea fiind determinată în principal de ţările din Europa şi din America de Nord. Instalaţiile de stocare subterană şi mecanismele de rezervă au oferit o flexibilitate esenţială sistemului de gaze naturale şi au asigurat o aprovizionare stabilă şi sigură cu gaze naturale în sezonul de încălzire 2024-2025. În 2025, se preconizează o încetinire a creşterii cererii globale de gaze naturale faţă de anul precedent, pe fondul condiţiilor de piaţă mai stricte, în timp ce incertitudinile macroeconomice sporite ar putea, de asemenea, să afecteze cererea.

___________________________

¹ https://www.iea.org/reports/gas-market-report-q2-2025 

3. Se estimează că nivelurile scăzute de stocare a gazelor naturale şi exporturile reduse de gaze naturale prin conducte din Rusia către UE vor menţine condiţiile fundamentale ale pieţei. Susţinute de necesităţile mai mari de injectare în instalaţiile de stocare a gazelor naturale, se preconizează că importurile de GNL ale Europei vor creşte în 2025 până aproape de maximele lor istorice. În schimb, se estimează că importurile Chinei de GNL vor scădea din cauza creşterii mai slabe a cererii interne şi a concurenţei puternice din partea Europei pentru livrările flexibile de GNL.

4. Principiile de piaţă mai stricte au exercitat o presiune în creştere asupra preţurilor gazelor naturale pe toate pieţele-cheie, în timp ce tensiunile geopolitice au continuat, de asemenea, să alimenteze volatilitatea preţurilor. Creşterea sub medie a producţiei mondiale de GNL şi scăderea exporturilor de gaze naturale prin conducte din Rusia către UE au menţinut oferta la un nivel scăzut şi au sporit apelul la mecanismele de stocare a gazelor naturale.

5. Perioadele în care producţia de energie eoliană a fost scăzută au evidenţiat rolul-cheie pe care centralele electrice pe gaze naturale îl pot juca în asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică pe pieţele energetice dominate din ce în ce mai mult de surse regenerabile variabile. În America de Nord, o iarnă mai rece a contribuit la înregistrarea unui consum de gaze naturale la un nivel record, creşterea cererii fiind susţinută în mare măsură de utilizarea mai intensă a gazelor naturale în sectorul rezidenţial. În schimb, creşterea cererii de gaze naturale a încetinit semnificativ în Asia, cererea de gaze naturale din China scăzând cu aproximativ 2% în perioada noiembrie 2024 – februarie 2025. Condiţiile climaterice mai blânde din nordul Chinei, împreună cu performanţele macroeconomice mai slabe şi preţurile spot ridicate ale GNL, au încetinit expansiunea cererii de gaze naturale în Asia. În Eurasia, consumul de gaze naturale a scăzut cu aproximativ 3% în ritm anual în sezonul de încălzire 2024-2025, pe fondul unei ierni neobişnuit de blânde în Rusia.

6. Potrivit Raportului² AIE privind piaţa gazelor naturale, după scăderea bruscă din 2024 a importurilor de GNL ale Europei, acestea ar fi trebuit să se redreseze în 2025. Importurile de GNL ale Europei au scăzut cu 18% (sau cu aproape 30 mld. m³) în 2024. Această tendinţă a fost inversată în primul trimestru al anului 2025, când Europa şi-a majorat importurile de GNL cu peste 20% (sau cu peste 9 mld. m³) în ritm anual, pe fondul scăderii importurilor de gaze naturale prin conducte şi al unei cereri interne mai mari. Se preconizează că necesităţile mai mari de injectare în instalaţiile de stocare a gazelor naturale, împreună cu importurile mai mici de gaze naturale prin conducte, vor facilita creşterea importurilor de GNL pe parcursul sezonului de stocare.

Importurile de GNL ale Chinei au scăzut cu aproximativ 25% în primul trimestru din 2025, cea mai abruptă scădere de la criza mondială a gazelor naturale din 2022. Acest lucru evidenţiază rolul din ce în ce mai echilibrat al Chinei pe piaţa mondială a gazelor naturale, susţinut de capacitatea sa de trecere de la gazele naturale la cărbune şi de opţiunile de flexibilitate încorporate în vastul său portofoliu de contracte pe termen lung pentru GNL.

___________________________

² https://www.iea.org/reports/gas-market-report-q2-2025 

7. Măsurile luate în primii trei ani de la adoptarea Planului REPowerEU, în mai 2022, au dus la reducerea volumelor de gaze naturale importate din Rusia, de la 150 mld. m³, sau 45% din total importat în 2021, la 52 mld. m³, sau 19% din total importat în 2024. Importurile totale de gaze naturale ale UE au fost de 273 mld. m³ în anul 2024, o scădere cu 18% comparativ cu volumul importat în 2021 (334 mld m³)³. În anul 2024, Norvegia a furnizat 34%, Rusia –19%, Statele Unite – 17%, Africa de Nord – 14%, Regatul Unit – 4%, Qatar – 4%, Azerbaidjan – 4% şi alţi furnizori de gaze naturale – 4% (a se vedea figura 1).

___________________________

³ https://www.consilium.europa.eu/en/infographics/where-does-the-eu-s-gas-come-from/

Figura 1. Dependenţa de importurile de gaze naturale ale UE în 2021 şi 2024, %

Sursa: energy.ec.europa.eu 

8. Conform Raportului⁴ trimestrial privind pieţele europene de gaze, publicat de Comisia Europeană, în 2024, consumul total de gaze naturale al UE a fost de 332 mld. m³, cu o uşoară creştere de aproximativ 1% faţă de 2023 (330 mld. m³) şi o scădere de 7% faţă de 2022 (356 mld. m³). Comparativ cu 2021 (înainte de criză), consumul de gaze naturale al UE în 2024 a scăzut cu 20%, de la 412 mld. m³ la 332 mld. m³. În perioada 2021-2024, consumul de gaze naturale al UE a înregistrat o creştere doar în anul 2024.

___________________________

⁴ https://energy.ec.europa.eu/document/download/4aebee79-01e9-4a06-927e-8dd42fc4f9a8_en?filename=New%20Quarterly%20Report%20on%20European%20gas%20markets%20Q4%202024.pdf#:~:text=In%202024%2C%20the%20EU's%20total%20gas%20consumption,when%20EU%20gas%20consumption%20did%20not%20decline 

9. Ponderea GNL în 2024 a fost de 37%, în timp ce ponderea gazelor naturale prin conducte a fost de 63%. Importurile totale de GNL ale UE au fost de 101 mld. m³, o scădere de 16% faţă de 2023 (121 mld. m³) şi o scădere de 14% faţă de 2022 (118 mld. m³). SUA a rămas cel mai mare furnizor de GNL al UE, cu o cotă de 45%. Acestea au fost urmate de Rusia (20%), Qatar (12%), Algeria (8%), Nigeria (5%) şi Norvegia (5%).

10. Importurile totale de gaze naturale prin conductele UE au fost de 172 mld. m³ în 2024, în scădere cu 2% faţă de 2023 (169 mld. m³) şi cu 21% faţă de 2022 (216 mld. m³). Norvegia a furnizat jumătate (50%) din importurile de gaze naturale prin conductele UE. Aceasta a fost urmată de Rusia (18%), de Africa de Nord (18%), de Azerbaidjan (7%) şi de Regatul Unit (7%).

11. Totalul comerţului mondial cu GNL a fost de 564 mld. m³ în 2024, aproape neschimbat (+2 mld. m³) faţă de 2023 (562 mld. m³) şi în creştere cu 2% faţă de 2022 (556 mld. m³). În 2024, cei mai mari exportatori de GNL din lume au rămas aceiaşi, cu SUA pe primul loc (22%), urmate de Australia (20%) şi Qatar (19%), pe locurile doi şi trei. Rusia (8%), Malaysia (7%) şi Indonezia (4%) au ocupat locurile patru, cinci şi şase. Cel mai mare importator mondial de GNL a fost UE (20%), urmată de China (19%) şi Japonia (16%).

12. Ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi în conformitate cu Declaraţia de la Versailles a şefilor de stat şi de guvern, Comisia Europeană a lansat Planul REPowerEU⁵ în mai 2022. Planul prevedea încetarea dependenţei Europei de energia importată din Rusia prin creşterea eficienţei energetice şi prin accelerarea utilizării energiei regenerabile, precum şi diversificarea surselor de aprovizionare. De atunci, dezvoltarea suplimentară a energiei regenerabile şi economiile de energie au permis o reducere anuală cu peste 60 mld. m³ a importurilor de gaze naturale între 2022 şi 2024, ceea ce contribuie la renunţarea importurilor de gaze naturale din Rusia.

___________________________

⁵ https://commission.europa.eu/topics/energy/repowereu_en 

Dependenţa de importurile de energie din Rusia conduce la riscuri economice şi de securitate grave pentru UE şi statele sale membre, deoarece Rusia a utilizat în mod constant aprovizionarea cu energie ca armă pentru a ameninţa stabilitatea şi prosperitatea UE.

În ciuda progreselor semnificative realizate în cadrul planului REPowerEU şi prin intermediul sancţiunilor aplicate de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, UE a înregistrat o revenire la importurile de gaze din Rusia în anul 2024⁶. Astfel, în anul 2024, UE a importat în continuare 52 mld. m³ de gaze din Rusia (32 mld. m³ prin conducte şi 20 mld. m³ GNL, sau aproximativ 19% din importurile totale de gaze naturale ale UE), precum şi 13 mil. de tone de ţiţei şi peste 2 800 de tone de uraniu îmbogăţit sau sub formă de combustibil pentru centrale nucleare. Prin urmare, sunt necesare acţiuni mai coordonate, deoarece dependenţa excesivă a UE de importurile de energie din Rusia reprezintă o ameninţare la adresa securităţii.

___________________________

⁶ https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A52025DC0440R%2801%29&qid=1747125158211 

13. UE planifică să pună capăt dependenţei sale de resursele energetice importate din Rusia prin oprirea importului gazelor naturale şi al produselor petroliere şi prin eliminarea treptată a energiei nucleare. Foaia de parcurs REPowerEU, prezentată la 6 mai 2025 de Comisia Europeană, pregăteşte terenul pentru a asigura independenţa energetică deplină a UE faţă de Rusia. Foaia de parcurs menţionată stabileşte eliminarea treptată a produselor petroliere, a gazelor naturale şi a energiei nucleare ruseşti de pe pieţele UE, care va avea loc într-un mod coordonat şi sigur, pe măsură ce se va avansa în tranziţia energetică a UE. Măsurile au fost concepute pentru a menţine securitatea aprovizionării cu energie a UE, limitând, în acelaşi timp, orice impact asupra preţurilor şi pieţelor.

Începând cu 2025, s-a preconizat creşterea rapidă a ofertei globale de GNL, în timp ce cererea de gaze naturale se estimează că va scădea la nivelul UE. Odată cu punerea integrală în aplicare a cadrului de tranziţie energetică şi a Planului de acţiune pentru o energie accesibilă, se preconizează că UE va înlocui până la 100 mld. m³ de gaze naturale până în 2030, ceea ce înseamnă o scădere a cererii cu 40-50 mld. m³ până în 2027.

14. Similar politicii UE de eliminare treptată a dependenţei de importul de resurse energetice din Rusia, Guvernul, prin Hotărârea nr.119/2025, a aprobat Planul de măsuri privind consolidarea independenţei energetice a Republicii Moldova, care serveşte drept temei juridic pentru implementarea obiectivului de eliminare completă a dependenţei de livrările de resurse energetice din Rusia, atât în sectorul electroenergetic, cât şi în cel al gazelor naturale şi produselor petroliere.

15. Republica Moldova s-a confruntat cu mai multe provocări critice în sectorul energetic, care au fost accentuate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Creşterea economică a ţării nu poate fi atinsă dacă aprovizionarea cu resursele energetice principale este supusă unor întreruperi/limitări permanente şi dacă preţurile energiei sunt instabile şi inaccesibile. Această instabilitate conduce la înrăutăţirea substanţială a climatului investiţional şi la scăderea încrederii în economia naţională, întrucât predictibilitatea este un factor esenţial în luarea deciziilor de investiţii. Situaţia privind aprovizionarea cu resurse energetice a Republicii Moldova este marcată de dependenţă semnificativă faţă de importuri, ceea ce o face vulnerabilă la fluctuaţiile pieţei energetice internaţionale şi la evenimentele geopolitice din regiune.

16. Republica Moldova este dependentă practic în totalitate de importurile de gaze naturale. În acelaşi timp, Republica Moldova nu dispune de capacităţi de stocare a gazelor naturale, acestea fiind posibil a fi stocate în statele vecine sau în alte ţări ce dispun de instalaţii de stocare. Aprovizionarea şi infrastructura de gaze naturale din regiunea transnistreană nu se află sub controlul Guvernului Republicii Moldova. Gazele naturale sunt principala resursă utilizată pentru producerea energiei electrice şi termice – ceea ce amplifică fluctuaţia sezonieră a cererii la nivel de ţară.

17. Consumul de gaze naturale în Republica Moldova este caracterizat de o sezonalitate semnificativă, în perioada rece a anului (octombrie-aprilie) acesta fiind de câteva ori mai mare faţă de cel din perioada de vară (mai – septembrie), aproximativ 85% din consumul de gaze naturale fiind înregistrat în perioada rece a anului.

18. În perioadele de tranziţie toamnă – primăvară, cererea de gaze naturale poate creşte brusc sau poate scădea în mod imprevizibil, în funcţie de temperatura aerului atmosferic, ceea ce conduce la fluctuaţii bruşte ale consumului pe parcursul lunii.

Prin urmare, mecanismul oportun de echilibrare a consumului de gaze naturale pentru furnizorii de gaze naturale îl constituie dispunerea de cantităţi de gaze naturale stocate în instalaţii de stocare din regiune, care ar permite acoperirea vârfurilor de consum prin prelevarea volumelor necesare zilnic.

În contextul tensiunilor crescute din Orientul Mijlociu, al instabilităţii geopolitice în regiune, al conflictului din Ucraina şi al posibilelor restricţii asupra exporturilor de gaze naturale importate din Rusia, ce contribuie la volatilitatea ridicată a pieţei, strategia de achiziţie şi de gestionare a stocurilor furnizorilor de gaze naturale devine crucială pentru atenuarea impactului creşterilor de preţ.

Conflictul dintre Israel şi Iran a scos în evidenţă rolul important al Orientului Mijlociu în securitatea energetică şi a reamintit în mod clar că tensiunile geopolitice pot distorsiona cu uşurinţă echilibrul global al gazelor încă fragil.

19. La data de 29 octombrie 2021, printr-un acord adiţional, Contractul privind furnizarea gazelor naturale nr.1ГM-07-11 din 29 decembrie 2006, încheiat între SA “Moldovagaz” şi SAP “Gazprom”, a fost prelungit până la 30 septembrie 2026. Cantitatea livrată prin acest contract a fost limitată de SAP “Gazprom” la 5,7 mil. m³/zi începând cu octombrie 2022. Începând cu luna decembrie 2022, întreg volumul de gaze naturale, de 5,7 mil. m³/zi, livrat către Republica Moldova de SAP “Gazprom”, a fost alocat pentru acoperirea consumului regiunii transnistrene şi pentru producerea energiei electrice de către Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan (în continuare – MGRES) pentru malul drept al râului Nistru.

20. Începând cu luna aprilie 2024, SA “Moldovagaz” a organizat licitaţii lunare pentru a cumpăra volumele de gaze naturale necesare consumatorilor săi. În acelaşi timp, SA “Energocom” este unul dintre participanţii la licitaţiile organizate pe piaţa angro a gazelor naturale din Republica Moldova.

În timp ce malul drept al râului Nistru şi-a asigurat securitatea aprovizionării cu gaze naturale şi liberalizarea treptată a pieţei, consumatorii din regiunea transnistreană, până la data de 1 ianuarie 2025, au fost dependenţi de o singură sursă de import – SAP “Gazprom”, care se baza strict pe Contractul privind furnizarea gazelor naturale, încheiat între SA “Moldovagaz” şi SAP “Gazprom”. Deşi Contractul privind furnizarea gazelor naturale este în vigoare până la 30 septembrie 2026, la 28 decembrie 2024 SAP “Gazprom” a informat SA “Moldovagaz” despre decizia sa de a sista livrarea gazelor naturale către regiunea transnistreană începând cu 1 ianuarie 2025, până la o notificare contrară a SAP “Gazprom” aferentă reluării livrărilor, fără a specifica expres orice intenţii de a relua ulterior livrările de gaze naturale sau de a rezilia Contractul privind furnizarea gazelor naturale nr.1ГM-07-11 din 29 decembrie 2006.

21. Începând cu anul 2022, pentru a reduce riscurile la adresa securităţii aprovizionării cu energie a Republicii Moldova şi pentru a asigura o mai bună pregătire pentru sezonul de încălzire, Guvernul aprobă anual Planul de măsuri pentru pregătirea de sezonul de încălzire. Prin urmare, în anii precedenţi, Guvernul a asigurat monitorizarea şi punerea în aplicare a mai multor măsuri de pregătire pentru sezonul de încălzire, stabilite prin Hotărârile de Guvern nr.606/2022, nr.566/2023 şi nr.677/2024.

22. Pentru asigurarea securităţii aprovizionării Republicii Moldova cu resurse energetice, Guvernul, prin prezenta hotărâre, vine cu mai multe măsuri de pregătire pentru sezonul de încălzire 2025-2026, precum şi cu 47 de măsuri de eficientizare a consumului de resurse energetice.

23. În figurile de mai jos este prezentat istoricul consumului lunar de energie electrică şi de gaze naturale în perioadele reci (octombrie-aprilie) ale anilor precedenţi. Ţinând cont de consumul mediu lunar de gaze naturale din ultimii şapte ani în perioadele reci, octombrie 2018 – aprilie 2025, se estimează că în următorul sezon de încălzire, octombrie 2025 – aprilie 2026, consumul de gaze naturale va fi de aproximativ 837 mil. m³, în creştere cu 27 mil. m³ faţă cel înregistrat în perioada precedentă octombrie 2024 – aprilie 2025 (a se vedea figurile 2 şi 3).

Figura 2. Consumul lunar de gaze naturale înregistrat

în perioada octombrie 2018 – aprilie 2025, mil. m³

Sursa: ANRE şi SRL “Vestmoldtransgaz”

Figura 3. Consumul de gaze naturale înregistrat în sezoanele de încălzire

octombrie 2018 – aprilie 2025 şi consumul estimat pentru sezonul

de încălzire octombrie 2025 – aprilie 2026, mil. m³

Figura. 4. Consumul lunar de energie electrică înregistrat

în perioada octombrie 2021 – aprilie 2025, mil. kWh

Sursa: ÎS “Moldelectrica”

24. În baza datelor disponibile pe platforma AGSI⁷ (Aggregated Gas Storage Inventory), în figurile 5-8 este prezentat nivelul stocurilor de gaze naturale în UE în diferite perioade pe parcursul anilor 2018-2025 şi evoluţia preţurilor gazelor naturale la bursa TTF Futures (Title Transfer Facility).

___________________________

⁷ https://agsi.gie.eu/ 

Figura 5. Nivelul stocurilor de gaze naturale în UE (%) şi evoluţia preţurilor

gazelor naturale la bursa TTF Futures (Euro/MWh)

Sursa: https://agsi.gie.eu/

Figura 6. Evoluţia lunară a preţurilor gazelor naturale la bursa TTF Futures

în perioada 2018-2025, Euro/MWh

Sursa: https://www.investing.com/commodities/dutch-ttf-gas-c1-futures 

25. Conflictul dintre Israel şi Iran, care a escaladat în iunie 2025, a evidenţiat rolul crucial al Orientului Mijlociu în securitatea aprovizionării cu energie la nivel mondial. Criza a alimentat o volatilitate puternică a preţurilor pe pieţele de mărfuri. Între 10 şi 19 iunie, preţurile TTF europene de referinţă pentru luna următoare au crescut cu 18%, cel mai ridicat nivel de la sfârşitul lunii februarie. Preţurile spot ale GNL din Asia au urmat o traiectorie similară, Platts JKM crescând cu 16% până la maximumul ultimelor patru luni. După anunţul din 24 iunie 2025 privind încetarea focului între Israel şi Iran, preţurile gazelor au scăzut cu aproape 20%, revenind aproape de nivelurile anterioare crizei.⁸

___________________________

⁸ https://www.iea.org/reports/gas-market-report-q3-2025/executive-summary 

Creşterea iniţială a preţurilor a fost determinată, în mare parte, de teama că o escaladare a conflictului ar putea duce la închiderea Strâmtorii Ormuz – cel mai important punct de blocaj pentru petrol şi GNL din lume, situat între Iran şi Oman. În cazul gazului, creşterea preţurilor a fost susţinută şi de întreruperea efectivă a producţiei şi a fluxurilor comerciale fizice. Din cauza creşterii preocupărilor legate de securitate, Israelul a oprit producţia de gaze la câmpurile Leviathan şi Karish între 13 şi 25 iunie şi a întrerupt exporturile de gaze prin conducte către Egipt şi Iordania, ceea ce a dus la reducerea producţiei de îngrăşăminte. Producţia şi fluxurile comerciale au fost restabilite treptat după încetarea focului. Conflictul Israel – Iran a evidenţiat relaţia strânsă dintre aprovizionarea cu gaze şi securitatea aprovizionării cu alimente.

Figura 7. Evoluţia preţurilor gazelor naturale la bursa TTF Futures

în august 2024 – iulie 2025, Euro/MWh

Sursa: https://tradingeconomics.com/commodity/eu-natural-gas 

26. La 1 aprilie 2025, nivelul de umplere al instalaţiilor de stocare a gazelor naturale din UE a fost de numai 34,3%, sau aproximativ 39,7 mld. m³, fiind cu circa 15%, sau cu 28,8 mld. m³, mai mic faţă de nivelul de umplere al instalaţiilor de stocare a gazelor naturale înregistrat la 1 aprilie 2024.

Timpul mai rece din sezonul de încălzire 2024-2025 împreună cu expirarea contractului de transport al gazelor naturale dintre Ucraina şi Rusia în decembrie 2024 şi cu preţurile ridicate la gazele naturale au contribuit la utilizarea pe scară largă a instalaţiilor de stocare din Europa.

La situaţia din 29 iulie 2025, nivelul de umplere a instalaţiilor de stocare a gazelor naturale era de 67,22%, fiind cu circa 17,5% mai mic faţă de nivelul de umplere al acestora înregistrat la 29 iulie 2024.

Figura 8. Nivelul stocurilor de gaze naturale în UE

la situaţia din 1 aprilie 2018-2025, %/mlrd. m³

Sursa: https://agsi.gie.eu/

27. Operatorii sistemelor de transport al gazelor naturale (OST) din Grecia (SA “DESFA”), Bulgaria (EAD “Bulgartransgaz”), Republica Moldova (SRL “Vestmoldtransgaz”), România (SA “Transgaz”) şi Ucraina (OST din Ucraina), începând cu luna iunie 2025, propun în comun un produs de capacitate lunară fermă, grupată pentru perioada iunie-octombrie 2025, care va facilita transportul de gaze naturale din Grecia spre Ucraina.

Pentru a se asigura că produsul oferit va fi utilizat corect şi numai în scopul livrărilor către Ucraina, participanţilor la licitaţie nu li se va permite accesul la punctele naţionale virtuale de tranzacţionare (PVT) şi la punctele naţionale de ieşire din ţările situate pe ruta respectivă, cu excepţia Ucrainei. Ţinând cont de aceste restricţii, produsul de rută va fi oferit la un preţ de rezervă egal cu suma preţurilor de rezervă aplicabile capacităţii lunare la punctele de import pentru luna respectivă, reduse cu 25% (cu 46% de către OST din Ucraina).

Până în luna octombrie 2025, Ucraina urmează să injecteze aproximativ 5 mld. m³ de gaze naturale în instalaţiile sale de stocare subterană, pentru a se pregăti pentru sezonul de iarnă şi pentru a garanta securitatea consumatorilor vulnerabili. Această acţiune comună de solidaritate a OST din Ucraina vizează satisfacerea nevoilor urgente ale Ucrainei, având în vedere poziţia critică în care a fost pusă ţara. Aceasta va facilita procurarea de către Ucraina a unei părţi din cantităţile necesare prin surse diverse, inclusiv GNL din SUA şi din alte surse fiabile prin ruta transbalcanică, permiţând diversificarea şi creşterea siguranţei în aprovizionare.

28. Pentru sezonul de încălzire 2025-2026, SA “Termoelectrica” are acces la stocuri de combustibil de rezervă ce ar putea fi utilizate în cazul unei eventuale situaţii excepţionale în sectorul gazelor naturale. Totodată, utilizarea combinată a combustibililor gaze naturale – păcură este puţin probabilă în sezonul de încălzire 2025-2026, având în vedere că nu se estimează a fi înregistrat, în această perioadă, un deficit de gaze naturale pentru acoperirea consumului de gaze naturale al consumatorilor de pe malul drept al râului Nistru, precum şi ţinând cont de stocurile de gaze naturale planificate a fi asigurate, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr.2022/1032 în ceea ce priveşte stocarea gazelor naturale.

29. În tabelul 1 este prezentat consumul lunar de gaze naturale estimat al consumatorilor casnici şi noncasnici din Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), inclusiv sectorul energetic, estimat în baza datelor disponibile privind consumul mediu de gaze naturale înregistrat în anii precedenţi. Astfel, în perioada octombrie 2025 – aprilie 2026, se estimează un consum total de gaze naturale de 837,1 mil. m³, dintre care, consumatorii casnici – 38%, iar consumatorii noncasnici – 62%, sectorul energetic reprezentând aproximativ 40% din consumul total de gaze naturale prognozat.

Tabelul 1

Consumul lunar de gaze naturale estimat al consumatorilor casnici

şi noncasnici din Republica Moldova (malul drept al râului Nistru)

pentru perioada octombrie 2025 – aprilie 2026, mil. m³

30. În tabelul 2 este prezentată cantitatea de energie electrică estimată a fi necesară pentru acoperirea consumului malului drept al râului Nistru în perioada octombrie 2025 – aprilie 2026, divizată pe energia electrică produsă local şi cea pe necesară a fi importată din alte surse, în funcţie de datele înregistrate de facto în perioada similară precedentă.

Tabelul 2

Consumul lunar de energie electrică estimat pentru

perioada octombrie 2025 – aprilie 2026, mil. kWh

Sursa: ÎS “Moldelectrica” (date privind consumul energiei

electrice înregistrat de facto în perioada 2024-2025)

31. Din tabelul 3 şi din figurile 9 şi 10 se observă că energia electrică produsă din surse regenerabile (fără a fi considerată energia electrică produsă pentru consum propriu de consumatorii care au beneficiat de mecanismul de suport contorizare/facturare netă), în ultimii 4 ani, s-a majorat de 2,5 ori, majorându-se cu circa 214,5 mil. kWh, sau 158%, de la 135,6 mil. kWh în perioada octombrie-aprilie 2021-2022 până la 350,1 mil. kWh în perioada octombrie-aprilie 2024-2025. Din producţia locală de 1024,4 mil. kWh înregistrată în sezonul de încălzire 2024-2025, circa 34,2%, sau 350,1 mil. kWh, a reprezentat energie electrică produsă din surse regenerabile de energie (inclusiv energia electrică produsă de ÎS “Nodul Hidroenergetic Costeşti”).

Prin modificările aprobate la Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, prin care prevederile Directivei (UE) 2018/2001 au fost transpuse în legislaţia naţională, s-a stabilit necesitatea trecerii de la mecanismul de contorizare netă, care, în cazul Republicii Moldova, poate fi considerat că şi-a atins pe deplin obiectivul primar de a creşte interesul consumatorilor finali pentru dezvoltarea proiectelor de autoconsum cu mecanismul de facturare netă, care asigură dezvoltarea sustenabilă a acestui segment prin oferirea semnalelor de preţ. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2024 se aplică mecanismul de facturare netă în cazul producătorilor de energie verde pentru consumul propriu.

Tabelul 3

Producţia de energie electrică produsă din surse regenerabile de

energie (SRE) în perioadele octombrie 2021 – aprilie 2024, mil. kWh

Sursa: ÎS “Moldelectrica”

Figura 9. Energia electrică consumată în perioada octombrie – aprilie

a anilor 2021-2025 din surse locale şi din alte surse, mil. kWh

Sursa: ÎS “Moldelectrica”

Figura 10. Energia electrică produsă în perioada octombrie – aprilie a anilor 2021-2025

din surse locale (fără mecanismul contorizării/facturării nete), mil. kWh

Sursa: ÎS “Moldelectrica”

32. În luna mai 2025, 36% din consumul total de energie electrică al Republicii Moldova a fost acoperit din surse regenerabile locale. Această performanţă reprezintă un record absolut şi o creştere semnificativă faţă de luna martie 2025, când ponderea energiei produse din surse regenerabile locale a fost de aproximativ 23%.

Conform datelor disponibile, capacitatea totală instalată a centralelor electrice din surse regenerabile a depăşit puterea instalată de 689 MW în luna mai curent, iar în ultimii patru ani, capacităţile centralelor pe bază de energie regenerabilă au crescut de 10 ori. Această evoluţie pozitivă subliniază potenţialul în creştere al surselor de energie regenerabilă şi demonstrează importanţa consolidării investiţiilor strategice în acest domeniu.

În acelaşi timp, aceste rezultate reflectă contribuţia semnificativă a prosumatorilor – gospodăriile casnice şi companiile care au instalat panouri fotovoltaice în cadrul mecanismelor de contorizare şi de facturare netă, dar şi producătorii eligibili care beneficiază de sisteme de sprijin precum tarifele fixe. Evoluţia capacităţilor E-SER instalate în perioada 2018 – mai 2025 este prezentată în figura 11.

Figura 11. Evoluţia capacităţilor E-SER instalate în perioada 2018 – mai 2025, MW

Sursa: Centrul Naţional pentru Energie Durabilă (CNED)

33. Pentru a stimula acest proces, Guvernul promovează activ dezvoltarea noilor capacităţi de producţie a energiei electrice din surse regenerabile. În anul 2024, au fost lansate licitaţii pentru construcţia parcurilor fotovoltaice şi eoliene cu o capacitate totală de 165 MW, ce urmează să atragă investiţii de aproximativ 200 de mil. euro. În iunie 2025, Comisia de licitaţii pentru oferirea statutului de producător eligibil mare a desemnat câştigătorii pentru construcţia parcurilor eoliene şi fotovoltaice mari, cu capacitatea totală de 165 MW⁹.

___________________________

⁹ https://energie.gov.md/ro/content/au-fost-desemnati-castigatorii-primei-licitatii-pentru-constructia-parcurilor-eoliene-si 

Totodată, pentru luna octombrie 2025, este planificată lansarea unei noi licitaţii, care va include şi soluţii de stocare a energiei electrice prin baterii, contribuind astfel la stabilitatea şi la flexibilitatea sistemului electroenergetic. Ofertele vor fi depuse până în luna martie 2026.

Prin Hotărârea Consiliului de Administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică nr.276/2025, a fost aprobată lansarea pieţei serviciilor de sistem şi a pieţei energiei electrice de echilibrare, ca urmare a prezentării de către operatorul sistemului de transport al energiei electrice ÎS “Moldelectrica” a Raportului privind testarea unităţilor de producere, care conţine inclusiv necesităţile actuale şi cele anticipate privind echilibrarea şi controlul frecvenţei în sistemul electroenergetic al Republicii Moldova, luând în considerare majorarea capacităţii de generare a energiei electrice din surse regenerabile, în special a celor care utilizează tehnologii cu funcţionare intermitentă (precum energia solară şi eoliană).

În acest context, ţinând cont de Scrisoarea de intenţie dintre Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Europeană privind implementarea unei agende de reforme, scopul fiind de a îmbunătăţi rezilienţa şi securitatea energetică prin investiţii şi reforme în sectorul energetic, una dintre măsurile-cheie constă în lansarea de către ÎS “Moldelectrica” a unei licitaţii deschise şi transparente pentru capacităţi de echilibrare până în septembrie 2025.

II. ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE ÎN SECTORUL

ENERGETIC AL REPUBLICII MOLDOVA

34. Republica Moldova este dependentă practic în totalitate de importurile de resurse energetice, inclusiv gaze naturale. În acelaşi timp, Republica Moldova nu dispune de capacităţi de stocare a gazelor naturale, prin urmare, stocurile sunt şi pot fi asigurate doar pe teritoriul statelor vecine sau în alte ţări ce dispun de instalaţii de stocare.

35. Gazele naturale constituie una dintre principalele surse de energie pentru Republica Moldova, fiind utilizate atât pentru producerea de energie electrică, cât şi pentru încălzire în gospodării. Până în anul 2023, Republica Moldova a fost dependentă, practic, în totalitate de importul de gaze naturale din Rusia. Începând cu luna decembrie 2022, întreg volumul de gaze naturale – de 5,7 mil. m³/zi – livrat Republicii Moldova de SAP “Gazprom” a fost alocat pentru acoperirea consumului regiunii transnistrene şi pentru producerea energiei electrice de către MGRES pentru malul drept al râului Nistru.

36. Începând cu luna aprilie 2024, SA “Moldovagaz” organiza licitaţii lunare pentru a cumpăra volumele de gaze naturale necesare consumatorilor săi. SA “Energocom” este unul dintre participanţii la licitaţiile organizate pe piaţa angro a gazelor naturale din Republica Moldova.

37. După criza energetică din ultimii ani, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru) şi-a majorat semnificativ securitatea energetică, micşorând şi dependenţa sa de o singură sursă de gaze naturale. Deja malul drept al râului Nistru nu mai este dependent de gazele naturale livrate din Rusia, compania de stat SA “Energocom” având asigurate instrumentele şi capacităţile necesare pentru achiziţia de gaze naturale pe piaţa spot şi/sau alte surse.

38. Asigurarea aprovizionării cu gaze naturale şi energie electrică, precum şi infrastructura electroenergetică şi de gaze naturale din regiunea transnistreană se află temporar în afara controlului autorităţilor constituţionale. Autorităţile din Republica Moldova, inclusiv ANRE, în condiţii de piaţă, nu pot interveni efectiv pe piaţa gazelor naturale şi a energiei electrice din regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

39. În timp ce malul drept al râului Nistru şi-a asigurat securitatea aprovizionării cu gaze naturale şi liberalizarea treptată a pieţei, consumatorii din regiunea transnistreană, până la data de 1 ianuarie 2025, erau dependenţi de o singură sursă de import – SAP “Gazprom”, care se baza strict pe Contractul privind furnizarea gazelor naturale nr.1ГM-07-11 din 29 decembrie 2006 încheiat între SA “Moldovagaz” şi SAP “Gazprom”, al cărui termen a fost extins, prin Acordul adiţional nr.19 din octombrie 2021, până la 30 septembrie 2026.

40. Deşi Contractul privind furnizarea gazelor naturale, încheiat între SA “Moldovagaz” şi SAP “Gazprom”, este în vigoare până la 30 septembrie 2026, în decembrie 2024 SAP “Gazprom” a informat SA “Moldovagaz” despre decizia de a sista livrarea gazelor naturale către regiunea transnistreană a Republicii Moldova începând cu 1 ianuarie 2025, până la o notificare contrară a SAP “Gazprom” aferentă reluării livrărilor, fără a specifica expres orice intenţii de a relua livrările de gaze naturale sau de a rezoluţiona Contractul respectiv.

41. Începând cu 1 ianuarie 2025, a fost sistată livrarea gazelor naturale către regiunea transnistreană. Pentru economisirea gazelor naturale acumulate în reţea, furnizorul de gaze naturale din regiunea transnistreană, SRL “Tiraspoltransgaz”, a anunţat şi a iniţiat întreruperea livrărilor de gaze naturale către consumatorii industriali începând cu 28 decembrie 2024, iar ulterior a fost întreruptă livrarea gazelor naturale către gospodăriile individuale, păstrând furnizarea gazelor naturale doar blocurilor locative şi unor edificii cu caracter social.

Conform unui plan comun de acţiuni semnat de întreprinderile de gaze din regiunea transnistreană, a fost secţionată infrastructura de gaze naturale din regiunea transnistreană de la cea din malul drept al râului Nistru şi Ucraina. La situaţia din 1 ianuarie 2025, în momentul sistării de către SAP “Gazprom” a furnizării gazelor naturale către regiunea transnistreană, SRL “Tiraspoltransgaz” a acumulat stocuri de gaze naturale în reţelele de transport în volum de 14,75 mil. m³, consumul mediu zilnic de gaze naturale pentru necesităţi proprii ale consumatorilor din regiunea transnistreană fiind redus în luna ianuarie de la aproximativ 3,7 mil. m³/zi în anul 2024 la doar 0,3-0,5 mil. m³/zi în anul 2025.

Ca urmare a reducerii drastice a consumului de gaze naturale al consumatorilor din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, volumele de gaze naturale stocate în reţelele de transport au fost suficiente pentru a fi utilizate practic pe parcursul întregii luni ianuarie 2025.

42. În contextul situaţiei critice din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, au fost examinate şi propuse de către părţi mai multe scenarii de aprovizionare cu gaze naturale a regiunii transnistrene. Datorită intervenţiei Comisei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova (CSE) şi suportului Uniunii Europene, au fost diminuate riscurile apariţiei unei crize umanitare în această regiune.

43. La data de 27 ianuarie 2025, UE a anunţat despre oferirea unui pachet de asistenţă de urgenţă în valoare de 30 de mil. euro¹⁰ (conform subpct. 1.2 din Dispoziţia CSE nr.6 din 31 ianuarie 2025: 20 mil. de euro pentru achiziţia gazelor naturale în calitate de ajutor umanitar destinat regiunii transnistrene a Republicii Moldova şi 10 mil. de euro pentru achiziţia energiei electrice pentru necesităţile malului drept al râului Nistru), ca un prim pas pentru a sprijini Republica Moldova în soluţionarea crizei energetice provocate de SAP “Gazprom”. Prin acest pachet, UE a finanţat achiziţionarea şi transportul de gaze naturale către regiunea transnistreană a Republicii Moldova, pentru a contribui la restabilirea alimentării cu energie electrică şi termică a celor peste 350 000 de locuitori ai regiunii până la 10 februarie 2025.

___________________________

¹⁰ https://enlargement.ec.europa.eu/news/eu-offers-emergency-support-tackle-energy-crisis-moldova-2025-01-27_en 

44. La data de 4 februarie 2025, Comisia Europeană şi Republica Moldova au convenit asupra unei strategii cuprinzătoare pe doi ani pentru independenţa şi rezilienţa energetică a Republicii Moldova. Strategia are un dublu obiectiv: detaşarea Republicii Moldova de nesiguranţa aprovizionării cu gaze naturale din Rusia şi integrarea deplină a acesteia pe piaţa energetică a Uniunii Europene.

În cadrul acestei strategii, suportul financiar pentru Republica Moldova se va ridica la 250 de mil. euro pentru anul 2025, cu condiţia realizării anumitor măsuri de aliniere la standardele energetice ale UE, consolidarea infrastructurii şi promovarea securităţii energetice, a eficienţei şi a progresului în materie de energie verde, asumate de autorităţile Republicii Moldova prin Scrisoarea de intenţie semnată de Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Europeană la data de 4 februarie 2025¹¹.

___________________________

¹¹ https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_25_403 

Adiţional la acest suport financiar, ca parte a aceleiaşi strategii, o ofertă de 60 de mil. euro a fost pusă la dispoziţia Guvernului pentru populaţia din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, sub rezerva anumitor condiţii. Cu toate acestea, aşa-numitele structuri din regiunea transnistreană a Republicii Moldova nu au răspuns la ajutorul oferit de UE, în prezent fiind asigurată livrarea gazelor naturale către regiunea transnistreană prin intermediul companiei MET Gas and Energy Marketing AG, cu condiţia respectării prevederilor Dispoziţiei CSE nr.8 din 10 februarie 2025, care stabileşte că, în vederea asigurării livrării de gaze naturale către regiunea transnistreană a Republicii Moldova ca urmare a stopării livrărilor de către SAP “Gazprom”, prin derogare de la art.13 alin.(2) din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale şi de la normele privind aprobarea deciziilor de către consiliu şi/sau de către adunarea generală a acţionarilor, SA “Moldovagaz” poate încheia contracte de vânzare-cumpărare a gazelor naturale pentru a fi livrate SRL “Tiraspoltransgaz”, cu condiţia recepţionării plăţilor în avans pentru gazele naturale şi serviciile de transport.

45. Pentru identificarea unui mecanism mai durabil de aprovizionare cu gaze naturale a regiunii transnistrene a Republicii Moldova, unde activează întreprinderi nelicenţiate din sectorul energetic, prin Legea nr.152/2025 pentru modificarea unor acte normative (securitatea aprovizionării cu gaze naturale şi alte aspecte ce ţin de sectorul gazelor naturale) au fost efectuate modificări la Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale.

46. În temeiul art.108¹ din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, Guvernul, prin Hotărârea nr.668/2022, a desemnat SA “Energocom” în calitate de entitate pentru crearea şi menţinerea stocurilor de securitate de gaze naturale.

Potrivit art.VI alin.(11) din Legea nr.249/2022 cu privire la modificarea unor acte normative, crearea stocurilor de securitate se realizează gradual, conform cantităţilor stabilite de Guvern, care trebuie să corespundă cu:

- nu mai puţin de 4 zile de consum – începând cu 15 septembrie 2022;

- nu mai puţin de 8 zile de consum – începând cu 1 octombrie 2023;

- nu mai puţin de 10 zile de consum – începând cu 1 octombrie 2024.

Corespunzător, în conformitate cu pct.6 din Hotărârea Guvernului nr.668/2022 cu privire la crearea şi menţinerea stocurilor de securitate de gaze naturale, în anul 2022, SA “Energocom” a constituit stocuri de securitate de gaze naturale în mărime de 22,8 mil. m³.

În anul 2023, prin Hotărârea Guvernului nr.331/2023 pentru modificarea punctului 6 din Hotărârea Guvernului nr.668/2022 cu privire la crearea şi menţinerea stocurilor de securitate de gaze naturale, cantitatea de gaze naturale stocată în calitate de stocuri de securitate s-a stabilit la nivelul de 45,6 mil. m³, astfel SA “Energocom” a mai procurat 22,8 mil. m³ de gaze naturale pentru a fi stocate.

În anul 2024, prin Hotărârea Guvernului nr.364/2024 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.668/2022 cu privire la crearea şi menţinerea stocurilor de securitate de gaze naturale, cantitatea de gaze naturale stocată în calitate de stocuri de securitate s-a stabilit la nivelul de 47,1 mil. m³, de aceea, SA “Energocom” a mai procurat 1,5 mil. m³ de gaze naturale pentru a fi stocate şi pentru a respecta prevederile legale.

În anul 2025, prin Hotărârea Guvernului nr.302/2025 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.668/2022 cu privire la crearea şi menţinerea stocurilor de securitate de gaze naturale, cantitatea de gaze naturale stocată în calitate de stocuri de securitate s-a stabilit la nivelul de 50 mil. m³, aşadar, SA “Energocom” urmează să procure, până la 1 octombrie 2025, 2,9 mil. m³ de gaze naturale, pentru a asigura nivelul stocurilor de securitate stabilit şi pentru a respecta prevederile legale.

47. Republica Moldova a transpus Regulamentul (UE) nr.2022/1032 în ceea ce priveşte stocarea gazelor naturale, prin modificările efectuate la Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale prin Legea nr.429/2023 pentru modificarea unor acte normative. În Raportul pentru anul 2024 al Secretariatului Comunităţii Energiei privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1032¹² este menţionat că Republica Moldova a transpus cu succes Regulamentul menţionat în legislaţia naţională şi l-a pus în practică prin stocarea gazelor naturale în instalaţiile de stocare din ţările vecine, oferind astfel un exemplu altor ţări care nu dispun de capacităţi interne de stocare. Totodată, părţile contractante care nu dispun de capacităţi de stocare au fost îndemnate să urmeze exemplul Republicii Moldova de a-şi îndeplini obligaţiile de stocare prin intermediul unor acorduri cu ţările vecine, vizând cel puţin 15% din cererea lor naţională de gaze naturale.

___________________________

¹² https://www.energy-community.org/news/Energy-Community-News/2024/05/28b.html 

În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.365/2024 cu privire la aprobarea obligaţiei de stocare a gazelor naturale, cantitatea totală de gaze naturale a fost constituită până la 1 octombrie 2024, ceea ce face obiectul obligaţiei de stocare şi corespunde nivelului de 15% din consumul mediu anual de gaze naturale al consumatorilor finali din Republica Moldova, ale căror instalaţii de utilizare ale cărora sunt racordate la reţelele de gaze naturale ale operatorilor de sistem licenţiaţi, determinat pentru ultimii 5 ani calendaristici (2019-2023), a fost calculată la nivelul de 149,5 mil m³. La determinarea cantităţii de gaze naturale care face obiectul obligaţiei de stocare, din cantitatea totală de gaze naturale de 149,5 mil. m³ s-a dedus cantitatea de gaze naturale de 47,1 mil. m³ ce a fost stocată în calitate de stocuri de securitate începând cu 1 octombrie 2024.

În temeiul art.108² alin.(3) şi (4) din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, din motive ce ţin de existenţa unor limitări de ordin tehnic şi de existenţa unor riscuri majore în ceea ce priveşte asigurarea continuităţii livrării gazelor naturale prin interconexiuni în cantităţile necesare, ca urmare a solicitării titularului obligaţiei de stocare, SA “Energocom”, s-a propus reducerea obligaţiei de stocare a gazelor naturale, impuse prin Hotărârea Guvernului nr.365/2024 cu privire la aprobarea obligaţiei de stocare a gazelor naturale, de la 102,4 mil. m³ la 50 mil. m³, ceea ce a determinat reducerea cantităţii totale de gaze naturale ce face obiectul obligaţiei de stocare, de la 149,5 mil. m³ la 97,1 mil. m³, din care 47,1 mil. m³ reprezintă cantitatea de gaze naturale ce a fost stocată în calitate de stocuri de securitate.

48. Conform modificărilor efectuate la Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale prin Legea nr.152/2025 pentru modificarea unor acte normative (securitatea aprovizionării cu gaze naturale şi alte aspecte ce ţin de sectorul gazelor naturale), dispoziţiile referitoare la obligaţia de stocare a gazelor naturale de 15% au fost extinse după 2025 şi distribuite între furnizorii de pe piaţa cu amănuntul a gazelor naturale prin mecanisme bazate pe piaţă. În temeiul art.108² şi 108³ din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale şi al art.VI alin.(3) din Legea nr.152/2025 pentru modificarea unor acte normative (securitatea aprovizionării cu gaze naturale şi alte aspecte ce ţin de sectorul gazelor naturale), prin Hotărârea ANRE nr.426/2025 a fost aprobată cantitatea totală de gaze naturale care urmează să fie stocată până la 1 noiembrie 2025, în mărime de 145,37 mil. m³, precum şi lista furnizorilor de gaze naturale obligaţi să instituie stocuri de gaze naturale şi cantităţile de gaze naturale care fac obiectul obligaţiei de stocare.

Totodată, ca urmare a sistării livrărilor de gaze naturale către regiunea transnistreană a Republicii Moldova de către SAP “Gazprom” începând cu 1 ianuarie 2025 şi ţinând cont de faptul că, la momentul actual, pe teritoriul regiunii transnistrene nu activează operatori de sistem licenţiaţi, pentru asigurarea continuităţii securităţii aprovizionării cu gaze naturale a regiunii şi pentru diminuarea riscurilor de aprovizionare, Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale a fost completată cu art.85¹, care prevede desemnarea de către ANRE a unei entităţi care să livreze gaze naturale către regiunea transnistreană a Republicii Moldova, precum şi să creeze gradual şi să menţină stocuri de gaze naturale pentru a asigura acoperirea a cel puţin 15% din consumul mediu anual de gaze naturale al consumatorilor casnici şi al întreprinderilor şi instituţiilor care prestează servicii sociale esenţiale din regiunea în care operează operatorii de sistem nelicenţiaţi, determinat pentru ultimii 5 ani calendaristici.

49. Pentru continuarea promovării liberalizării treptate a pieţei gazelor naturale şi creşterii lichidităţii acesteia, conform prevederilor Legii nr.152/2025 pentru modificarea unor acte normative (securitatea aprovizionării cu gaze naturale şi alte aspecte ce ţin de sectorul gazelor naturale), ANRE, prin Decizia din 18 iulie 2025, a stabilit pragurile de consum pentru identificarea şi atribuirea categoriilor de consumatori noncasnici în funcţie de consumul de gaze naturale al acestora, după cum urmează:

- consumatori noncasnici mici – până la 10 mii m³/an;

- consumatori noncasnici mijlocii – de la 10 mii m³/an până la 100 mii m³/an;

- consumatori noncasnici mari – peste 100 mii m³/an.

Consumatorii noncasnici mari şi mijlocii urmează să achiziţioneze gaze naturale doar la preţuri negociate pe piaţă, în conformitate cu calendarul ce urmează a fi stabilit de către ANRE. Doar consumatorii casnici, consumatorii noncasnici mici, precum şi întreprinderile şi instituţiile care prestează servicii sociale esenţiale vor avea dreptul de a fi aprovizionaţi cu gaze naturale de către furnizorii cărora le-a fost impusă obligaţia de serviciu public prevăzută la art.89 din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale.

Totodată, având la bază o analiză a pieţei cu amănuntul a gazelor naturale, ANRE urmează să stabilească până la 1 octombrie 2025, un calendar privind restricţionarea accesului consumatorilor finali, alţii decât cei prevăzuţi la art.89 alin.(1), condiţiile specifice de furnizare a gazelor naturale către aceste categorii de consumatori finali, precum şi obligaţiile furnizorilor.

50. Cu referire la sectorul electroenergetic, este necesar de a fi menţionat că sincronizarea sistemelor electroenergetice ale Republicii Moldova şi Ucrainei cu sistemul electroenergetic European (ENTSO-E), din data de 16 martie 2022, a permis asigurarea stabilităţii sistemului electroenergetic şi a oferit posibilitatea de a realiza schimburi comerciale de energie electrică de pe piaţa de energie electrică europeană. Prin urmare, chiar şi în contextul geopolitic complicat, a fost asigurată continuitatea aprovizionării cu energie electrică.

51. Pentru a menţine gradul de siguranţă în aprovizionarea cu energie electrică, au fost diversificate sursele de aprovizionare cu energie electrică, prin încheierea mai multor contracte bilaterale, atât cu producători din Ucraina, cât şi cu producători şi furnizori din România. Urmărind intensificarea relaţiilor bilaterale dintre Republica Moldova şi România, a fost posibilă înregistrarea SA “Energocom” la bursa OPCOM din România şi efectuarea tranzacţiilor pe această platformă.

52. Securitatea aprovizionării cu energie electrică a malului drept al râului Nistru este cea mai vulnerabilă. Comparativ cu situaţia anului 2022, riscurile sunt crescute din cauza pierderii capacităţii de generare din Ucraina, care a schimbat situaţia regională, Ucraina devenind o ţară importatoare de energie electrică cu care Republica Moldova trebuie să concureze la importul energiei electrice.

Accesarea surselor (alternative) sigure şi competitive pentru achiziţionarea energiei electrice la preţuri rezonabile şi transportul acesteia către Republica Moldova rămân provocări în condiţiile în care importurile din Ucraina practic au fost sistate, ca urmare a bombardamentelor ruseşti asupra infrastructurii sale energetice. Importul de energie electrică din România (OPCOM sau contracte directe cu anumiţi producători) nu garantează preţuri accesibile, România fiind la fel un importator de energie electrică în perioada rece a anului. Din cauza capacităţii insuficiente a interconexiunilor cu sistemul electroenergetic din România există riscuri atât de ordin tehnic, cât şi de ordin comercial.

53. Capacitatea comercială de 2 100 MW, care a fost permisă de ENTSO-E în perioada rece a anului pentru importul de energie electrică pentru blocul Ucraina – Republica Moldova (din care doar 315 MW exclusiv pentru Republica Moldova prin intermediul interconexiunii cu sistemul electroenergetic al României), precum şi capacitatea comercială actuală din perioada de vară de 1 700 MW (din care doar 255 MW exclusiv pentru Republica Moldova) nu garantează asigurarea integrală a importurilor necesare pentru acoperirea integrală din import a consumului de energie electrică de pe malul drept al râului Nistru, fiind necesare acţiuni privind majorarea la cel puţin 600 MW a capacităţii comerciale, exclusiv pentru Republica Moldova, pentru a asigura acoperirea cererii de energie electrică în orele de vârf.

De menţionat că, în timpul sezonului de încălzire, Republica Moldova are nevoie de importuri de energie electrică de aproximativ 400-450 MW în orele de vârf. Începând cu luna aprilie, necesitatea de import al energiei electrice creşte la aproximativ 600 MW în orele de vârf din cauza micşorării semnificative a capacităţii de producere a energiei electrice de către centralele electrice cu termoficare (CET), ce depinde în mare parte de sarcina termică de consum.

Capacitatea totală instalată a centralelor electrice din surse regenerabile a atins nivelul de 665 MW, însă marea majoritate sunt surse intermitente (fotovoltaice şi eoliene). Astfel, singura sursă fiabilă, care poate acoperi integral cererea de energie electrică a Republicii Moldova, este energia importată prin intermediul conexiunii transfrontaliere România – Republica Moldova.

Având în vedere riscurile privind asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrice, ENTSO-E a permis aplicarea unui mecanism de realocare a capacităţii comerciale neutilizate de Ucraina pentru a fi utilizată la graniţa România – Republica Moldova, în limita a maxim 21% din capacitatea totală a blocului, ceea ce permite la moment importul suplimentar a până la 350 MW în orele de vârf, în special ore de seară.

Astfel, ţinând cont de această măsură de realocare şi de contractele privind furnizarea energiei electrice încheiate cu Ucraina, este posibilă acoperirea consumului intern de energie electrică, inclusiv în orele de vârf. Totodată, în cazul în care furnizorii de energiei electrică din Ucraina nu vor avea posibilitatea să furnizeze energie electrică Republicii Moldova, iar mecanismul de realocare a capacităţii comerciale neutilizate de Ucraina nu va mai funcţiona, capacitatea comercială actuală garantată exclusiv pentru Republica Moldova ar putea să nu fie suficientă, fiind astfel necesară acoperirea consumului total intern al ţării în orele de vârf prin intermediul Acordurilor privind achiziţionarea energiei electrice de urgenţă.

54. Interconectarea cu reţelele energetice din Uniunea Europeană reprezintă un prim pas important spre diversificarea surselor de energie şi reducerea dependenţei. Investiţiile în surse de energie alternative pot contribui semnificativ la diversificarea mixului energetic, reducând astfel dependenţa de combustibilii fosili, Republica Moldova având un potenţial considerabil în acest sens, în special de energie solară şi eoliană.

55. În tabelul 4 sunt prezentate cantităţile estimate spre livrare în sezonul de încălzire 2025-2026 pentru acoperirea consumului de energie electrică şi gaze naturale de către consumatorii malului drept al râului Nistru şi regiunea transnistreană.

Tabelul 4

Cantităţile estimate a fi necesare să fie livrate în sezonul de încălzire 2025-2026

pentru acoperirea consumului de energie electrică şi de gaze naturale

al consumatorilor de pe malul drept al râului Nistru

şi din regiunea transnistreană

56. Volumele lunare de gaze naturale prognozate pentru perioada octombrie 2025 – aprilie 2026 se bazează pe consumul mediu lunar înregistrat în aceeaşi perioadă în anii precedenţi (2018-2025) şi reprezintă valori estimative, care pot fi influenţate de mai mulţi factori. Cantităţile estimate a fi necesare pentru acoperirea consumului de energie electrică şi de gaze naturale al consumatorilor din regiunea transnistreană nu sunt date oficiale, acestea reprezentând nişte estimări efectuate în baza datelor statistice disponibile.

Totodată, este de remarcat faptul că prognoza consumului lunar de gaze naturale preconizată pentru perioada octombrie 2025 – aprilie 2026, la nivel de ţară, nu poate servi drept reper unic pentru achiziţiile de gaze naturale planificate de către titularii de licenţe pentru activitatea de furnizare a gazelor naturale, deoarece consumul estimat pentru sezonul de încălzire poate fi influenţat de mai mulţi factori, cum ar fi: temperatura aerului atmosferic, preţurile de achiziţie a gazelor naturale, funcţionarea sau nu pe păcură a marilor consumatori de gaze naturale, nivelul preţurilor reglementate şi capacitatea de plată a consumatorilor finali, cota de piaţă a furnizorilor etc. Astfel, titularii de licenţă pentru furnizarea gazelor naturale urmează să-şi ajusteze, individual, cel puţin lunar prognoza consumului de gaze naturale pentru următorul sezon de încălzire 2025-2026, în funcţie de evoluţia mai multor factori ce pot influenţa nivelul consumului de gaze naturale al consumatorilor finali.

57. Având în vedere situaţia actuală în sectorul gazelor naturale din Republica Moldova, se poate conchide că, în condiţiile în care vor fi realizate toate măsurile de pregătire pentru sezonul de încălzire 2025-2026 enumerate în Plan, nu se estimează înregistrarea unui deficit de gaze naturale pentru consumatorii malului drept al râului Nistru şi, respectiv, nu vor fi necesare măsuri de întrerupere a livrării gazelor naturale către consumatorii întreruptibili stabiliţi de către operatorii de sistem, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind situaţiile excepţionale în sectorul gazelor naturale şi ale Planului de acţiuni pentru situaţii excepţionale în sectorul gazelor naturale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.728/2024, SA “Energocom”, având asigurate capacităţile/instrumentele necesare pentru procurarea, la necesitate, a volumelor suplimentare de gaze naturale din alte surse sau de pe piaţa spot pentru acoperirea consumului estimat.

58. Pentru diminuarea riscului iminent de revocare a obligaţiilor de serviciu public, impuse SA “Moldovagaz” prin Hotărârile ANRE nr.487/2019 şi nr.578/2024, în cazul retragerii licenţei pentru activitatea de furnizare a gazelor naturale SA “Moldovagaz”, ca urmare a neîndeplinirii în termen a procesului de separare a proprietarilor reţelelor de transport al gazelor naturale, în conformitate cu condiţiile stipulate la art.28 din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, prin Hotărârea nr.248 din 23 mai 2025, ANRE a desemnat
SA “Energocom” în calitate de furnizor cu obligaţiile de serviciu public prevăzute la art.89 şi 90 din Legea nr.108/2016, titular de licenţă pentru furnizarea gazelor naturale, căruia i-a fost impusă obligaţia de serviciu public în vederea asigurării securităţii aprovizionării cu gaze naturale în situaţie de urgenţă, în conformitate cu Hotărârile Guvernului nr.660/2019 şi nr.589/2022. Hotărârea ANRE respectivă va intra în vigoare la data revocării obligaţiilor de serviciu public prevăzute de art.89 şi 90 din Legea nr.108/2016, executate de către SA “Moldovagaz” în baza Hotărârilor ANRE nr.487/2019 şi nr.578/2024.

La data de 4 august 2025, Consiliul de Administraţie al ANRE a aprobat Hotărârea nr.479/2025, prin care a fost retrasă licenţa Seria AC nr.001402 din 6 noiembrie 2018, eliberată SA “Moldovagaz”, pentru activitatea de furnizare a gazelor naturale¹⁴. De asemenea, a fost aprobată revocarea obligaţiilor de serviciu public impuse SA “Moldovagaz” prin Hotărârile ANRE nr.487/2019 şi nr.578/2024. Decizia respectivă definitivează efortul de mai mulţi ani al autorităţilor din Republica Moldova de a asigura separarea şi independenţa infrastructurii de transport al gazelor naturale.

___________________________

¹⁴ https://www.anre.md/anre-a-retras-licenta-sa-moldovagaz-pentru-furnizarea-gazelor-naturale-3-1104 

Totodată, luând în considere că procedura de încetare a activităţii furnizorului SA “Moldovagaz” şi, respectiv, preluarea de către SA “Energocom” a cca 800 de mii de consumatori reprezintă o provocare unică de acest fel pentru toate părţile implicate în proces, ANRE a decis ca momentul propriu-zis de schimbare a furnizorilor să se realizeze pe data de 1 septembrie 2025. În acest sens, ANRE a obligat SA “Moldovagaz” şi SA “Energocom” să realizeze până la sfârşitul lunii curente toate măsurile organizatorice necesare pentru asigurarea continuităţii efective a obligaţiei de serviciu public, stabilite la art.89 din Legea nr.108/2016, astfel încât din 1 septembrie 2025 să nu fie afectată în niciun fel furnizarea gazelor naturale către consumatorii finali, care urmează a fi preluaţi de către SA “Energocom”.

59. Sistarea furnizării gazelor naturale către regiunea transnistreană a Republicii Moldova de către SAP “Gazprom”, în baza Contractului existent privind furnizarea gazelor naturale, încheiat între SA “Moldovagaz” şi SAP “Gazprom”, a condus la o situaţie critică în această regiune, precum şi la riscuri majore pentru asigurarea funcţionării fiabile a sectorului electroenergetic pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

60. Începând cu luna februarie 2025, livrarea gazelor naturale către regiunea transnistreană este asigurată prin intermediul contractelor-cadru încheiate de către SA “Moldovagaz” cu compania MET Gas and Energy Marketing AG, cu condiţia respectării prevederilor Dispoziţiei Comisei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova nr.8 din 10 februarie 2025, care stabileşte că, în vederea asigurării livrării de gaze naturale către regiunea transnistreană a Republicii Moldova ca urmare a stopării livrărilor de către
SAP “Gazprom”, prin derogare de la art.13 alin.(2) din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale şi de la normele privind aprobarea deciziilor de către consiliu şi/sau de către adunarea generală a acţionarilor, SA “Moldovagaz” poate încheia contracte de vânzare-cumpărare a gazelor naturale pentru a fi livrate către SRL “Tiraspoltransgaz”, cu condiţia recepţionării plăţilor în avans pentru gazele naturale şi pentru serviciile de transport. Cu toate că acest mecanism este în prezent funcţional, având în vedere sursele de finanţare a livrării gazelor naturale către regiunea transnistreană, în continuare sunt riscuri de întrerupere neaşteptată a livrărilor de gaze naturale către regiunea transnistreană pe parcursul anului, riscuri care ar putea crea dezechilibre majore atât în sistemul de gaze naturale, cât şi în sistemul electroenergetic al Republicii Moldova.

61. Chiar dacă infrastructura existentă de transport a gazelor naturale permite asigurarea transportului de gaze naturale necesar pentru acoperirea consumului Republicii Moldova, există riscuri privind capacitatea consumatorilor din regiunea transnistreană de a achiziţiona gaze naturale la preţuri de piaţă. Conform modificărilor efectuate la Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale prin Legea nr.152/2025 cu privire la modificarea unor acte normative (securitatea aprovizionării cu gaze naturale şi alte aspecte ce ţin de sectorul gazelor naturale), entitatea de aprovizionare cu gaze naturale a regiunii transnistrene, prevăzută la art.85¹ alin.(1) din Legea nr.108/2016, urmează să asigure livrarea gazelor naturale către regiunea transnistreană a Republicii Moldova pentru acoperirea consumului consumatorilor din această regiune.

62. Cu referire la sectorul electroenergetic, în perioada 2022-2024, achiziţiile energiei electrice pentru necesităţile furnizorilor serviciului universal de ultimă opţiune şi ale operatorilor de sistem au fost efectuate de către SA “Energocom”, în baza obligaţiei de serviciu public impuse prin Hotărârea Guvernului nr.1059/2023 cu privire la impunerea obligaţiei de serviciu public în vederea asigurării securităţii aprovizionării cu energie electrică, cea mai mare pondere fiind asigurată de la MGRES, în baza contractului valabil până la 31 decembrie 2024. Începând cu 1 ianuarie 2025, ca urmare a stopării livrărilor de gaze naturale de către SAP “Gazprom”, MGRES nu mai produce energie electrică pentru malul drept al râului Nistru.

Obligaţia de serviciu public, impusă SA “Energocom” în baza Hotărârii Guvernului nr.1059/2023 cu privire la impunerea obligaţiei de serviciu public în vederea asigurării securităţii aprovizionării cu energie electrică în scopul protejării consumatorilor de energie electrică, expiră la 31 decembrie 2025. În acest context, precum şi ţinând cont de vulnerabilităţile existente în Republica Moldova, de situaţia de război din Ucraina, parte contractantă a Comunităţii Energetice, de stabilitatea preţurilor la nivel regional, urmează a fi lansate procedurile anuale de achiziţie a energiei electrice printr-un proces de licitaţie competitiv, respectând principiile transparenţei şi nediscriminării, în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare, inclusiv cu prevederile Regulilor pieţei de energie electrică, aprobate prin Hotărârea Agenţiei Naţionale de Reglementare în Energetică nr.283/2020 (anexa nr.1 la Regulile pieţei de energie electrică).

63. Luând în considerare riscurile care se menţin în privinţa securităţii aprovizionării cu gaze naturale a regiunii transnistrene a Republicii Moldova şi necesitatea de a asigura stabilitatea sectorului electroenergetic al Republicii Moldova, s-a impus elaborarea unui plan de măsuri care să asigure îmbunătăţirea rezilienţei şi a securităţii energetice prin investiţii şi reforme în sectorul energetic şi prin eliminarea completă a dependenţei în aprovizionarea cu resurse energetice dintr-o singură sursă. În acest sens, prin Hotărârea Guvernului nr.119/2025, a fost aprobat Planul de măsuri privind consolidarea independenţei energetice a Republicii Moldova.

64. Întreruperea furnizării gazelor naturale către regiunea transnistreană a accentuat riscurile privind asigurarea fiabilităţii sectorului electroenergetic pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Dependenţa ridicată de MGRES implică vulnerabilităţi majore în contextul sistării livrărilor de gaze naturale către centrala electrică începând cu 1 ianuarie 2025. Astfel, în lipsa cantităţilor de energie electrică achiziţionate de la MGRES, aprovizionarea cu energie electrică a Republicii Moldova depinde direct de importurile din zona de ofertare a ENTSO-E, în special din România.

65. Un al element de vulnerabilitate este constituit din faptul că linia electrică aeriană (LEA) 400 kV Isaccea – Vulcăneşti-MGRES traversează atât teritoriul Ucrainei, cât şi staţia electrică de pe teritoriul MGRES, aflată în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Prin urmare, acesta reprezintă un element suplimentar de vulnerabilitate, existând riscul întreruperii fluxului de energie electrică de către MGRES. În cazul în care LEA 400 kV Isaccea –Vulcăneşti va fi avariată, în special din cauza unor bombardamente, Republica Moldova nu va mai putea importa direct energie electrică din România, fapt care ar determina un deficit de circa 50% din toată cantitatea necesară în sezonul de încălzire. Astfel, construcţia şi darea în exploatare a LEA 400 kV Vulcăneşti –Chişinău reprezintă o prioritate pentru asigurarea securităţii energetice a ţării, construcţia acesteia fiind planificată să se realizeze până la sfârşitul anului 2025.

III. MĂSURILE DE PREGĂTIRE PENTRU SEZONUL

DE ÎNCĂLZIRE 2025-2026

66. Pentru punerea în aplicare a măsurilor de pregătire pentru sezonul de încălzire 2025-2026 şi a măsurilor de eficientizare a consumului de resurse energetice, cu titlu de recomandare, se propun o serie de măsuri ce urmează a fi întreprinse de către autorităţile şi entităţile competente, conform celor prevăzute în tabelul 5.

Mai jos se prezintă tabelul cu măsurile preventive necesare a fi întreprinse în vederea pregătirii pentru sezonul de încălzire 2025-2026, termenul de realizare şi responsabilii de îndeplinirea lor.

Tabelul 5

MĂSURILE

de pregătire pentru sezonul de încălzire 2025-2026

67. Persoana desemnată responsabilă conform măsurii nr.40 din tabelul 5 va asigura monitorizarea şi controlul zilnic al consumului raţional de resurse energetice şi a menţinerii temperaturii interioare recomandate în cadrul clădirilor, conform Planului-model prezentat în tabelul 6.

Tabelul 6

PLAN-MODEL

al măsurilor de eficientizare a consumului de energie în clădirile publice,

conform recomandărilor autorităţii responsabile de implementarea

politicilor în domeniul eficienţei energetice