Hotărâre nr. 63 din 12.02.2025

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

privind monitorizarea şi gestionarea

calităţii aerului atmosferic

nr. 63  din  12.02.2025

 (în vigoare 25.03.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 89-95 art. 85 din 25.02.2025

* * *

UE

În temeiul art.5 alin.(2) şi art.37 alin.(3) din Legea nr.98/2022 privind calitatea aerului atmosferic (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.141-150, art.252), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1.1. Regulamentul privind monitorizarea şi gestionarea calităţii aerului atmosferic, conform anexei nr.1;

1.2. Metodologia de elaborare a planurilor de calitate a aerului şi a planurilor de menţinere a calităţii aerului, conform anexei nr.2.

2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Mediului.

Anexa nr.1

la Hotărârea Guvernului nr.63/2025

REGULAMENT

privind monitorizarea şi gestionarea calităţii aerului atmosferic

Regulamentul privind monitorizarea şi gestionarea calităţii aerului atmosferic:

- transpune parţial (transpune art.2 pct.2, 4, 20 şi 21; art.4; art.11 pct.1; art.23; partea A din anexa VI) Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 152 din 11 iunie 2008 (CELEX: 32008L0050), aşa cum a fost modificată ultima data prin Directiva (UE) 2015/1480 a Comisiei din 28 august 2015;

- transpune anexa V din Directiva 2004/107/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arsenicul, cadmiul, mercurul, nichelul şi hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 23 din 26 ianuarie 2005 (CELEX: 32004L0107), aşa cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2015/1480 a Comisiei din 28 august 2015.

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind monitorizarea şi gestionarea calităţii aerului atmosferic (în continuare ‒ Regulament) instituie cadrul juridic privind reglementarea funcţionării a două sisteme integrate: Sistemul Naţional de Inventariere a Emisiilor de Poluanţi Atmosferici (în continuare – SNIEPA) şi Sistemul Naţional de Monitorizare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului (în continuare – SNMGICA).

2. Prezentul Regulament stabileşte:

2.1. delimitarea aglomerării şi a zonelor pe întreg teritoriul Republicii Moldova pentru evaluarea calităţii aerului atmosferic, conform anexelor nr.1 şi
nr.2;

2.2. regimurile şi metodele de evaluare a calităţii aerului atmosferic, conform anexei nr.3, precum şi etapele elaborării inventarului naţional al emisiilor de poluanţi atmosferici, prevăzuţi în anexa nr.1 la Legea nr.98/2022 privind calitatea aerului atmosferic (în continuare – Legea nr.98/2022), monitorizaţi în cadrul SNIEPA;

2.3. criteriile de clasificare a ariilor în regimuri de evaluare a calităţii aerului pe întreg teritoriul Republicii Moldova în cadrul SNMGICA, conform anexei nr.4;

2.4. numărul de puncte de prelevare pentru asigurarea monitorizării poluanţilor atmosferici prin intermediul Reţelei naţionale de monitorizare a calităţii aerului (în continuare – RNMCA), conform anexelor nr.5 şi nr.6;

2.5. cerinţele privind informarea publicului cu privire la datele şi informaţiile provenite din RNMCA.

3. În sensul prezentului Regulament, noţiunile utilizate au următoarele semnificaţii:

3.1. estimare obiectivă – estimare pe baza unor metode bine definite, cu un nivel de incertitudine cunoscut;

3.2. evaluare – orice metodă utilizată pentru a măsura, calcula, prognoza sau estima nivelurile concentraţiilor poluanţilor atmosferici;

3.3. evaluare preliminară – prima evaluare a calităţii aerului atmosferic, efectuată cu scopul de a delimita zonele şi aglomerările pe întregul teritoriu al statului;

3.4. indicator mediu de expunere – nivel mediu determinat pe baza unor măsurători efectuate în locaţiile de fond urbane de pe teritoriul statului, care reflectă expunerea populaţiei. Acesta este folosit pentru a calcula valoarea-ţintă naţională de reducere a expunerii şi obligaţia referitoare la concentraţia de expunere;

3.5. obligaţie referitoare la concentraţia de expunere – nivel fixat pe baza indicatorului mediu de expunere, cu scopul de a reduce efectele dăunătoare asupra sănătăţii umane, care se doreşte a fi atins într-o perioadă dată;

3.6. poluant – orice substanţă prezentă în aerul atmosferic care poate avea efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane şi/sau a mediului ca întreg;

3.7. reţea – structură organizaţională care monitorizează calitatea aerului atmosferic prin efectuarea de măsurări la una sau mai multe staţii.

II. DELIMITAREA AGLOMERĂRII ŞI A ZONELOR PENTRU

EVALUAREA CALITĂŢII AERULUI ATMOSFERIC

4. Delimitarea teritoriului Republicii Moldova în zone şi aglomerări se efectuează în baza rezultatelor evaluării preliminare a calităţii aerului atmosferic şi a distribuţiei poluanţilor pe teritoriul ţării.

5. În cadrul evaluării preliminare, sunt luate în considerare toate datele cu privire la nivelurile poluării şi la parametrii calităţii aerului, precum şi mediile anuale şi zilnice, depăşirile valorilor orare/zilnice etc., conform anexelor nr.2, nr.3 şi nr.4 la Legea nr.98/2022.

6. Delimitarea teritoriului se efectuează în funcţie de următoarele caracteristici comune:

6.1. nivelul poluării aerului atmosferic;

6.2. structura surselor de emisii şi activitatea economică generatoare de emisii;

6.3. condiţiile climatice;

6.4. topografia;

6.5. densitatea populaţiei;

6.6. hotarele administrative.

7. Pentru monitorizarea poluanţilor atmosferici PM₁₀, PM_2.5, NO₂, CO, B(a)P şi ozonului, teritoriul Republicii Moldova este delimitat, prin gruparea teritoriilor administrative cu caracteristici similare ale calităţii aerului, în următoarele cinci zone, specificate în anexa nr.1:

7.1. zona Nord;

7.2. zona Centru;

7.3. zona Est;

7.4. zona Sud;

7.5. zona Sud-Est.

8. Pentru monitorizarea poluanţilor atmosferici SO₂, benzen, Pb, Cd, Ni, As şi NO_x, teritoriul Republicii Moldova este delimitat într-o singură zonă, specificată în anexa nr.2.

9. Pentru monitorizarea tuturor poluanţilor atmosferici, specificaţi în anexa nr.1 la Legea nr.98/2022, se stabileşte, conform anexei nr.2, o aglomerare ce include teritoriul municipiului Chişinău.

10. Agenţia de Mediu ţine evidenţa datelor referitoare la zone şi la aglomerare, care includ următoarele:

10.1. datele statistice, inclusiv numărul populaţiei şi suprafaţa ariilor;

10.2. descrierea geografică;

10.3. datele climatice;

10.4. sursele de emisii, inclusiv trafic, industrie, întreprinderi mici, gospodării etc.;

10.5. nivelul poluării aerului atmosferic, inclusiv rezultatele evaluării preliminare;

10.6. localizarea staţiilor de monitorizare conform RNMCA.

III. REGIMURI ŞI METODE DE EVALUARE

A CALITĂŢII AERULUI ATMOSFERIC

11. Stabilirea regimurilor de evaluare se efectuează în conformitate cu art.21 din Legea nr.98/2022, în funcţie de pragurile de evaluare şi de opţiunile acestor regimuri, prevăzute în anexa nr.3 la această lege, în baza rezultatelor măsurărilor preliminare şi a studiilor de modelare.

12. Agenţia de Mediu efectuează revizuirea regimurilor de evaluare cel puţin o dată la cinci ani, în funcţie de rezultatele evaluării calităţii aerului.

13. În cazul unor modificări semnificative ale activităţilor care influenţează concentraţiile poluanţilor atmosferici, al apariţiei unei noi surse de poluare cu risc semnificativ asupra mediului şi/sau al constatării mai multor contravenţii de mediu în domeniul aerului atmosferic într-o anumită zonă, revizuirea regimurilor de evaluare se efectuează la intervale de timp mai scurte de cinci ani, inclusiv la solicitarea Inspectoratului pentru Protecţia Mediului.

14. La stabilirea regimului de evaluare, în cazul în care pentru un anumit poluant o valoare-limită metrică este mai riguroasă decât altele, se aplică pragul inferior sau superior de evaluare, pe baza valorii metrice mai stricte.

15. La stabilirea regimului de evaluare, în cazul în care este dificilă stabilirea rigurozităţii valorilor metrice inferioare, evaluarea trebuie efectuată pentru ambele valori metrice ale pragurilor superior şi inferior de evaluare, iar valoarea celei mai mari depăşiri trebuie să fie selectată din fiecare evaluare efectuată în fiecare zonă.

16. Estimarea nivelurilor poluanţilor atmosferici se efectuează în raport cu obiectivele de sănătate şi de mediu, stabilite în anexa nr.2 la Legea nr.98/2022.

17. Regimul de evaluare include diferite tipuri de estimare şi de măsurare sau o combinare a acestora:

17.1. măsurarea în puncte fixe;

17.2. măsurarea indicativă;

17.3. modelarea;

17.4. estimarea obiectivă.

18. În ariile pentru care este stabilit regimul de evaluare I, unde nivelul de poluare este mai mare decât pragul superior de evaluare, Agenţia de Mediu realizează evaluarea calităţii aerului atmosferic prin măsurări în puncte fixe, care pot fi suplimentate cu măsurări indicative şi/sau cu tehnici de modelare, pentru asigurarea veridicităţii informaţiilor. Stabilirea regimului de evaluare I este determinată de, cel puţin, următoarele elemente:

18.1. configuraţia măsurărilor;

18.2. demonstrarea echivalenţei în cazul în care se utilizează o metodă care nu face parte din metodele de referinţă;

18.3. amplasarea punctelor de prelevare, descrierea şi clasificarea acestora;

18.4. informaţia referitoare la calitatea datelor obţinute.

19. În ariile pentru care este stabilit regimul de evaluare II, unde nivelul de poluare este mai mic decât pragul superior de evaluare, dar mai mare decât pragul inferior de evaluare, Agenţia de Mediu realizează evaluarea calităţii aerului atmosferic prin combinaţii de măsurări în puncte fixe şi prin tehnici de modelare şi/sau măsurări indicative. Stabilirea regimului de evaluare II este determinată de, cel puţin, următoarele elemente:

19.1. metoda de măsurare aplicată;

19.2. punctele de prelevare şi zona de acoperire;

19.3. metoda de validare;

19.4. datele referitoare la calitatea aerului atmosferic.

20. În ariile pentru care este stabilit regimul de evaluare III, unde nivelul de poluare este mai mic decât pragul inferior de evaluare, Agenţia de Mediu realizează evaluarea calităţii aerului atmosferic prin aplicarea tehnicilor de modelare şi/sau de estimare obiectivă. Stabilirea regimului de evaluare III este determinată de, cel puţin, următoarele elemente:

20.1. descrierea sistemului de modelare şi a intrărilor sale;

20.2. validarea modelului prin măsurări;

20.3. zona de acoperire;

20.4. datele referitoare la calitatea aerului atmosferic.

21. Calitatea datelor este asigurată prin evaluarea obiectivelor de calitate a datelor pentru fiecare poluant, atât pentru măsurări în puncte fixe, indicative, cât şi pentru modelări sau estimări obiective.

22. Pentru a garanta exactitatea măsurărilor, calitatea datelor şi conformitatea cu obiectivele calităţii aerului atmosferic, stabilite în anexa nr.2 la Legea nr.98/2022, Agenţia de Mediu asigură:

22.1. trasabilitatea măsurărilor în conformitate cu standardul SM EN ISO/IEC 17025;

22.2. controlul funcţionării şi întreţinerii RNMCA;

22.3. respectarea procesului de colectare coerentă şi de raportare a datelor;

22.4. aplicarea metodelor de referinţă relevante pentru măsurarea poluanţilor, specificate în anexa nr.3.

23. Agenţia de Mediu efectuează măsurările de fond pentru definirea indicatorului mediu de expunere, asigurând respectarea valorilor-limită/ţintă la evaluarea obiectivului naţional de reducere a expunerii şi calcularea acestui indicator. Indicatorul mediu de expunere, exprimat în ľg/m³, se determină pe baza măsurărilor efectuate în staţiile de fond urban din zone şi aglomerări, pe întreg teritoriul ţării, şi reprezintă concentraţia medie anuală pentru trei ani consecutivi, în toate punctele de prelevare stabilite.

24. Agenţia de Mediu elaborează şi publică anual pe site-ul propriu web oficial informaţii privind:

24.1. atingerea tuturor obiectivelor de mediu în fiecare zonă sau în aglomerare, inclusiv privind depăşirea marjei de toleranţă aplicabile;

24.2. depăşirile valorilor-limită pentru un anumit poluant, cauzate de contribuţiile din surse naturale, după caz;

24.3. depăşirile obiectivului privind calitatea aerului pentru PM₁₀ în zonă sau în aglomerare, datorate resuspensiei particulelor în urma tratării carosabilului cu nisip sau cu sare pe timp de iarnă, după caz;

24.4. îndeplinirea obligaţiei referitoare la reducerea expunerii la PM_2,5.

IV. SISTEMUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE ŞI DE

GESTIONARE INTEGRATĂ A CALITĂŢII AERULUI

25. Monitorizarea calităţii aerului se realizează prin RNMCA, care include staţiile de monitorizare a emisiilor de poluanţi atmosferici pentru evaluarea şi gestionarea calităţii aerului pe întregul teritoriu al Republicii Moldova şi staţiile de monitorizare în context transfrontalier. RNMCA este administrată de către Agenţia de Mediu şi include echipamente tehnice necesare colectării, prelucrării şi transmiterii datelor privind calitatea aerului.

26. Agenţia de Mediu asigură monitorizarea calităţii aerului atmosferic pentru:

26.1. prevenirea şi reducerea oricăror efecte adverse asupra sănătăţii umane şi a mediului, prin:

26.1.1. monitorizarea emisiilor de poluanţi atmosferici pe întreg teritoriul Republicii Moldova;

26.1.2. utilizarea cu prioritate a metodelor de referinţă de măsurare sau a celor standardizate, echivalente cu metoda de referinţă;

26.1.3. monitorizarea parametrilor meteorologici necesari evaluării calităţii aerului atmosferic;

26.1.4. validarea datelor provenite din RNMCA;

26.1.5. asigurarea şi controlul calităţii datelor obţinute la staţiile de monitorizare;

26.1.6. respectarea cerinţelor tehnice privind amplasarea staţiilor de monitorizare prevăzute în anexele nr.3-6;

26.1.7. desfăşurarea unor activităţi de cercetare în domeniul monitorizării calităţii aerului, pentru asigurarea implementării reglementărilor specifice, în corelare cu cele mai recente cercetări ştiinţifice;

26.2. asigurarea evaluării unitare a calităţii aerului atmosferic în condiţii de calitate, compatibilitate şi comparabilitate a datelor în SNMGICA;

26.3. obţinerea, în timp real, a informaţiilor cu privire la calitatea aerului atmosferic, pentru informarea autorităţilor cu responsabilităţi în domeniul protecţiei aerului atmosferic şi a publicului. În cazul depăşirii valorii-limită a poluanţilor şi/sau a pragului de alertă dintr-o anumită zonă, Agenţia de Mediu informează Inspectoratul pentru Protecţia Mediului.

27. RNMCA este instituită pe baza estimărilor studiului de evaluare a calităţii aerului atmosferic, aprobat prin ordin al ministrului mediului. În acest proces, Agenţia de Mediu realizează următoarele:

27.1. clasifică staţiile de monitorizare a calităţii aerului;

27.2. calculează numărul minim necesar de puncte de prelevare a poluanţilor atmosferici;

27.3. stabileşte locaţiile pentru staţiile de monitorizare;

27.4. calculează costurile de implementare şi capacităţile personalului.

28. Staţiile de monitorizare a emisiilor de poluanţi atmosferici se clasifică astfel:

28.1. după arie, cu descrierea, în conformitate cu prevederile anexei nr.4, a locaţiei în funcţie de amplasarea clădirilor, densitatea populaţiei şi dimensiunea ariei:

28.1.1. arie urbană;

28.1.2. arie suburbană;

28.1.3. arie rurală;

28.2. după sursa de poluare, cu descrierea, în conformitate cu prevederile anexei nr.5, a nivelului de emisii în vecinătatea staţiei de monitorizare şi impactul acestora asupra calităţii aerului în locaţia respectivă:

28.2.1. trafic – poluarea aerului în locaţie este generată în principal de traficul rutier;

28.2.2. industrială – poluarea aerului în locaţie este generată în principal de industrie;

28.2.3. fond – orice locaţie care nu se clasifică în categoria trafic sau industrială.

29. Staţiile de monitorizare a ozonului se clasifică în conformitate cu prevederile din secţiunea II din anexa nr.5 la Legea nr.98/2022.

30. Pentru a asigura reprezentativitatea localizării staţiilor de monitorizare şi a datelor colectate privind poluanţii atmosferici, se aplică cerinţe de amplasare pentru efectuarea măsurărilor în conformitate cu localizarea la macroscară, conform criteriilor prevăzute la litera B, secţiunea I din anexa nr.5 la Legea nr.98/2022, precum şi la microscară, conform criteriilor prevăzute la litera C, secţiunea I din anexa nr.5 la aceeaşi lege.

31. Agenţia de Mediu selectează amplasamentul staţiei de monitorizare în baza datelor identificate prin diverse mijloace de documentare, precum fotografiile împrejurimilor orientate pe punctele cardinale şi o hartă detaliată. În cazul în care se utilizează metode suplimentare într-o zonă sau în aglomerare, setul de date include detalii privind metodele de evaluare selectate şi informaţii privind îndeplinirea criteriilor de amplasare a punctelor de prelevare pentru poluanţii atmosferici, stabilite în anexa nr.5 la Legea nr.98/2022.

32. În zone şi în aglomerare, măsurarea poluanţilor atmosferici se efectuează în puncte fixe, fie în mod continuu, fie prin prelevări aleatorii. Numărul punctelor de prelevare trebuie să fie suficient pentru a permite determinarea nivelului concentraţiilor poluanţilor.

33. Pe baza criteriilor şi regulilor stabilite în anexa nr.6 la Legea nr.98/2022, numărul minim de puncte de prelevare pentru monitorizarea poluanţilor prioritari se stabileşte conform metodologiei de calculare prevăzute în anexa nr.6.

V. SISTEMUL NAŢIONAL DE INVENTARIERE

A EMISIILOR DE POLUANŢI ATMOSFERICI

34. Ministerul Mediului coordonează funcţionarea SNIEPA, administrat de către Agenţia de Mediu, în conformitate cu prevederile art.31 din Legea nr.98/2022.

35. Agenţia de Mediu elaborează şi prezintă Ministerului Mediului anual, până la data de 1 februarie, inventarul naţional al emisiilor de poluanţi atmosferici, în conformitate cu Ghidul privind inventarul emisiilor de poluanţi atmosferici (în continuare – Ghidul EMEP), aprobat în cadrul Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanţe lungi pentru inventarierea emisiilor de poluanţi specificaţi în anexa nr.1 la Legea nr.98/2022 şi în tabelele A şi B din anexa nr.1 la Regulamentul privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.593/2024.

36. Agenţia de Mediu asigură elaborarea inventarului naţional prin parcurgerea următoarelor etape:

36.1. planificare:

36.1.1. asigură resursele necesare pentru colectarea datelor şi estimarea nivelului emisiilor de poluanţi în atmosferă;

36.1.2. stabileşte responsabilităţile personalului implicat în realizarea inventarului naţional;

36.2. pregătire şi elaborare:

36.2.1. identifică categoriile-cheie, prin aplicarea metodelor de estimare prevăzute în Ghidul EMEP;

36.2.2. colectează datele privind factorii de emisie, precum şi procesează informaţiile, aplicând metodele selectate pentru estimare;

36.2.3. estimează nivelul emisiilor în conformitate cu metodele selectate;

36.2.4. estimează cantitativ gradul de incertitudine al datelor inventarului în ansamblu şi pentru fiecare poluant în parte, conform Ghidului EMEP;

36.2.5. asigură recalcularea estimărilor privind nivelul emisiilor de poluanţi în conformitate cu Ghidul EMEP;

36.2.6. asigură revizuirea detaliată a inventarului pentru categoriile-cheie şi pentru acele categorii la care au avut loc revizuiri de metode de estimare şi/sau date privind activitatea şi/sau factorii de emisie;

36.2.7. elaborează versiunea finală a inventarului naţional şi raportul informativ de inventariere;

36.3. management:

36.3.1. arhivează şi stochează inventarul naţional, însoţit de raportul informativ de inventariere;

36.3.2. asigură estimarea prognozelor de emisii pe termen scurt pentru poluanţii atmosferici;

36.3.3. publică pe site-ul său web oficial inventarul naţional şi raportul informativ de inventariere.

37. Agenţia de Mediu elaborează şi aprobă, prin decizia conducătorului autorităţii, următoarele reguli interne privind:

37.1. selectarea metodelor de estimare şi a factorilor de emisie necesari estimării nivelului emisiilor de poluanţi în atmosferă;

37.2. procesarea, arhivarea şi stocarea datelor;

37.3. controlul calităţii datelor, necesar procesului de elaborare a inventarului naţional;

37.4. validarea şi raportarea datelor privind nivelul emisiilor de poluanţi în atmosferă.

VI. INFORMAREA PUBLICULUI ŞI RAPORTAREA

38. Agenţia de Mediu pune la dispoziţie datele privind calitatea aerului atmosferic, în conformitate cu prevederile art.38 din Legea nr.98/2022.

39. Agenţia de Mediu, în conlucrare cu autorităţile administraţiei publice centrale şi cu instituţiile specializate în domeniul sănătăţii publice, informează publicul despre nivelurile poluanţilor atmosferici şi efectele acestora asupra sănătăţii umane, în conformitate cu prevederile anexei nr.8 la Legea nr.98/2022.

40. Schimbul de date privind calitatea aerului atmosferic între autorităţile publice se efectuează în mod gratuit.

Anexa nr.1

la Regulamentul privind monitorizarea

şi gestionarea calităţii aerului atmosferic

Delimitarea zonelor şi a aglomerării

pentru monitorizarea poluanţilor atmosferici:

PM10, PM2.5, NO₂, CO, B(a)P, ozon

(¹) Aglomerare – mun. Chişinău;

(²) Zona Centru: Anenii Noi, Călăraşi, Criuleni, Hînceşti, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Şoldăneşti, Străşeni, Teleneşti, Ungheni;

(³) Zona Nord: Bălţi, Briceni, Donduşeni, Drochia, Edineţ, Făleşti, Floreşti, Glodeni, Ocniţa, Rîşcani, Sîngerei, Soroca;

(⁴) Zona Est: Bender, Camenca, Crasnoe, Dnestrovsc, Dubăsari, Grigoriopol, Rîbniţa, Slobozia, Tiraspol;

(⁵) Zona Sud: Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căuşeni, Cimişlia, Leova, Ştefan Vodă;

(⁶) Zona Sud-Est: Ceadîr-Lunga, Comrat, Taraclia, Vulcăneşti.

Anexa nr.2

la Regulamentul privind monitorizarea

şi gestionarea calităţii aerului atmosferic

Delimitarea zonelor şi a aglomerării

pentru monitorizarea poluanţilor atmosferici:

SO₂, benzen, Pb, Cd, Ni, As, NOx

(¹) Aglomerare – mun. Chişinău;

(²) Zona MD: Anenii Noi, Bălţi, Basarabeasca, Bender, Briceni, Cahul, Călăraşi, Camenca, Cantemir, Căuşeni, Ceadîr-Lunga, Cimişlia, Comrat, Taraclia, Crasnoe, Criuleni, Dnestrovsc, Donduşeni, Drochia, Dubăsari, Edineţ, Făleşti, Floreşti, Glodeni, Grigoriopol, Hînceşti, Ialoveni, Leova, Nisporeni, Ocniţa, Orhei, Rezina, Rîbniţa, Rîşcani, Sîngerei, Slobozia, Şoldăneşti, Soroca, Ştefan Vodă, Străşeni, Teleneşti, Tiraspol, Ungheni, Vulcăneşti.

Anexa nr.3

la Regulamentul privind monitorizarea

şi gestionarea calităţii aerului atmosferic

Metode de referinţă pentru evaluarea concentraţiilor de dioxid de sulf,

dioxid  de azot, oxizi  de azot, particule  în  suspensie (PM₁₀ şi PM_2,5),

plumb, benzen, monoxid de carbon şi ozon, arsenic, cadmiu, mercur,

nichel şi hidrocarburi aromatice policiclice în aerul atmosferic

I. Metode de referinţă pentru prelevarea şi măsurarea dioxidului de sulf, dioxidului de azot, oxizilor de azot, particulelor în suspensie (PM₁₀ şi PM_2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi concentraţiei de ozon în aerul atmosferic

1. Metoda de referinţă pentru măsurarea dioxidului de sulf

Metoda de referinţă pentru măsurarea dioxidului de sulf este cea descrisă în SM EN 14212 “Aer înconjurător. Metodă standardizată pentru măsurarea concentraţiei de dioxid de sulf prin fluorescenţă în ultraviolet”.

2. Metoda de referinţă pentru măsurarea dioxidului de azot şi a oxizilor de azot

Metoda de referinţă pentru măsurarea dioxidului de azot şi a oxizilor de azot este cea descrisă în SM EN 14211 “Aer înconjurător. Metodă standardizată pentru măsurarea concentraţiei de dioxid de azot şi monoxid de azot prin chemiluminescenţă”.

3. Metoda de referinţă pentru prelevarea şi măsurarea plumbului

Metoda de referinţă pentru prelevarea plumbului este cea descrisă în pct.4. Metoda de referinţă pentru măsurarea plumbului este cea descrisă în standardul SM EN 14902 “Metoda standard de măsurare a Pb, Cd, As şi Ni în fracţia PM₁₀ a particulelor în suspensie”.

4. Metoda de referinţă pentru prelevarea şi măsurarea PM₁₀

Metoda de referinţă pentru prelevarea şi măsurarea PM₁₀ este cea descrisă în standardul SM EN 12341 “Aer înconjurător. Metodă standardizată de măsurare gravimetrică pentru determinarea fracţiei masice de PM₁₀ sau PM_2,5 a particulelor în suspensie”.

5. Metoda de referinţă pentru prelevarea şi măsurarea PM_2,5

Metoda de referinţă pentru prelevarea şi măsurarea PM_2,5 este cea descrisă în standardul SM EN 12341 “Aer înconjurător. Metodă standardizată de măsurare gravimetrică pentru determinarea fracţiei masice de PM₁₀ sau PM_2,5 a particulelor în suspensie”.

6. Metoda de referinţă pentru prelevarea şi măsurarea benzenului

Metoda de referinţă pentru măsurarea benzenului este cea descrisă în standardul SM EN 14662, părţile 1, 2 şi 3, “Calitatea aerului înconjurător. Metodă standardizată pentru măsurarea concentraţiei de benzen”.

7. Metoda de referinţă pentru măsurarea monoxidului de carbon

Metoda de referinţă pentru măsurarea monoxidului de carbon este cea descrisă în standardul SM EN 14626 “Aer înconjurător. Metodă standardizată pentru măsurarea concentraţiei de monoxid de carbon prin spectroscopie în infraroşu nedispersiv”.

8. Metoda de referinţă pentru măsurarea concentraţiei de ozon

Metoda de referinţă pentru măsurarea concentraţiei de ozon este cea descrisă în standardul SM EN 14625 “Aer înconjurător. Metodă standardizată pentru măsurarea concentraţiei de ozon prin fotometrie în ultraviolet”.

II. Metode de referinţă pentru prelevarea şi măsurarea concentraţiilor de arsenic, cadmiu, mercur, nichel şi hidrocarburi aromatice policiclice în aerul atmosferic

1. Metoda de referinţă pentru prelevarea probelor şi analizarea arsenicului, cadmiului şi nichelului în aerul înconjurător¹

Metoda de referinţă pentru prelevarea probelor de arsen, cadmiu şi nichel în aerul înconjurător este descrisă în standardul SM EN 12341. Metoda de referinţă pentru măsurarea arsenului, cadmiului şi nichelului în aerul înconjurător este cea descrisă în standardul SM EN 14902 “Calitatea aerului înconjurător – metoda standard de măsurare a concentraţiilor de Pb, Cd, As şi Ni în fracţia PM₁₀ a particulelor în suspensie”.

2. Metoda de referinţă pentru prelevarea probelor şi analizarea concentraţiei de hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurător¹

Metoda de referinţă pentru prelevarea probelor de hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurător este descrisă în standardul SM EN 12341. Metoda de referinţă pentru măsurarea concentraţiei de benzen[a]pirenului în aerul înconjurător este cea descrisă în standardul SM EN 15549 “Calitatea aerului înconjurător – metodă standardizată de măsurare a concentraţiei de benz[a]piren în aerul înconjurător”.

În lipsa unei metode standardizate de către Comitetul European de Standardizare, pentru celelalte hidrocarburi aromatice policiclice se utilizează metode standardizate la nivel naţional sau metode standardizate de ISO, cum ar fi standardul SM SR EN ISO 12884.

3. Metoda de referinţă pentru prelevarea probelor şi analizarea concentraţiei de mercur în aerul înconjurător¹

______________________

¹ Se poate utiliza orice altă metodă, dacă se demonstrează că rezultatele acesteia sunt echivalente cu cele ale oricărei metode menţionate mai sus.

Metoda de referinţă pentru măsurarea concentraţiilor de mercur gazos total în aerul înconjurător este cea descrisă în standardul SM EN 15852 “Calitatea aerului înconjurător – metoda standardizată de determinare a mercurului gazos total”.

4. Metoda de referinţă pentru prelevarea probelor şi analizarea depunerii de arsen, cadmiu, mercur, nichel şi hidrocarburi aromatice policiclice¹

Metoda de referinţă pentru determinarea depunerii de arsen, cadmiu şi nichel este cea descrisă în standardul SM EN 15841 “Calitatea aerului înconjurător –metoda standardizată de determinare a conţinutului de arsen, cadmiu, plumb şi nichel în depuneri din atmosferă”.

Metoda de referinţă de determinare a depunerii de mercur este descrisă în standardul SM EN 15853 “Calitatea aerului înconjurător – metoda standardizată de determinare a depunerilor de mercur”.

Metoda de referinţă de determinare a depunerii de benzo[a]piren şi de alte hidrocarburi policiclice este cea descrisă în standardul SM EN 15980 “Calitatea aerului. Determinarea depunerii de benz[a]antracen, benzo[b]fluoranten, benzo[j]fluoranten, benzo[k]fluoranten, benzo[a]piren, dibenz[a,h]antracen şi indeno[1,2,3-cd] piren”.

Anexa nr.4

la Regulamentul privind monitorizarea

şi gestionarea calităţii aerului atmosferic

1. Criterii pentru clasificarea ariilor

____________________

¹Subdivizarea este opţională.

Distanţele specificate sunt doar orientative. Hotarul în acest caz trebuie să fie înţeles ca delimitare factorială a ariei construite, şi nu hotar administrativ.

Aceste definiţii se bazează pe distribuirea/densitatea clădirilor. Totuşi, în procesul de clasificare a ariilor, în mod special pentru cazurile-“limită”, pot fi luate în considerare şi alte elemente, precum densitatea populaţiei, dimensiunea ariei şi informaţia despre utilizarea terenului.

Tipurile diferite de arii sunt exclusive. O singură arie nu poate fi clasificată în două sau mai multe tipuri.

2. Schema grafică a clasificării staţiilor în funcţie de arie

Locaţia se descrie în funcţie de distribuirea/densitatea amplasării clădirilor, precum şi alte elemente, cum sunt densitatea populaţiei şi dimensiunea ariei.

Anexa nr.5

la Regulamentul privind monitorizarea

şi gestionarea calităţii aerului atmosferic

1. Clasificarea staţiilor în funcţie de sursele de emisie preponderente

2. Schema grafică a clasificării staţiilor

în funcţie de sursele de emisii preponderente

Zonele de fond urban sunt îndepărtate de sursele mari de poluare, în special de drumurile importante şi obiectivele industriale, cum ar fi centralele electrice, aeroporturile, porturile, incineratoarele de deşeuri.

Staţiile de monitorizare industriale sunt amplasate în direcţia vântului de la sursele industriale în raport cu direcţia predominantă a vântului, între ariile industriale şi rezidenţiale, astfel încât să poată fi măsurat impactul imediat asupra populaţiei locale. Pentru a identifica direcţia principală a vântului sau distribuirea direcţiilor acestuia, trebuie utilizate date din mai mulţi ani; pentru a evalua direcţia principală a vântului, atenţie deosebită trebuie acordată în ariile cu teren complex, unde structura topografică poate induce variaţii ale vântului la scară mică.

3. Instrumentele optime pentru identificarea diferitelor tipuri de staţii sunt:

3.1. baza de date privind emisiile care acoperă toate categoriile de surse relevante, într-o rezoluţie spaţială corespunzătoare, în special traficul rutier la scară stradală şi sursele de poluare dintr-o arie cu o rezoluţie de cel puţin 1 km;

3.2. datele de modelare a calităţii aerului cu o rezoluţie spaţială corespunzătoare;

3.3. datele de monitorizare a calităţii aerului din măsurări actuale sau anterioare.

Datele de monitorizare pot fi luate din măsurări continue ale calităţii aerului sau din campanii de prelevare pasivă a probelor. Dacă nu sunt disponibile informaţii despre calitatea aerului şi date despre emisii, ca indicatori pentru sursele relevante pot fi folosite plângerile locuitorilor cu privire la emisiile de fum, praf sau miros. Înălţimea sursei de emisii a obiectivelor industriale poate fi utilizată ca indicator suplimentar.

4. Sursele suplimentare. În cazul în care nu sunt disponibile date despre emisii, pot fi utilizate următoarele informaţii suplimentare:

4.1. Sursele industriale

În cazul în care nu este disponibil niciun inventar de emisii cu informaţii detaliate despre toate instalaţiile industriale relevante, se verifică următoarele elemente:

4.1.1. instalaţiile industriale care emit substanţele chimice specificate în art.4 pct.29 din Legea nr.277/2018 privind substanţele chimice;

4.1.2. activităţile industriale şi economice cu risc semnificativ asupra mediului, specificate în anexa nr.1 la Legea nr.227/2022 privind emisiile industriale;

4.1.3. cantitatea de poluanţi emişi;

4.1.4. înălţimea coşului de fum;

4.1.5. emisiile fugitive;

4.1.6. plângerile/sesizările înregistrate.

4.2. Traficul rutier

Informaţii de bază pentru a evalua emisiile de trafic pentru un anumit drum:

4.2.1. volumul mediu zilnic al traficului;

4.2.2. profilul traficului zilnic şi săptămânal;

4.2.3. viteza medie a traficului;

4.2.4. frecvenţa ambuteiajelor, deplasarea intermitentă;

4.2.5. structura şi vârsta parcului auto;

4.2.6. contribuţiile pornirii la rece;

4.2.7. numărul vehiculelor motorizate cu două, trei sau patru roţi;

4.2.8. numărul de autobuze de categoriile M2 şi M3;

4.2.9. numărul de camioane de categoriile N2 şi N3.

4.3. Sistemul de alimentare cu energie termică

4.3.1. tipuri de sisteme de încălzire: centralizată (cu agent termic distribuit prin reţele) şi individuală (sobe, şemineuri);

4.3.2. tipul instalaţiei de încălzire;

4.3.3. tipul combustibilului utilizat;

4.3.4. zona încălzită a clădirii.

4.4. Alte surse de poluare a aerului

4.4.1. lucrări de construcţie;

4.4.2. aeroporturile;

4.4.3. porturile;

4.4.4. agricultura, inclusiv eroziunea terenurilor;

4.4.5. sursele naturale, în special furtunile de nisip din zonele deşertice ale Asiei Centrale sau ale Africii, incendiile forestiere sau de vegetaţie.

5. Informaţii topografice şi meteorologice

Pentru a evalua transportul local şi regional, dispersia poluanţilor şi impactul acestora asupra locuitorilor, sunt utilizate informaţii suplimentare relevante despre condiţiile meteorologice şi geografice.

Structura topografică a zonei (deluroasă, plată, vale îngustă sau largă, bazin) influenţează semnificativ asupra transportului şi dispersiei poluanţilor atmosferici prin:

5.1. transportul de-a lungul văilor;

5.2. modelele de transport zilnic induse de sistemele de vânt în văi;

5.3. sistemele eoliene de pantă, acumulări în bazine şi văi.

Pentru a evalua transportul şi dispersia poluanţilor, sunt utile informaţii despre direcţia şi viteza vântului, atât la nivelul solului, cât şi la nivelul acoperişului, în special în ariile dens construite, precum şi informaţii despre apariţia, frecvenţa şi înălţimea inversiilor de temperatură. Pentru stabilirea locurilor de monitorizare, în special în municipiul Chişinău, aceşti parametri, topografia şi locaţiile cu inversiuni, după caz, trebuie să fie luaţi în considerare cu atenţie.

Hărţile la scară mare (scară 1:10.000 sau 1:25.000), fotografiile aeriene sau Sistemul informaţional geografic sunt folosite ca instrumente pentru alegerea amplasamentului staţiilor de monitorizare.

Anexa nr.6

la Regulamentul privind monitorizarea

şi gestionarea calităţii aerului atmosferic

Numărul minim de puncte de prelevare pentru

monitorizarea calităţii aerului în Republica Moldova

VC = valoarea critică pentru ecosisteme

- PM₁₀ + PM_2.5 la aceeaşi locaţie se numără ca 2 puncte de prelevare;

- Numărul de puncte de prelevare de la 1:2 până la 2:1 pentru PM₁₀ şi PM_2.5 este acelaşi pentru punctele de prelevare de trafic şi urbane, fără creşterea numărului total;

- 1 punct de prelevare pentru precursorii ozonului (COV, NO, NO₂) conform prevederilor din secţiunea II din anexa nr.1 la Legea nr.98/2022;

- 1 punct de prelevare/40 000 km² pentru NO_x, SO₂ (CV), conform literei C, secţiunea I din anexa nr.6 la Legea nr.98/2022;

- Indicatorul mediu de expunere (IME) a PM_2.5, punctele de prelevare din municipiile Chişinău, Bălţi şi Tiraspol în locaţii urbane de fond, conform literei B, secţiunea I din anexa nr.6 la Legea nr.98/2022;

- Suplimentar: PM_2.5 şi conţinutul chimic în PM_2.5, un punct de prelevare/
100 000 km² în zona rurală;

- Măsurarea datelor meteorologice la staţiile urbane/suburbane şi rurale indicate.

Anexa nr.2

la Hotărârea Guvernului nr.63/2025

METODOLOGIA

de elaborare a planurilor de calitate a aerului

şi a planurilor de menţinere a calităţii aerului

Prezenta Metodologie transpune Anexa XV din Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 152 din 11 iunie 2008 ( CELEX: 32008L0050), aşa cum a fost modificată ultima dată prin Directiva (UE) 2015/1480 a Comisiei din 28 august 2015.

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Metodologia de elaborare a planurilor de calitate a aerului şi a planurilor de menţinere a calităţii aerului (în continuare – Metodologie) stabileşte procedura prin care se asigură cadrul juridic, organizatoric, funcţional şi o concepţie unitară de întocmire a planurilor de calitate a aerului şi a planurilor de menţinere a calităţii aerului, de aprobare şi de punere în aplicare a acestora, de monitorizare şi de raportare a stadiului şi a efectelor realizării măsurilor din planuri, precum şi de consultare a publicului.

2. Noţiunile utilizate în prezenta Metodologie au următoarele semnificaţii:

2.1. autoritate competentă teritorială – entitatea responsabilă de elaborarea planurilor de calitate a aerului/de menţinere a calităţii aerului, care este o subdiviziune teritorială desconcentrată a Agenţiei de Mediu, responsabilă de monitorizarea şi evaluarea calităţii aerului atmosferic la nivel local;

2.2. plan de calitate a aerului – set de măsuri cuantificabile din punctul de vedere al eficienţei lor, pe care entităţile le pun în aplicare astfel încât să nu fie depăşite valorile-limită pentru poluanţii dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie (PM₁₀ şi PM_2,5), benzen, monoxid de carbon, plumb sau valorile-ţintă pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo[a]piren, particule în suspensie (PM_2,5) specificate în anexa nr.2 la Legea nr.98/2022, care include măsuri specifice referitoare la protecţia copiilor şi altor grupuri sensibile ale populaţiei;

2.3. plan de menţinere a calităţii aerului – set de măsuri pe care entităţile le pun în aplicare, astfel încât nivelul poluanţilor să se păstreze sub valorile-limită pentru poluanţii dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie (PM₁₀ şi PM_2,5)_, benzen, monoxid de carbon, plumb sau valorile-ţintă pentru arsen, cadmiu, nichel benzo[a]piren, particule în suspensie (PM_2,5) specificate în anexa nr.2 la Legea nr.98/2022, care include măsuri specifice referitoare la protecţia copiilor şi altor grupuri sensibile ale populaţiei.

3. Atribuţiile şi responsabilităţile entităţilor care elaborează şi implementează activităţi incluse în documentele de politici de mediu, inclusiv care pun în aplicare planurile de calitate a aerului/de menţinere a calităţii aerului, sunt reglementate la
art.8-17 din Legea nr.98/2022.

II. INIŢIEREA ELABORĂRII PLANURILOR DE CALITATE A AERULUI

ŞI A PLANURILOR DE MENŢINERE A CALITĂŢII AERULUI

4. În conformitate cu prevederile Legii nr.98/2022, se elaborează următoarele tipuri de planuri:

4.1. planuri de calitate a aerului: în ariile din aglomerare şi în zonele clasificate în regim de gestionare I, conform definiţiei de la art.29 alin (1) lit.a) din Legea nr.98/2022;

4.2. planuri de menţinere a calităţii aerului: în ariile din aglomerare şi în zonele clasificate în regim de gestionare II, conform definiţiei de la art.29 alin (1) lit.b) din Legea nr.98/2022.

5. Poluanţii pentru care se elaborează planuri de calitate a aerului şi planuri de menţinere a calităţii aerului, precum şi valorile-limită/valorile-ţintă sunt stabilite în anexele nr.1 şi nr.2 la Legea nr.98/2022.

6. Aglomerările şi zonele în care se delimitează arii clasificate în regimuri de gestionare I sau II sunt stabilite în Regulamentul privind monitorizarea şi gestionarea calităţii aerului atmosferic, aprobat de Guvern.

7. Agenţia de Mediu efectuează clasificarea ariilor din zone şi aglomerări pe baza rezultatelor măsurărilor şi a studiilor de modelare şi elaborează lista unităţilor administrativ-teritoriale încadrate în regimuri de gestionare.

8. Zonele şi aglomerările sunt stabilite pentru a gestiona eficient calitatea aerului, aplicând acţiunile de reducere a poluării prin corelarea acestora cu ariile din unităţile administrativ-teritoriale care sunt grupate, în scopul de a limita costurile şi sarcina administrativă şi de evaluare.

9. Lista unităţilor administrativ-teritoriale încadrate în regimuri de gestionare a ariilor din zone şi din aglomerare se aprobă prin ordin al ministrului mediului şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

10. Planurile de calitate a aerului/de menţinere a calităţii aerului pentru unităţile administrativ-teritoriale încadrate în regimuri de gestionare a ariilor din zone şi din aglomerare se elaborează de către autorităţile teritoriale competente în comun cu autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea.

11. Planurile de calitate a aerului/de menţinere a calităţii aerului se aprobă de către autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea, după coordonarea acestora cu Agenţia de Mediu.

12. Planul de calitate a aerului pentru aglomerarea ce include municipiul Chişinău se elaborează de către autoritatea teritorială competentă în comun cu Primăria municipiului Chişinău şi cuprinde atât măsuri de ordin general, cât şi măsuri specifice pentru fiecare arie din aglomerare, în funcţie de rezultatul evaluării calităţii aerului atmosferic. Planul se aprobă de către Consiliul municipal Chişinău, după consultarea şi coordonarea acestuia cu Agenţia de Mediu.

13. Planurile de calitate a aerului/de menţinere a calităţii aerului includ măsuri specifice referitoare la protecţia copiilor şi altor grupuri sensibile ale populaţiei.

14. Măsurile din planurile de calitate a aerului se stabilesc pe o perioadă de cinci ani.

15. Măsurile din planurile de menţinere a calităţii aerului se stabilesc pe o perioadă de cinci ani. În cazul în care nivelul unor poluanţi depăşeşte valorile-limită şi valorile-ţintă dintr-o anumită arie, aceasta trece din regimul de gestionare II în regimul de gestionare I. Pentru aria respectivă se elaborează planul de calitate a aerului.

16. La elaborarea planurilor de calitate a aerului/de menţinere a calităţii aerului se asigură concordanţa cu prevederile Programului naţional de control al poluării atmosferice, aprobat de Guvern, ale Programului de dezvoltare cu emisii reduse al Republicii Moldova până în anul 2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.659/2023, ale Legii nr.227/2022 privind emisiile industriale, ale Planului naţional integrat privind energia şi clima pentru perioada 2025-2030 şi ale Regulamentului privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental, aprobat de Guvern.

17. În termen de 10 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a ordinului privind aprobarea Listei unităţilor administrativ-teritoriale încadrate în regimuri de gestionare a ariilor din zone şi din aglomerare, Agenţia de Mediu informează autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea despre necesitatea iniţierii elaborării planurilor de calitate a aerului/de menţinere a calităţii aerului.

18. În termen de până la 30 de zile lucrătoare de la publicarea ordinului menţionat la pct.17, autorităţile competente teritoriale în comun cu autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea iniţiază elaborarea planurilor de calitate a aerului/de menţinere a calităţii aerului.

19. Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea publică, pe site-ul web oficial, anunţul cu privire la iniţierea elaborării planurilor de calitate a aerului/de menţinere a calităţii aerului, care conţine informaţii cu privire la:

19.1. proiectul planului de calitate a aerului/planului de menţinere a calităţii aerului sau orice modificare/revizuire a acestuia;

19.2. autorităţile publice care deţin informaţii referitoare la planul de calitate a aerului/de menţinere a calităţii aerului ori de modificare sau de revizuire a acestuia;

19.3. datele de contact la care pot fi transmise comentarii, întrebări sau opinii.

20. Publicul transmite comentariile cu privire la proiectul planului de calitate a aerului/de menţinere a calităţii aerului ori de modificare sau de revizuire a acestuia în conformitate cu prevederile Legii nr.239/2008 privind transparenţa în procesul decizional.

III. ELABORAREA PLANURILOR DE CALITATE A AERULUI

ŞI A PLANURILOR DE MENŢINERE A CALITĂŢII AERULUI

21. Planurile de calitate a aerului/de menţinere a calităţii aerului includ scenariile şi măsurile identificate în cadrul studiului de evaluare a calităţii aerului atmosferic realizat la nivel naţional, coordonat cu Agenţia de Mediu

22. Agenţia de Mediu pune la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea, la solicitare, următoarele date referitoare la încadrarea unităţilor administrativ-teritoriale în regimuri de gestionare: indicatorii pentru care s-a depăşit valoarea-limită şi/sau valoarea-ţintă, perioada de timp pentru care a fost realizată evaluarea, perioada de mediere (valoarea-limită orară, valoarea-limită zilnică, valoarea-limită anuală), cantitatea totală de emisii (t/an) pentru fiecare poluant şi pe categorii de surse staţionare, mobile şi de suprafaţă.

23. Planurile de calitate a aerului se elaborează în conformitate cu structura stabilită în anexa nr.1, iar planul de menţinere a calităţii aerului – în conformitate cu structura stabilită în anexa nr.2.

24. Planurile de calitate a aerului se întocmesc pe baza studiului de evaluare a calităţii aerului atmosferic, care include date şi estimări referitoare la dispersia poluanţilor atmosferici pe întreg teritoriul Republicii Moldova, axându-se, în special, pe următoarele aspecte:

24.1. descrierea modelării matematice a dispersiei poluanţilor în atmosferă pentru elaborarea scenariilor/măsurilor şi estimarea efectelor acestora;

24.2. analiza topografică şi climatică a ariei pentru care s-a realizat încadrarea în regimul de gestionare I;

24.3. analiza situaţiei curente cu privire la calitatea aerului atmosferic;

24.4. evaluarea nivelului de fond rural (total, natural, transfrontalier);

24.5. evaluarea nivelului de fond urban (total, trafic, industrie, inclusiv producţia de energie termică şi electrică, agricultură, surse comerciale şi rezidenţiale, echipamente mobile fără destinaţie rutieră, transfrontalier);

24.6. caracterizarea indicatorilor pentru care se elaborează planul de calitate a aerului şi informaţiile referitoare la efectele asupra mediului şi sănătăţii populaţiei, după caz;

24.7. identificarea principalelor surse de emisii responsabile de depăşirea valorii-limită/valorii-ţintă şi poziţionarea lor pe hartă, inclusiv tipul şi cantitatea totală de poluanţi emişi din sursele respective (tone/an); datele de monitorizare oferite de operatorii din ariile încadrate în regimul de gestionare I, în conformitate cu prevederile art.18 alin.(2) din Legea nr.98/2022, după caz;

24.8. identificarea locaţiilor pentru amplasarea staţiilor de monitorizare;

24.9. analiza datelor meteo referitoare la viteza vântului, precum şi cele referitoare la calmul atmosferic şi condiţiile de ceaţă, pentru analiza transportului de poluanţi în aspect transfrontalier, respectiv, pentru stabilirea favorizării acumulării poluanţilor la suprafaţa solului, care ar putea conduce la concentraţii ridicate ale acestora;

24.10. în cazul ozonului, care nu este un poluant principal, ci unul secundar, se iau în considerare informaţiile legate de sursele de emisii ale substanţelor precursoare ale acestuia şi de condiţiile meteorologice la macroscară.

25. Planurile de menţinere a calităţii aerului trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente:

25.1. descrierea modului de identificare a scenariilor/măsurilor, precum şi estimarea efectelor acestora;

25.2. analiza topografică şi climatică a ariei pentru care s-a realizat încadrarea în regimul de gestionare II;

25.3. analiza situaţiei curente cu privire la calitatea aerului la momentul iniţierii planului de menţinere a calităţii aerului;

25.4. evaluarea nivelului de fond rural (total, natural şi transfrontalier);

25.5. evaluarea nivelului de fond urban (total, trafic, industrie, inclusiv producţia de energie termică şi electrică, agricultură, surse comerciale şi rezidenţiale, echipamente mobile fără destinaţie rutieră, transfrontalier);

25.6. caracterizarea indicatorilor pentru care se elaborează planul de menţinere a calităţii aerului şi informaţiile referitoare la efectele asupra mediului şi sănătăţii populaţiei, după caz;

25.7. identificarea principalelor surse de emisii care ar putea contribui la degradarea calităţii aerului şi poziţionarea lor pe hartă, inclusiv tipul şi cantitatea totală de poluanţi emişi din sursele respective (tone/an); sunt utilizate datele de monitorizare oferite de operatorii din ariile încadrate în regimul de gestionare II, după caz;

25.8. informaţiile referitoare la posibilul impact al dispersiei poluanţilor emişi în atmosferă de la sursele din zonele sau aglomerările învecinate;

25.9. analiza datelor meteo referitoare la viteza vântului, precum şi cele referitoare la calmul atmosferic şi condiţiile de ceaţă, pentru analiza transportului de poluanţi în aspect transfrontalier, respectiv pentru stabilirea favorizării acumulării poluanţilor la suprafaţa solului, care ar putea conduce la concentraţii ridicate ale acestora;

25.10. în cazul ozonului, care nu este un poluant principal, ci unul secundar, se ţine cont de informaţiile legate de sursele de emisii ale substanţelor precursoare ale acestuia şi de condiţiile meteorologice la macroscară.

26. Planurile de calitate a aerului includ scenarii, cu identificarea măsurilor de reducere a emisiilor asociate diferitelor categorii de surse de emisie, pentru fiecare arie clasificată în regimul de gestionare I.

27. Planurile de menţinere a calităţii aerului includ scenarii, cu identificarea măsurilor de menţinere a nivelului concentraţiilor de poluanţi în atmosferă cel puţin la nivelul iniţial sau de reducere a emisiilor în cazul atestării depăşirii concentraţiilor de poluanţi asociate diferitelor categorii de surse de emisii, pentru fiecare arie clasificată în regimul de gestionare II.

28. Pentru fiecare măsură identificată în planurile de calitate a aerului/de menţinere a calităţii aerului se evaluează impactul acesteia asupra calităţii aerului atmosferic, exprimat ca indicator cuantificabil.

29. Fiecare scenariu luat în considerare în cadrul planurilor de calitate a aerului/de menţinere a calităţii aerului include următoarele:

29.1. anul de referinţă cu care începe scenariul;

29.2. repartizarea surselor de emisii;

29.3. descrierea emisiilor în aria relevantă în anul de referinţă;

29.4. nivelurile concentraţiei/concentraţiilor şi numărul de depăşiri ale valorii-limită şi/sau ale valorii-ţintă în anul de referinţă – în cazul planurilor de calitate a aerului, şi nivelurile concentraţiei/concentraţiilor raportate la valorile-limită şi/sau la valorile-ţintă în anul de referinţă – în cazul planurilor de menţinere a calităţii aerului;

29.5. descrierea scenariului privind emisiile în aria relevantă în anul de proiecţie;

29.6. nivelurile concentraţiilor aşteptate în anul de proiecţie;

29.7. nivelurile concentraţiilor şi numărul de depăşiri ale valorii-limită şi/sau ale valorii-ţintă în anul de proiecţie;

29.8. măsurile identificate, cu precizarea pentru fiecare dintre acestea a denumirii, descrierii, calendarului de implementare, a scării spaţiale, a costurilor estimate pentru punerea în aplicare şi a surselor potenţiale de finanţare, precum şi a indicatorilor pentru monitorizarea progreselor.

IV. DEFINITIVAREA, APROBAREA ŞI PUBLICAREA

PLANURILOR DE CALITATE A AERULUI ŞI A PLANURILOR

DE MENŢINERE A CALITĂŢII AERULUI

30. Autorităţile competente teritoriale în comun cu autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea definitivează planurile de calitate a aerului/de menţinere a calităţii aerului luând în considerare comentariile şi opiniile prezentate în cadrul consultărilor publice.

31. După definitivare, planurile de calitate a aerului/de menţinere a calităţii aerului se prezintă spre coordonare Agenţiei de Mediu, care le avizează în termen de 30 de zile.

32. După coordonarea cu Agenţia de Mediu, planurile de calitate a aerului/de menţinere a calităţii aerului sunt aprobate prin decizia autorităţii deliberative a administraţiei publice locale de nivelul al doilea. În cazul în care câteva autorităţi ale administraţiei publice locale sunt grupate într-o zonă de gestionare a ariilor, planurile de calitate a aerului/de menţinere a calităţii aerului sunt aprobate de fiecare administraţie publică locală de nivelul al doilea în parte.

33. Deciziile autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea însoţite de planurile de calitate a aerului/de menţinere a calităţii aerului se publică pe site-ul web oficial al emitentului şi al Agenţiei de Mediu.

V. MONITORIZAREA ŞI RAPORTAREA IMPLEMENTĂRII

PLANURILOR DE CALITATE A AERULUI ŞI A PLANURILOR

DE MENŢINERE A CALITĂŢII AERULUI

34. Planurile de calitate a aerului/de menţinere a calităţii aerului sunt puse în aplicare prin realizarea măsurilor/acţiunilor în termenele stabilite, pentru a asigura îmbunătăţirea calităţii aerului.

35. Entităţile responsabile de punerea în aplicare a măsurilor din planurile de calitate a aerului/de menţinere a calităţii aerului informează anual, până la data de 15 februarie a anului următor anului de raportare, autoritatea administraţiei publice locale de nivelul al doilea privind nivelul realizării acestora.

36. Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea în colaborare cu inspecţiile teritoriale pentru protecţia mediului monitorizează şi verifică stadiul realizării măsurilor/acţiunilor din planurile de calitate a aerului/de menţinere a calităţii aerului.

37. Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea elaborează anual raportul cu privire la stadiul realizării măsurilor/acţiunilor din planurile de calitate a aerului/de menţinere a calităţii aerului şi îl coordonează cu Agenţia de Mediu. Raportul se pune la dispoziţia publicului prin publicarea acestuia pe site-ul web oficial al administraţiei publice locale de nivelul al doilea şi al Agenţiei de Mediu până la data de 15 martie a anului următor anului de raportare.

38. În baza raportului menţionat la pct.37 şi a rezultatelor măsurărilor concentraţiilor de poluanţi atmosferici la staţiile de monitorizare a calităţii aerului, care fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului, Agenţia de Mediu evaluează impactul măsurilor/acţiunilor din planurile de calitate a aerului/de menţinere a calităţii aerului asupra reducerii emisiilor de poluanţi sub valorile-limită, valorile-ţintă, respectiv, sub obiectivul pe termen lung, şi transmite informaţia respectivă Ministerului Mediului până la data de 30 martie a anului următor anului de raportare.

VI. ACTUALIZAREA ŞI REVIZUIREA PLANURILOR

DE CALITATE A AERULUI ŞI A PLANURILOR

DE MENŢINERE A CALITĂŢII AERULUI

39. Planurile de calitate a aerului/de menţinere a calităţii aerului se actualizează o dată la cinci ani.

40. În cazul în care sunt atestate depăşiri ale valorilor-limită şi/sau ale valorilor-ţintă pe perioada derulării planului de calitate a aerului/de menţinere a calităţii aerului pentru unul şi/sau mai mulţi poluanţi, alţii decât cei pentru care s-a elaborat planul, acesta se revizuieşte, cu parcurgerea aceloraşi etape ca şi la planul iniţial.

41. Planurile de calitate a aerului/de menţinere a calităţii aerului actualizate sau revizuite se publică pe site-ul web oficial al autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea şi al Agenţiei de Mediu.

Anexa nr.1

la Metodologia de elaborare a planurilor

de calitate a aerului şi a planurilor

de menţinere a calităţii aerului

STRUCTURA

planului de calitate a aerului

1. Informaţii generale care urmează a fi incluse în planul de calitate a aerului:

1.1. denumirea planului de calitate a aerului;

1.2. anul de referinţă al primei depăşiri a concentraţiei de poluanţi;

1.3. autoritatea competentă teritorială responsabilă de elaborarea şi de implementarea planului de calitate a aerului (denumirea, adresa poştală, adresa electronică, site-ul web, numele persoanei responsabile, numărul de telefon);

1.4. stadiul (în pregătire, în curs de adoptare, implementare, revizuire, finalizare etc.);

1.5. poluanţii vizaţi (denumirea poluanţilor, valoarea-limită/valoarea-ţintă care a fost depăşită (orară/zilnică/anuală));

1.6. data adoptării planului;

1.7. calendarul punerii în aplicare a planului;

1.8. linkul web unde este amplasat planul.

2. Informaţii cu privire la localizarea poluării:

2.1. tipul de zonă/aglomerare (hartă);

2.2. estimarea zonei poluate (km²) şi a populaţiei expuse poluării;

2.3. datele climatice utile;

2.4. datele relevante privind topografia;

2.5. informaţiile privind tipul de ţinte (populaţia şi componentele de mediu expuse poluării) care necesită protecţie în zonă;

2.6. staţiile de măsurare (hartă, coordonate geografice).

3. Natura şi evaluarea poluării:

3.1. concentraţiile de poluanţi estimaţi în anii anteriori (înaintea aplicării măsurilor de îmbunătăţire);

3.2. concentraţiile de poluanţi măsurate la începutul proiectului;

3.3. tehnicile utilizate pentru evaluare.

4. Originea poluării:

4.1. lista principalelor surse de emisii responsabile de poluare (hartă);

4.2. cantitatea totală a emisiilor din aceste surse (tone/an);

4.3. informaţiile privind poluarea importată din alte zone.

5. Informaţii privind repartizarea surselor:

5.1. anul de referinţă;

5.2. nivelul de fond: total;

5.3. nivelul de fond: pe teritoriul Republicii Moldova;

5.4. nivelul de fond: transfrontalier;

5.5. creşterea nivelului de fond urban: total;

5.6. creşterea nivelului de fond urban: trafic;

5.7. creşterea nivelului de fond urban: industrie, inclusiv producţia de energie termică şi electrică;

5.8. creşterea nivelului de fond urban: agricultură;

5.9. creşterea nivelului de fond urban: surse comerciale şi rezidenţiale;

5.10. creşterea nivelului de fond urban: transport maritim;

5.11. creşterea nivelului de fond urban: echipamente mobile fără destinaţie rutieră;

5.12. creşterea nivelului de fond urban: transfrontalier;

5.13. creşterea nivelului de fond rural: total;

5.14. creşterea nivelului de fond rural: trafic;

5.15. creşterea nivelului de fond rural: industrie, inclusiv producţia de energie termică şi electrică;

5.16. creşterea nivelului de fond rural: agricultură;

5.17. creşterea nivelului de fond rural: surse comerciale şi rezidenţiale;

5.18. creşterea nivelului de fond rural: echipamente mobile fără destinaţie rutieră;

5.19. creşterea nivelului de fond rural: transfrontalier.

6. Informaţii privind scenariul prevăzut pentru anul de realizare a obiectivelor:

6.1. anul de referinţă cu care încep previziunile;

6.2. repartizarea surselor;

6.3. situaţia de referinţă: descrierea scenariului privind emisiile;

6.4. situaţia de referinţă: emisiile totale în unitatea spaţială relevantă;

6.5. situaţia de referinţă: măsurile incluse (link);

6.6. situaţia de referinţă: nivelurile de concentraţie aşteptate în anul de proiecţie;

6.7. situaţia de referinţă: numărul estimat de depăşiri în anul de proiecţie;

6.8. proiecţia: descrierea scenariului privind emisiile;

6.9. proiecţia: emisiile totale în unitatea spaţială relevantă;

6.10. proiecţia: măsurile incluse (link);

6.11. proiecţia: nivelurile de concentraţie aşteptate în anul de proiecţie;

6.12. proiecţia: numărul estimat de depăşiri în anul de proiecţie.

7. Informaţii privind măsurile sau proiectele de îmbunătăţire a calităţii aerului:

7.1. denumirea măsurii;

7.2. descrierea măsurii;

7.3. calendarul aplicării măsurii;

7.4. sectorul sursă afectat;

7.5. costurile estimate pentru punerea în aplicare, după caz;

7.6. punerea în aplicare planificată: datele de începere şi de finalizare;

7.7. data la care măsura este prevăzută să intre pe deplin în vigoare;

7.8. alte date-cheie privind punerea în aplicare;

7.9. indicatorul pentru monitorizarea progreselor;

7.10. reducerea emisiilor anuale ca urmare a măsurii aplicate;

7.11. impactul preconizat în ceea ce priveşte nivelul concentraţiei în anul de proiecţie, după caz;

7.12. impactul preconizat în ceea ce priveşte numărul depăşirilor în anul de proiecţie, după caz;

7.13. estimarea îmbunătăţirii planificate a calităţii aerului şi a perioadei de timp preconizate, conform necesarului pentru atingerea acestor obiective.

Anexa nr.2

la Metodologia de elaborare a planurilor

de calitate a aerului şi a planurilor

de menţinere a calităţii aerului

STRUCTURA

planului de menţinere a calităţii aerului

1. Informaţii generale care urmează a fi furnizate pentru planul de menţinere a calităţii aerului:

1.1. denumirea planului de menţinere a calităţii aerului;

1.2. autoritatea competentă teritorială responsabilă de elaborarea şi de implementarea planului de menţinere a calităţii aerului (denumirea, adresa poştală, adresa electronică, site-ul web, numele persoanei responsabile, numărul de telefon);

1.3. stadiul (în pregătire, în curs de adoptare, implementare etc.);

1.4. data adoptării planului;

1.5. calendarul punerii în aplicare a planului;

1.6. linkul web unde este publicat planul.

2. Localizarea zonei/aglomerării. Informaţii generale:

2.1. estimarea zonei/aglomerării (hartă) şi a populaţiei posibil expuse poluării;

2.2. datele climatice utile;

2.3. datele relevante privind topografia;

2.4. informaţiile privind tipul de ţinte (populaţie şi componentele de mediu posibil expuse poluării) care necesită protecţie în zonă;

2.5. staţiile de măsurare (hartă, coordonate geografice).

3. Analiza situaţiei existente:

Descrierea factorilor responsabili de o posibilă depăşire a emisiilor, cum este transportul, inclusiv transportul transfrontalier, formarea de poluanţi secundari în atmosferă.

4. Măsurile sau proiectele adoptate pentru menţinerea calităţii aerului:

4.1. măsurile pentru păstrarea nivelului poluanţilor sub valorile-limită, respectiv sub valorile-ţintă, şi pentru asigurarea celei mai bune calităţi a aerului atmosferic în condiţiile unei dezvoltări durabile;

4.2. calendarul aplicării planului de menţinere a calităţii aerului (măsură, responsabil, termen de realizare, estimare costuri/surse de finanţare etc.).