Hotărâre nr. 651 din 06.09.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Regulamentului sanitar

privind supravegherea şi monitorizarea

calităţii apei potabile

nr. 651  din  06.09.2023

 (în vigoare 13.04.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 387-390 art. 928 din 13.10.2023

* * *

UE

În temeiul art.16 alin.(2) din Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr.1-2, art.2), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul sanitar privind supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile (se anexează).

2. Se abrogă anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.934/2007 cu privire la instituirea Sistemului informaţional automatizat "Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.131-135, art.970), cu modificările ulterioare.

3. Controlul asupra implementării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii.

4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea a şase luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.651/2023

REGULAMENT SANITAR

privind supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile

Regulamentul sanitar privind supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile (în continuare – Regulament) transpune parţial Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2020 privind calitatea apei destinate consumului uman, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 435 din 23 decembrie 2020.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentul Regulament reglementează procedurile de supraveghere şi monitorizare a calităţii apei potabile de către autorităţile şi instituţiile responsabile.

2. Scopul prezentului Regulament este prevenirea îmbolnăvirilor asociate consumului de apă, prin depistarea din timp şi înlăturarea sau limitarea factorilor de risc care ar putea să modifice calitatea apei şi să afecteze starea de sănătate a consumatorilor.

3. Prezentul Regulament are drept obiectiv realizarea siguranţei apei potabile, prin aplicarea unui sistem de management adecvat al riscurilor.

4. În sensul prezentului Regulament se definesc următoarele noţiuni:

furnizor de apă potabilă – entitate care furnizează apă potabilă consumatorului, în calitate de producător şi/sau operator, reprezentată de către agentul economic sau autoritatea publică locală care este responsabilă de sursa de alimentare cu apă;

sursă de alimentare cu apă potabilă – sursă de apă subterană şi/sau de suprafaţă, de tip public sau privat, constituită dintr-un singur rezervor sau turn de apă sau dintr-o staţie de pompare, în care apa are aceeaşi presiune şi aceleaşi caracteristici cu cele ale sistemului de distribuţie.

spaţii prioritare – spaţii nerezidenţiale, publice şi private, de mari dimensiuni, cu mulţi utilizatori posibil expuşi unor riscuri legate de apă, în special spaţiile de mari dimensiuni de utilizare publică, precum: unităţi sanitare, cămine pentru bătrâni, structuri de îngrijire a copiilor, unităţi şi instituţii de învăţământ şi spaţii destinate educaţiei şi formării profesionale, tabere şcolare, unităţi penitenciare, clădiri cu capacităţi de cazare, respectiv, hoteluri şi pensiuni, aeroporturi, restaurante, centre sportive şi comerciale, infrastructuri pentru petrecerea timpului liber şi de agrement, precum ştranduri, piscine, centre SPA, spaţii expoziţionale, festivaluri şi campinguri;

monitorizare operaţională – planificare şi realizare a acţiunilor de către furnizorul de apă cu privire la colectarea, analiza şi monitorizarea datelor despre calitatea apei în orice etapă de producere şi distribuţie a apei potabile (extragere, tratare, înmagazinare), precum şi a calităţii surselor de apă destinate îmbutelierii, calităţii apelor potabile îmbuteliate înainte de plasarea lor pe piaţă;

monitorizare de audit – planificare şi realizare de către Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică a acţiunilor de monitorizare, analiză şi informare privind calitatea apei din sistemele de alimentare cu apă potabilă şi a surselor de apă destinate îmbutelierii.

5. Apa potabilă se consideră sanogenă şi curată dacă îndeplineşte condiţiile stipulate la art.4 din Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile.

6. Monitorizarea calităţii apei potabile se efectuează prin programe de monitorizare operaţională şi de audit.

Capitolul II

MONITORIZAREA OPERAŢIONALĂ

7. Scopul monitorizării operaţionale este verificarea regulată a calităţii apei potabile prin evaluarea conformităţii din punct de vedere chimic şi microbiologic a apei potabile produse şi distribuite în corespundere cu valorile parametrilor stabiliţi prin Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile.

8. Programul de monitorizare operaţională a calităţii apei potabile are scopul de a asigura:

1) verificarea eficacităţii măsurilor de control al riscurilor cu impact asupra sănătăţii umane în întreg sistemul de alimentare cu apa potabilă (captare, tratare, înmagazinare şi distribuţie), precum şi eficienţa tehnologiei de tratare şi îndeplinirea obiectivului care prevede că la punctul de conformitate apa este sanogenă şi curată;

2) furnizarea informaţiilor cu privire la calitatea apei potabile pentru a demonstra că apa este sanogenă, curată, lipsită de microorganisme, paraziţi şi că sunt respectate valorile parametrilor stabiliţi în anexă la Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile;

3) identificarea mijloacelor adecvate de reducere a riscului pentru sănătatea umană.

9. Elaborarea programului de monitorizare operaţională a calităţii apei potabile, precum şi actualizarea acestuia, cel puţin o dată la cinci ani, este responsabilitatea furnizorului de apă potabilă.

10. Programul de monitorizare operaţională a calităţii apei potabile se aprobă de către Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică (în continuare – Agenţie).

11. Furnizorii de apă asigură monitorizarea operaţională în baza parametrilor şi a frecvenţelor de referinţă prevăzute în anexa nr.1.

12. În cazul punctelor de curgere a apei din rezervor/cisternă, furnizorul asigură monitorizarea operaţională în baza parametrilor şi frecvenţelor de prelevare stabilite de către Agenţie în funcţie de următoarele elemente de risc: capacitatea rezervorului, numărul populaţiei ce urmează a fi aprovizionată, tehnologiile de tratare a apei.

13. Furnizorul de apă caldă prin sisteme centralizate efectuează monitorizarea operaţională a calităţii apei calde livrate, în conformitate cu programul de monitorizare operaţională a calităţii apei potabile aprobat şi cu prezentul Regulament.

14. Furnizorul de apă asigură efectuarea investigaţiilor de laborator a apei potabile într-un laborator acreditat în domeniu, care respectă specificaţiile referitoare la metodele de analiză standardizate a parametrilor prevăzuţi în prezentul Regulament.

15. Furnizorul de apă are obligaţia de a ţine evidenţa datelor cu privire la monitorizarea calităţii apei potabile din sistemele de alimentare din gestiune, prin intermediul întocmirii şi actualizării anuale a registrelor, după cum urmează:

1) date despre sursa de alimentare cu apă potabilă (din gestiunea furnizorului):

a) localitatea (municipiu, raion, sat),

b) tipul sursei (subterană/suprafaţă),

c) denumirea sursei de aprovizionare sau adresa acesteia;

d) capacitatea sursei;

e) lungimea reţelelor;

f) numărul populaţiei din zona de aprovizionare;

g) volumul de apă distribuit în 24 de ore;

2) registrul de evidenţă a accidentelor în reţea:

a) localitatea;

b) tipul sursei implicate (subterană/suprafaţă);

c) denumirea sursei de aprovizionare sau adresa acesteia;

d) numărul de accidente în reţea;

e) data înregistrării şi data remedierii;

f) măsuri de remediere realizate a cazurilor de accidente;

3) registrul cu privire la efectuarea dezinfecţiei:

a) date despre localitatea şi sursa de aprovizionare,

b) perioada efectuării procedurii de tratare/frecvenţa;

c) date privind materialele şi reagenţii utilizaţi;

4) registrul rezultatelor monitorizării operaţionale.

16. Furnizorul de apă este responsabil să raporteze anual Agenţiei datele obţinute în urma monitorizării operaţionale în conformitate cu formularul de raportare din anexa nr.6.

Capitolul III

MONITORIZAREA DE AUDIT

17. Verificarea calităţii apei potabile produse şi distribuite, cu excepţia apei potabile utilizate de întreprinderile alimentare, precum şi supravegherea pe piaţă a apei potabile îmbuteliate, care este domeniul de competenţă al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, se efectuează în baza Planului de monitorizare de audit de către subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei, iar în punctele de control stabilite – în conformitate cu prezentul Regulament, pentru fiecare sistem de alimentare cu apă potabilă.

18. Agenţia asigură monitorizarea de audit în baza parametrilor şi frecvenţelor de referinţă indicate în anexa nr.2.

19. Agenţia este în drept să efectueze monitorizarea unor parametri suplimentari, care nu au fost stabiliţi în lista de parametri valorici din anexă la Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile, dacă există dovezi privind prezenţa în apă a unor substanţe sau a unor microorganisme care nu au fost incluse în programul de monitorizare operaţională a calităţii apei potabile, dar pot avea efecte negative asupra sănătăţii umane. În acest caz Agenţia stabileşte:

1) lista parametrilor ce urmează a fi supuşi monitorizării suplimentare, cu indicarea valorilor admise;

2) punctele şi frecvenţa de prelevare a probelor de apă şi analizarea acestora.

20. Agenţia este în drept să reducă frecvenţa de monitorizare a parametrilor valorici stabiliţi conform anexei nr.2, cu excepţia parametrilor Escherichia coli şi enterococii intestinali, care sunt parametri-cheie şi nu pot face obiectul unei reduceri a frecvenţei de monitorizare în virtutea evaluării riscurilor sistemului de alimentare cu apa potabilă.

21. Agenţia asigură efectuarea investigaţiilor de laborator ale apei potabile în cadrul propriilor laboratoare acreditate.

22. Agenţia are obligaţia de a ţine evidenţa datelor cu privire la monitorizarea operaţională şi de audit a calităţii apei potabile prin intermediul întocmirii şi actualizării anuale a informaţiilor.

Capitolul IV

EVALUAREA RISCURILOR PENTRU SISTEMUL

DE ALIMENTARE CU APĂ POTABILĂ

23. Extragerea, tratarea şi distribuţia apei potabile este obiectul unei abordări bazate pe riscuri care acoperă întregul sistem de alimentare cu apă potabilă de la bazinul hidrografic, incluzând captarea, tratarea, înmagazinarea şi distribuţia apei, până la punctul de conformitate prevăzut la art.6 alin.(1) din Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile.

24. Abordarea bazată pe riscuri include 3 componente:

1) evaluarea şi gestionarea riscurilor care vizează bazinele hidrografice aferente punctelor de captare a apei potabile;

2) evaluarea şi gestionarea riscurilor care vizează fiecare sistem de alimentare cu apa potabilă, care cuprinde captarea, tratarea, înmagazinarea şi distribuţia apei potabile până la consumator;

3) evaluarea riscurilor care vizează sistemele de distribuţie casnică.

25. Responsabilităţile privind implementarea abordării bazate pe riscuri se repartizează astfel:

1) evaluarea şi gestionarea riscurilor care vizează bazinele hidrografice aferente punctelor de captare a apei potabile se realizează de către furnizorul de apă potabilă, cu consultarea organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul mediului. Evaluarea şi gestionarea riscurilor odată realizate se revizuiesc la fiecare 6 ani şi se actualizează ori de câte ori este necesar;

2) evaluarea şi gestionarea riscurilor care vizează sistemul de alimentare cu apă potabilă se realizează de către furnizorul de apă potabilă în conformitate cu art.13 din Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile. Evaluarea şi gestionarea riscurilor se revizuiesc la interval de 6 ani şi se actualizează ori de câte ori este necesar;

3) evaluarea riscurilor care vizează sistemele de distribuiţe casnică se realizează de către asociaţiile, instituţiile responsabile (gestionarii/proprietarii) de exploatarea şi întreţinerea sistemelor de alimentare cu apă în coordonare cu furnizorul de apă potabilă în termenele prevăzute de prezentul Regulament în baza Ghidului aprobat de ministrul sănătăţii. Evaluarea riscurilor se revizuieşte о data la 6 ani şi se actualizează ori de cate ori este necesar.

26. Termenele prevăzute la pct.25 nu împiedică furnizorii de apă să adopte de îndată măsuri pentru orice risc identificat şi evaluat, cu sprijinul autorităţilor cu atribuţii şi responsabilităţi.

27. Evaluarea şi gestionarea riscurilor care vizează bazinele hidrografice aferente punctelor de captare a apei potabile include următoarele elemente:

1) caracterizarea bazinelor hidrografice aferente punctelor de captare, care cuprinde:

a) identificarea şi reprezentarea cartografică a bazinelor hidrografice aferente punctelor de captare;

b) planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic elaborat în conformitate cu art.19 din Legea apelor nr.272/2011 şi aprobat de Guvern;

c) reprezentarea cartografică a zonelor de protecţie, în cazul în care au fost instituite astfel de zone de protecţie sanitară, în conformitate cu art.52 din Legea apelor nr.272/2011;

d) referinţele geografice ale tuturor punctelor de captare din bazinele hidrografice, în acest caz autoritatea competentă de gospodărire a apelor se asigură că informaţiile sunt protejate şi comunicate numai autorităţilor responsabile şi furnizorilor de apă vizaţi;

e) descrierea destinaţiei terenurilor, a apelor meteorice şi a proceselor de realimentare în bazinele hidrografice aferente punctelor de captare;

2) identificarea pericolelor şi a evenimentelor periculoase în bazinele hidrografice aferente punctelor de captare, precum şi evaluarea riscurilor pe care acestea le pot prezenta pentru calitatea apei destinate consumului uman, în scopul determinării posibilelor riscuri care ar putea duce la deteriorarea calităţii apei, astfel încât aceasta să constituie un risc pentru sănătatea umană;

3) monitorizarea adecvată în apele de suprafaţă şi/sau în apele subterane din bazinele hidrografice aferente punctelor de captare sau în apa brută a parametrilor, substanţelor sau poluanţilor relevanţi selectaţi dintre următoarele:

a) parametrii incluşi în anexă la Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile şi parametrii prevăzuţi în prezentul Regulament;

b) poluanţii din apele subterane prevăzuţi în anexa nr.1 la Regulamentul cu privire la cerinţele de calitate a apelor subterane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.931/2013;

c) substanţele prioritare şi alţi poluanţi prevăzuţi în anexa nr.1 la Regulamentul cu privire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.890/2013;

d) poluanţi specifici bazinului hidrografic al unui râu, stabiliţi de autoritatea administrativă de gestionare a apelor în conformitate cu Regulamentul privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.932/2013;

e) substanţe prezente în mod natural care ar putea să constituie un pericol potenţial pentru sănătatea umană prin utilizarea apei destinate consumului uman.

28. Furnizorii de apă care efectuează monitorizări în bazinele hidrografice aferente punctelor de captare sau în apa brută au obligaţia să informeze autoritatea administrativă de gestionare a apelor, Agenţia şi autoritatea administraţiei publice locale cu privire la tendinţele sau concentraţiile neobişnuite ale parametrilor, ale substanţelor sau ale poluanţilor monitorizaţi.

29. În conformitate cu pct.27, Agenţia are dreptul:

1) să impună furnizorilor de apă să desfăşoare activităţi suplimentare de monitorizare sau de tratare a anumitor parametri;

2) să permită furnizorilor de apă să reducă frecvenţa de monitorizare a unui parametru sau să elimine un parametru din lista parametrilor care trebuie monitorizaţi de către furnizorul de apă, fără ca aceştia să fie obligaţi să efectueze o evaluare a riscurilor care vizează sistemul de alimentare cu apă potabilă, cu condiţia:

a) ca parametrul respectiv să nu fie un parametru-cheie prevăzut în pct.20;

b) ca niciun factor care poate fi anticipat în mod rezonabil de autoritatea competentă de gospodărire a apelor să nu fie susceptibil să cauzeze deteriorarea calităţii apei destinate consumului uman.

30. La evaluarea riscurilor pentru sistemul de alimentare cu apa potabilă, furnizorul de apă va lua în considerare:

1) rezultatele evaluării şi gestionării riscurilor care vizează bazinele hidrografice aferente punctelor de captare;

2) descrierea sistemului de alimentare cu apă potabilă de la punctul de captare, cuprinzând tratarea, înmagazinarea şi distribuţia apei, până la punctul de furnizare;

3) identificarea pericolelor şi evenimentelor periculoase din sistemul de alimentare cu apă potabilă şi evaluarea riscurilor pe care acestea le-ar putea prezenta pentru sănătatea umană prin utilizarea apei potabile, luând în considerare riscurile generate de schimbările climatice, de pierderile de apă şi de conductele avariate.

31. În baza rezultatelor evaluării riscurilor, efectuată în conformitate cu pct.30, furnizorii de apă adoptă următoarele măsuri de gestionare a riscurilor:

1) identificarea şi implementarea măsurilor de control pentru prevenirea şi atenuarea riscurilor identificate în sistemul de alimentare cu apa potabilă, care ar putea afecta calitatea apei destinate consumului uman;

2) identificarea şi implementarea, în sistemul de alimentare cu apă potabilă, a unor măsuri de control suplimentare pentru riscurile care provin din bazinele hidrografice aferente punctelor de captare, care ar putea compromite calitatea apei potabile;

3) implementarea unui program operaţional de monitorizare specific aprovizionării, în conformitate cu capitolele I şi II;

4) asigurarea unei dezinfecţii eficiente, evidenţiată prin monitorizarea dezinfectantului rezidual liber, menţinerea contaminării cu produse secundare rezultate din dezinfecţie la cel mai scăzut nivel posibil, fără a compromite eficienţa dezinfecţiei, menţinerea contaminării generate de substanţele chimice de tratare la cel mai scăzut nivel posibil, îndepărtarea eventualelor substanţe reziduale prezente în apă, astfel încât să nu afecteze calitatea apei destinate consumului uman;

5) verificarea respectării cerinţelor faţă de substanţele chimice de tratare şi mediile filtrante care vin în contact cu apa potabilă utilizate în sistemul de alimentare cu apa potabilă.

32. În baza rezultatelor evaluării riscurilor, efectuată în conformitate cu pct.30, furnizorii de apă în coordonare cu subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei:

1) pot reduce frecvenţa de monitorizare a unui parametru sau pot elimina un parametru din lista parametrilor care trebuie monitorizaţi, cu excepţia parametrilor-cheie, dacă, în urma analizei istoricului de monitorizare şi a evaluării riscurilor, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei apreciază că reducerea frecvenţei de monitorizare nu compromite calitatea apei potabile:

a) în baza analizei unui parametru în apa brută, în conformitate cu evaluarea riscurilor pentru bazinele hidrografice aferente punctelor de captare;

b) în cazul în care un parametru rezultă numai din utilizarea unei anumite tehnici de tratare sau a unei metode de dezinfectare, iar tehnica sau metoda respectivă nu este utilizată de furnizorul de apă;

c) rezultatele obţinute pe baza probelor prelevate la intervale de cel puţin 3 ani de la punctele de prelevare reprezentative pentru întreaga zonă de aprovizionare vor fi mai mici de 60% din valoarea parametrului stabilită de legislaţie în scopul reducerii frecvenţei de monitorizare şi 30% din valoarea parametrului stabilită în Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile în scopul eliminării unui parametru;

2) extind lista de parametri care trebuie monitorizaţi în apa potabilă în conformitate cu anexele nr.2 şi nr.3 sau cresc frecvenţa de monitorizare, după caz, astfel:

a) pe baza apariţiei unui parametru în apa brută, în conformitate cu evaluarea riscurilor pentru bazinele hidrografice aferente punctelor de captare;

b) dacă se constată că lista parametrilor sau a frecvenţelor prevăzută în anexele nr.1 şi nr.2 nu este suficientă pentru îndeplinirea obligaţiilor impuse în temeiul art.4 din Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile;

c) dacă se constată că este necesară o monitorizare suplimentară în sensul pct.19;

d) dacă este necesar să se furnizeze garanţii că măsurile de control ale riscurilor asupra sănătăţii sunt eficace.

33. Evaluarea riscurilor ce ţin de sistemul de alimentare cu apă potabilă se referă la parametrii enumeraţi în anexă şi la parametrii suplimentari stabiliţi în conformitate cu art.5 alin.(2) din Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile.

34. Se exceptează furnizorii de apă care furnizează în medie între 10 şi 100 m³/zi sau deservesc între 50 şi 500 de persoane de la obligaţia de a realiza evaluarea şi gestionarea riscurilor din sistemul de alimentare cu apa potabilă, dacă o astfel de exceptare nu compromite calitatea apei destinate consumului uman, şi se asigură monitorizarea operaţională şi de audit prevăzute în capitolele II şi III.

35. Evaluarea riscurilor care includ sistemele de distribuţie interioară vizează următoarele elemente:

1) analiza generală a riscurilor potenţiale asociate sistemelor de distribuţie interioară şi produselor şi materialelor conexe, precum şi o analiză a posibilităţii ca riscurile potenţiale respective să afecteze calitatea apei în punctul în care aceasta este furnizată la robinetele folosite pentru apa potabilă, fără a implica o analiză a proprietăţilor individuale realizată de Agenţie;

2) monitorizarea parametrilor stabiliţi în anexa nr.4, în spaţiile în care au fost identificate riscuri specifice pentru calitatea apei şi sănătatea umană, în timpul analizei generale efectuate în temeiul subpct. 1).

36. În ceea ce priveşte riscul determinat de plumb, informaţiile necesare analizei se realizează într-o primă etapă pe bază de eşantionare statistică în raport cu reglementările tehnice în construcţii şi cu materialele de construcţii existente. În baza caracterizării realizate după date statistice se estimează numărul general de clădiri pentru care trebuie efectuată o analiză/expertiză tehnică de către inginerii de instalaţii.

37. În cazul în care Agenţia constată, în baza analizei generale realizate în condiţiile pct.35 subpct. 1), că există un risc pentru sănătatea umană generat de sistemele de distribuţie casnice sau de produsele şi materialele care sunt utilizate în contact cu apa potabilă din sistemele de distribuţie casnice sau în cazul în care monitorizarea efectuată în conformitate cu pct.35 subpct. 2) pentru Legionella şi plumb demonstrează că parametrii valorici nu sunt îndepliniţi, se stabilesc măsuri corespunzătoare pentru a elimina sau a reduce riscul legat de nerespectarea valorii parametrilor prevăzuţi în anexa nr.4. În cazul parametrului Legionella, măsurile de remediere vizează cel puţin spaţiile prioritare.

38. Pentru reducerea riscurilor legate de sistemele de distribuţie casnice sunt luate în considerare şi se aplică următoarele măsuri:

1) proprietarii clădirilor private/asociaţiile de proprietari vor efectua o evaluare a riscurilor care vizează sistemul de distribuţie casnic şi totodată vor fi informaţi de către furnizorii de apă şi de către Agenţie privind măsurile pentru eliminarea sau reducerea riscurilor de nerespectare a standardelor de calitate a apei potabile induse de sistemul de distribuţie casnic;

2) consumatorii vor fi informaţi şi consiliaţi cu privire la condiţiile de consum şi de utilizare a apei potabile, precum şi cu privire la acţiunile pentru evitarea reapariţiei riscurilor respective;

3) Agenţia stabileşte măsuri de control şi de gestionare eficiente şi proporţionale cu riscurile privind contaminarea cu Legionella, având drept scop combaterea eventualelor focare de legionelloză.

Capitolul V

PROCEDURA DE APROBARE A DEROGĂRILOR

39. Solicitarea şi aprobarea derogărilor de la valorile parametrilor prevăzuţi în anexa la Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile se efectuează în conformitate cu art.10 din legea respectivă.

40. Furnizorii de apă potabilă solicită Agenţiei o derogare, pe baza unei cereri şi a unui dosar care conţine informaţie prevăzută în art.10 alin.(4) din Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile, în două exemplare.

41. Dosarul prezentat de către producător este însoţit de un referat de evaluare ce trebuie să conţină următoarele elemente:

1) concluziile inspecţiei sanitare a sistemului de alimentare cu apă potabilă, cu identificarea şi evaluarea punctelor de risc;

2) concluziile privind rezultatele monitorizării efectuate în ultimele 12 luni de către furnizor şi de către subdiviziunea teritorială a Agenţiei.

42. În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile pentru recomandarea derogării în conformitate cu art.10 alin.(1) din Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile, Agenţia informează furnizorul de apă în acest sens.

43. În cazul întrunirii condiţiilor pentru recomandarea derogării, Agenţia, în termen de 30 de zile, elaborează un referat tehnic pentru derogare, prin care solicită acordarea derogării, cu stabilirea condiţiilor, şi transmite pentru derogare Ministerului Sănătăţii.

44. Referatul tehnic pentru derogare va conţine următoarele:

1) date de identificare a furnizorului;

2) zona de aprovizionare în cauză;

3) descrierea sumară a sistemului de tratare şi distribuţie;

4) parametrul sau parametrii şi valorile maxime permise prin derogare;

5) perioada pentru fiecare parametru pentru care se poate acorda derogarea;

6) motivele derogării, cu precizarea cauzelor care au condus la nerespectarea valorilor prevăzute şi a impactului asupra sănătăţii;

7) cantitatea de apă distribuită zilnic şi numărul de consumatori afectaţi;

8) informaţii privind numărul de unităţi de industrie alimentară afectate, precum şi de unităţi în care apa este furnizată direct publicului;

9) un rezumat al planului măsurilor de remediere necesare;

10) programul de monitorizare operaţională a calităţii apei potabile prevăzut pentru perioada de derogare;

11) măsurile propuse pentru a fi aplicate de către consumatorii afectaţi;

12) măsurile recomandate grupelor de populaţie vulnerabile pentru care derogarea implică un risc special;

13) comunicatul pentru informarea populaţiei asupra derogării.

45. Ministerul Sănătăţii înaintează pentru aprobare Guvernului referatul tehnic pentru derogare de la valorile parametrilor stabiliţi în anexă la Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile.

46. Guvernul aprobă lista derogărilor de la valorile parametrilor stabiliţi în anexă la Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile.

47. Agenţia eliberează, în termen de 15 zile de la aprobarea de către Guvern a derogării de la valorile parametrilor stabiliţi, autorizaţia sanitară conform formularului din anexa nr.3 la Legea nr.10/2009 cu privire la supravegherea de stat a sănătăţii publice.

48. Autorizaţia sanitară va conţine următoarea informaţie:

1) datele de identificare a furnizorului;

2) zona de aprovizionare în cauză;

3) parametrul sau parametrii şi valorile maxime permise, precum şi perioada pentru fiecare parametru pentru care s-a acordat derogarea;

4) numărul din registrul unic pentru autorizaţii sanitare;

5) numărul, data şi emitentul referatului tehnic de derogare;

6) numărul şi data aprobării derogării eliberate de Guvern.

49. Furnizorii de apă potabilă, pentru a obţine a doua derogare, vor depune la Agenţie, cu cel puţin 3 luni înainte de finalizarea primei perioade de derogare, o cerere şi un dosar care să conţină documentele prevăzute la art.10 alin.(4) din Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile, precum şi argumentarea detaliată a cauzelor care au condus la nerespectarea condiţiilor prevăzute de derogarea anterioară.

50. Procedura de aprobare a derogării, respectiv de acordare a autorizaţiei sanitare de funcţionare cu derogare, este similară celei pentru obţinerea primei derogări.

51. În cazurile prevăzute în art.10 alin.(3) din Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile, furnizorul de apă potabilă poate solicita o a treia derogare prin depunerea la autoritatea teritorială de sănătate publică, cu cel puţin 3 luni înainte de finalizarea perioadei celei de-a doua derogări, a unei cereri însoţite de un dosar care să conţină documentele prevăzute la art.10 alin.(4) din Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile, precum şi argumentarea detaliată a cauzelor care au condus la nerespectarea condiţiilor prevăzute de derogările anterioare.

52. Procedura de aprobare a derogării şi de acordare a autorizaţiei sanitare de funcţionare cu derogare este similară celei pentru obţinerea celei de-a doua derogări.

53. După aprobarea derogării, furnizorii de apă potabilă elaborează semestrial un bilanţ privind situaţia lucrărilor angajate şi rezultatele programului de monitorizare, pe care îl transmit subdiviziunii teritoriale a Agenţiei şi autorităţii administraţiei publice locale.

Capitolul VI

PUNCTE ŞI METODE DE PRELEVARE A PROBELOR ÎN

CADRUL MONITORIZĂRII OPERAŢIONALE ŞI DE AUDIT

54. Punctele de prelevare se stabilesc astfel încât să se asigure conformitatea cu punctele definite în art.6 din Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile. Numărul minim de puncte de prelevare pentru un sistem de alimentare cu apă potabilă se stabileşte conform cerinţelor din anexa nr.3.

55. Calitatea apei trebuie monitorizată şi evaluată în diferite locaţii reprezentative pentru sursă, cum ar fi staţia de tratare, instalaţiile de depozitare, reţeaua de distribuţie, punctele de distribuţie, punctele de livrare a apei către consumator şi punctele de utilizare. La stabilirea punctelor de prelevare se aplică următoarele criterii:

1) punctele de prelevare trebuie să ofere mostre reprezentative privind condiţiile la cele mai nefavorabile surse sau locaţii din sistemul de alimentare, în special punctele de potenţială contaminare, cum ar fi sursele neprotejate, rezervoarele, obiectele de importanţă epidemiologică (instituţii de educaţie, medico-sanitare, instituţii rezidenţiale), zonele de joasă presiune, punctle terminus ale sistemului etc.;

2) punctele de prelevare sunt stabilite uniform într-un sistem de distribuţie prin conducte, ţinând cont de amplasarea populaţiei. În plus, numărul de puncte de eşantionare ar trebui să fie proporţional cu numărul de legături sau ramuri;

3) punctele de prelevare ar trebui să aibă ca rezultat eşantioane reprezentative ale întregului sistem, precum şi ale componentelor sale majore.

56. Furnizorii de apă şi Agenţia stabilesc lista punctelor de prelevare a probelor separat pentru fiecare sistem de alimentare cu apă potabilă, în conformitate cu pct.55 şi cu anexa nr.3 şi includ informaţia respectivă în programul de monitorizare operaţională a calităţii apei potabile.

57. Prelevarea de probe pentru testarea parametrilor microbiologici se efectuează:

1) din reţeaua de distribuţie şi în etapa de îmbuteliere a apei în cadrul monitorizării operaţionale conform anexei nr.1 şi de audit conform anexei nr.2, în conformitate cu standardul SM EN ISO 19458;

2) în sistemele de distribuţie casnică prelevările pentru depistarea bacteriei Legionella sunt efectuate la punctele cu risc de proliferare ale bacteriei Legionella, la punctele reprezentative pentru expunerea sistemică la Legionella sau la ambele conform cerinţelor de bază ale standardului SM EN ISO 19458 şi cerinţelor specifice stabilite în conformitate cu pct.35.

58. Prelevarea de probe pentru testarea parametrilor chimici se efectuează:

1) la punctul de conformitate pentru anumiţi parametri chimici (în special, cupru, plumb şi nichel) se iau din primul fir de apă al robinetului consumatorului. Pe durata unei zile trebuie să se preleveze, în mod aleatoriu, o probă cu un volum de 1 litru. Se pot utiliza metode alternative care necesită o perioadă fixă de stagnare şi care reflectă mai bine situaţia la nivel naţional, cum ar fi cantitatea medie săptămânală utilizată de către consumatori, cu condiţia ca, la nivelul zonei de aprovizionare, acest lucru să nu conducă la un număr mai redus de cazuri de neconformare decât cel obţinut prin metoda momentului ales în mod aleatoriu pe durata unei zile;

2) în reţeaua de distribuţie, cu excepţia prelevării probelor de la robinetele consumatorilor, conform standardului SM SR ISO 5667-5.

Capitolul VII

SPECIFICAŢII PENTRU ANALIZA PARAMETRILOR ÎN CADRUL

MONITORIZĂRII OPERAŢIONALE ŞI DE AUDIT

59. Metodele de analiză utilizate de laboratoarele acreditate pentru testarea calităţii apei potabile, cu excepţia turbidităţii, trebuie să fie validate şi documentate în conformitate cu standardul SM EN ISO/CEI 17025 sau cu alte standarde echivalente acceptate la nivel internaţional.

60. Metodele de analiză pentru determinarea parametrilor microbiologici sunt:

1) Escherichia coli (E. coli) şi bacterii coliforme (SM EN ISO 9308-1 sau SM EN ISO 9308-2);

2) enterococi intestinali (SM EN ISO 7899-2);

3) numărul de colonii sau de colonii microbiene heterotrofe la 22°C (SM SR EN ISO 6222);

4) numărul de colonii sau de colonii microbiene mezofile la 36°C (SM SR EN ISO 6222);

5) Clostridium perfringens, inclusiv sporii (SM ISO 14189);

6) Legionella (SM EN ISO 11731).

61. Pentru monitorizarea verificării bazate pe riscuri şi pentru completarea metodelor de cultură pot fi utilizate metode suplimentare, precum ISO/TS 12869, metodele de cultură rapidă, metodele care nu sunt bazate pe cultură şi metodele moleculare, în special qPCR:

1) Pseudomonas aeruginosa (SM EN ISO 16266 sau SM EN ISO 16266 2);

2) colifagi somatici (SM SR EN ISO 10705-2 şi SM ISO 10705-3).

62. Pentru parametrii chimici şi parametri indicatori prevăzuţi în tabelul din anexa nr.5, metoda de analiză utilizată are cel puţin capacitatea de a măsura concentraţii egale cu parametrul valoric cu o limită de cuantificare mai mică sau egală cu 30% din parametrul valoric în cauză şi o incertitudine de măsurare în modul prevăzut în anexa nr.5. Rezultatul se exprimă folosind cel puţin acelaşi număr de cifre semnificative ca şi în cazul parametrului valoric menţionat în tabelul 2 şi tabelul 3 din anexa la Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile.

63. Incertitudinea de măsurare prevăzută în anexa nr.5 nu se utilizează ca toleranţă suplimentară faţă de parametrii valorici stabiliţi în anexa la Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile.

Capitolul VIII

MĂSURI DE REMEDIERE ŞI RESTRICŢII DE UTILIZARE

64. În cazul nerespectării parametrilor valorici stabiliţi în conformitate cu art.5 din Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile, în punctele de prelevare stabilite conform prezentului Regulament, situaţia este analizată, în termen de până la 24 de ore, de către furnizorul de apă şi de către Agenţie în scopul identificării cauzei şi stabilirii măsurilor de remediere.

65. Furnizorul de apă potabilă trebuie să informeze Agenţia şi autorităţile administraţiei publice locale despre neconformităţile constatate, precum şi despre planul măsurilor de remediere necesare pentru a restabili calitatea apei.

66. În cazul în care parametrii valorici nu sunt respectaţi, Agenţia dispune restricţionarea sau interzicerea utilizării apei potabile care constituie un potenţial pericol pentru sănătatea umană în conformitate cu art.9 din Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile.

67. În cazurile în care este depistat un pericol potenţial pentru sănătatea umană, Agenţia de comun accord cu furnizorul de apă potabilă iau următoarele măsuri:

1) informează toţi consumatorii afectaţi cu privire la pericolul potenţial pentru sănătate şi la măsurile de remediere întreprinse;

2) oferă consumatorilor consilierea necesară şi actualizează periodic informaţiile furnizate cu privire la condiţiile de consum;

3) informează consumatorii de îndată ce s-a stabilit că nu mai există un pericol potenţial pentru sănătatea umană şi că serviciul a revenit la normal.

Capitolul IX

INFORMAŢII PUSE LA DISPOZIŢIA PUBLICULUI

68. Furnizorii de apă potabilă asigură informarea beneficiarilor de servicii de aprovizionare cu apă destinată consumului uman, la intervale regulate şi cel puţin o dată pe an, într-o formă cât mai potrivită şi uşor accesibilă, inclusiv prin intermediul facturilor sau prin mijloace digitale, cum ar fi aplicaţiile inteligente, cu privire la:

1) calitatea apei destinate consumului uman, inclusiv parametrii indicatori;

2) preţul per litru şi per metru cub al apei furnizate, destinate consumului uman;

3) volumul de apă consumat de o gospodărie, cel puţin anual sau la fiecare perioadă de facturare, precum şi tendinţele anuale de consum în gospodării, dacă acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic şi dacă aceste date sunt disponibile furnizorului de apă;

4) informaţii comparative privind consumul anual de apă al gospodăriei şi consumul mediu al unei gospodării, dacă este cazul în conformitate cu subpct. 3);

5) adresa, numărul de telefon şi programul oficiului, pagina web, cu indicarea adresei la care pot fi consultate datele menţionate mai sus, disponibile fără plată.

69. În cazul existenţei unor potenţiale pericole pentru sănătatea umană ca urmare a unei depăşiri a parametrilor valorici stabiliţi în conformitate cu art.5 din Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile, se impun următoarele măsuri de informare şi consiliere a populaţiei aprovizionate:

1) furnizorul de apă şi Agenţia informează toţi consumatorii afectaţi cu privire la pericolul potenţial pentru sănătatea umană, precum şi cu privire la cauza acestuia, la parametrul/parametrii neconform/neconformi şi la măsurile de remediere întreprinse, care pot include măsuri de interdicţie, de restricţie a utilizării sau orice altă măsură;

2) furnizorul de apă şi Agenţia oferă consumatorilor consilierea necesară şi actualizează periodic informaţiile furnizate cu privire la condiţiile de consum şi de utilizare a apei, ţinând seama, în special, de grupurile populaţionale cu risc crescut de afectare a sănătăţii provocat de apă;

3) furnizorul de apă şi Agenţia informează consumatorii asupra eliminării oricărui pericol asupra sănătăţii şi reluării furnizării de apă potabilă în condiţii de siguranţă.

70. Agenţia, până la 31 martie a unui nou an de gestiune, întocmeşte Raportul naţional privind calitatea apei potabile şi îl publică pe pagina web oficială a instituţiei.

Capitolul X

DISPOZIŢII SPECIALE

71. În temeiul art.40 şi în conformitate cu anexa nr.2 din Legea nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, Agenţia, în urma controlului de stat în cadrul procedurii de eliberare a actului permisiv, autorizează sanitar instalaţiile, sursele şi sistemele de captare, tratare şi distribuire a apei potabile conform procedurilor legale.

72. Evaluarea şi gestionarea riscurilor care vizează bazinele hidrografice aferente punctelor de captare a apei destinate consumului uman şi sistemele de distribuţie casnică se efectuează pentru prima dată până la 1 ianuarie 2028. Respectiva evaluare şi gestionare a riscurilor se revizuieşte la intervale regulate care nu depăşesc şase ani şi se actualizează dacă este necesar.

73. Furnizorii de apă potabilă trebuie să asigure securitatea reţelelor şi a sistemelor informatice utilizate la prestarea serviciilor şi, dacă sunt incluşi în Lista furnizorilor de servicii în sectoarele şi subsectoarele critice conform Legii nr.48/2023 privind securitatea cibernetică, să îndeplinească obligaţiile privind asigurarea securităţii cibernetice stabilite de legea respectivă.

[Pct.73 introdus prin Hot.Guv. nr.105 din 05.03.2025, în vigoare 06.03.2025]

74. Agenţia pentru Securitate Cibernetică exercită funcţia de supraveghere şi control de stat asupra respectării de către furnizorii de apă potabilă incluşi în Lista furnizorilor de servicii a obligaţiilor de asigurare a securităţii cibernetice stabilite de Legea nr.48/2023 privind securitatea cibernetică, în conformitate cu prevederile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat. Aceştia sunt obligaţi să asigure accesul Agenţiei pentru Securitate Cibernetică la informaţiile, bunurile şi încăperile deţinute, necesare pentru realizarea obiectivelor controlului.

[Pct.74 introdus prin Hot.Guv. nr.105 din 05.03.2025, în vigoare 06.03.2025]