Hotărâre nr. 715 din 26.09.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului pentru prevenirea şi

combaterea traficului de fiinţe umane pentru anii 2024-2028

nr. 715  din  26.09.2023

 (în vigoare 01.01.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 422-425 art.1018 din 10.11.2023

* * *

În scopul executării art.7 din Legea nr.241/2005 privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.164-167, art.812), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul pentru prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane pentru anii 2024-2028 (se anexează).

2. Ministerele şi alte autorităţi publice centrale, conform competenţelor, vor întreprinde măsurile ce se impun în vederea realizării obiectivelor Programului pentru prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane pentru anii 2024-2028 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acestuia şi vor prezenta semestrial şi anual, până la 15 iulie şi, respectiv, 31 ianuarie, Secretariatului permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane, informaţia privind gradul de implementare a acestora.

3. Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane:

1) va coordona şi va monitoriza procesul de implementare a Programului şi a Planului de acţiuni nominalizate;

2) va analiza informaţiile şi va prezenta Guvernului anual, până la data de 31 martie, un raport naţional în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane.

4. Finanţarea acţiunilor prevăzute în prezenta hotărâre se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în aceste scopuri în bugetele autorităţilor/instituţiilor implicate, precum şi din alte surse, conform legislaţiei.

5. Prezenta hotărâre intră în vigoare la 1 ianuarie 2024.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.715/2023

PROGRAM

pentru prevenirea şi combaterea traficului

de fiinţe umane pentru anii 2024-2028

I. INTRODUCERE

1. Traficul de fiinţe umane (în continuare – TFU) este recunoscut ca un fenomen periculos şi ca o infracţiune gravă asupra drepturilor fundamentale ale omului şi a demnităţii umane, care continuă să afecteze majoritatea statelor lumii moderne. Republica Moldova a aderat la principalele documente de drept internaţional în acest domeniu. În 2005 au fost ratificate Protocolul privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor şi Protocolul împotriva traficului ilegal de migranţi pe calea terestră, a aerului şi pe mare, adiţionale la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate (2000) şi în 2006 – Convenţia Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane (Varşovia, 2005). Implementarea acestor documente internaţionale se află primordial în procesul monitorizării externe constante.

2. În baza angajamentelor internaţionale asumate şi cu suportul partenerilor de dezvoltare, Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în dezvoltarea politicii publice în domeniul prevenirii şi combaterii TFU, cu acoperirea ariilor de prevenire şi de protecţie a victimelor TFU, precum şi a celor de pedepsire/urmărire penală a traficanţilor şi de dezvoltare a parteneriatului cu omologi din alte state (aşa-numita paradigmă a celor "4P" cu privire la răspunsul antitrafic).

3. În perioada 2001-2023 au fost implementate 8 planuri naţionale şi Strategia naţională de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane pentru anii 2018-2023, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.461/2018. Strategia în cauză a reprezentat trecerea la o nouă etapă de abordare a politicii publice în domeniu, constituind primul document naţional de nivel strategic.

4. Raportul de evaluare a Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane pentru anii 2018-2023 (în continuare – Raport de evaluare), realizat de un expert independent, a constatat că Strategia naţională de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane pentru anii 2018-2023 şi planurile de acţiuni pentru implementarea acesteia au constituit un progres semnificativ faţă de documentele de politici anterioare în domeniul prevenirii şi combaterii TFU. Aceste documente de polici publice au fost apreciate de factorii de decizie drept instrumente importante pentru mobilizarea şi consolidarea eforturilor de implementare, asigurarea transparenţei şi direcţionarea angajamentului asumat faţă de partenerii de dezvoltare şi donatorii internaţionali.

5. Raportul de evaluare a remarcat că au fost obţinute rezultate pozitive în toate domeniile de intervenţie ale Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane pentru anii 2018-2023. Totuşi, majoritatea problemelor identificate în Strategie au rămas nesoluţionate la expirarea acesteia, fie din cauza naturii lor sistemice, insuficienţei eforturilor planificate şi implementate, circumstanţelor care s-au schimbat, fie a factorilor externi. În urma evaluării s-a constatat că e nevoie de un nou document de politici publice distinct în domeniul de prevenire şi combatere a TFU în Republica Moldova. Acesta e necesar pentru a menţine nivelul de angajament al factorilor relevanţi, a susţine realizările actuale, a răspunde provocărilor existente şi a avansa în soluţionarea problemelor rămase nerezolvate.

6. Programul naţional pentru prevenirea şi combaterea TFU pentru anii 2024-2028 (în continuare – Program) va asigura continuitatea politicii naţionale în domeniu şi va continua eforturile de atingere a rezultatelor obţinute în urma implementării Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane pentru anii 2018-2023.

7. Programul a fost elaborat în conformitate cu recomandările mecanismelor de monitorizare şi evaluare a eforturilor statului în domeniul prevenirii şi combaterii TFU, recepţionate prin diferite platforme: Grupul de experţi independenţi privind combaterea traficului de fiinţe umane din cadrul Consiliului Europei (în continuare – GRETA); Evaluarea Periodică Universală; Departamentul de Stat al SUA; Oficiul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate (în continuare – UNODC); Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (în continuare – OSCE).

8. Prezentul Program contribuie la implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030", aprobată prin Legea nr.315/2022, în special:

1) Obiectivul general 1. Creşterea veniturilor din surse durabile şi atenuarea inegalităţilor, ţinta strategică nr.7) Eradicarea muncii forţate, a traficului de fiinţe umane şi a muncii copiilor (Obiectivul de Dezvoltare Durabilă (ODD) 8.7);

2) Obiectivul general 9. Promovarea unei societăţi paşnice şi sigure, ţinta strategică nr.2) Stoparea abuzului, neglijării, exploatării, traficului şi a tuturor formelor de violenţă şi de tortură a copiilor (ODD 16.2).

9. Prezentul Program se aliniază şi contribuie la realizarea prevederilor Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, şi anume ale art.14 – Cooperarea în domeniul migraţiei, al azilului şi al gestionării frontierelor şi ale art.16 – Prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, a corupţiei şi a altor activităţi ilegale, dar şi la atingerea priorităţilor Programului de asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova 2021-2027 (Recomandarea nr.1/2022 a Consiliului de Asociere Uniunea Europeană-Republica Moldova din 22 august 2022 privind Programul de asociere Uniunea Europeană-Republica Moldova 2021-2027), în particular Prioritatea III – Libertate, securitate şi justiţie, domeniul "Traficul de persoane":

1) consolidarea capacităţilor instituţiilor de aplicare a legii, ale instituţiilor de urmărire penală şi a instituţiilor judiciare pentru a asigura cooperarea cu agenţiile Uniunii Europene (în continuare – UE) şi statele membre ale UE în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea traficului de persoane;

2) consolidarea capacităţilor de identificare timpurie, precum şi de furnizare de asistenţă şi sprijin eficace/adecvate tuturor victimelor sau potenţialelor victime ale traficului de persoane, inclusiv asistenţă juridică, medicală, psihologică şi socială prin intermediul autorităţilor/ONG-urilor profesionale, având în vedere o abordare specifică genului şi sensibilă la nevoile copiilor.

10. Prezentul Program contribuie la implementarea unor documente de politici publice: Programul de creare şi dezvoltare a Mecanismului naţional de referire pentru protecţia şi asistenţa victimelor infracţiunilor pe anii 2022-2026 (în continuare – MNRV) şi Planul de acţiuni pentru anii 2022-2024 privind implementarea acestuia, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.182/2022, Programul naţional pentru ocuparea forţei de muncă pe anii 2022-2026, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.785/2022, Programul de prevenire şi combatere a criminalităţii pentru anii 2022-2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.948/2022, Strategia de dezvoltare a domeniului afacerilor interne pentru anii 2022-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.658/2022, Programul naţional pentru protecţia copilului pe anii 2022-2026 şi Planul de acţiuni pentru implementarea acestuia, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.347/2022; Programul naţional de implementare a Rezoluţiei 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea şi securitatea pentru anii 2023-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.152/2023.

11. Prezentul Program este în concordanţă cu Programul de activitate al Guvernului "Moldova prosperă, sigură, europeană", aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.28/2023, în particular pentru atingerea obiectivului: asigurarea securităţii transfrontaliere şi a ordinii şi siguranţei publice prin adaptarea continuă a capabilităţilor şi a politicilor la ameninţările externe şi interne.

12. Scopul Prezentului Program constă în consolidarea şi continuitatea sistemului naţional de prevenire şi combatere a TFU.

13. Prezentul Program a fost elaborat de Cancelaria de Stat cu implicarea autorităţilor publice şi instituţiilor publice cu competenţe în domeniul prevenirii şi combaterii TFU şi cu suportul partenerilor de dezvoltare/organizaţiilor societăţii civile.

II. ANALIZA SITUAŢIEI

2.1. Starea fenomenului TFU

14. În pofida măsurilor politice anterioare, datele oficiale (Raportul naţional de realizare a politicii de prevenire şi combatere a TFU pentru anul 2022) arată că fenomenul TFU rămâne a fi actual în Republica Moldova. În perioada anilor 2018-2022 a fost înregistrat următorul număr de victime ale TFU.

Diagramă. Numărul victimelor TFU adulte şi minore identificate

Sursa: Rapoartele naţionale de realizare a politicii de

prevenire şi combatere a TFU pentru anii 2019-2023

15. Fenomenul TFU este ascuns şi nu toate victimele intră în atenţia organelor de drept. Potrivit datelor oficiale ale organelor de drept, în ultimii 5 ani numărul victimelor TFU înregistrate a variat în limitele de la 139 până la 365 de persoane pe an. În anul 2018 au fost identificate 365 de victime, dintre care 305 victime adulte (110 femei şi 195 de bărbaţi) şi 60 de victime copii (49 de fete şi 11 băieţi); în anul 2019 au fost identificate 341 de victime, dintre care 232 de victime adulte (86 de femei şi 146 de bărbaţi) şi 109 victime copii (74 de fete şi 35 de băieţi); în anul 2020 au fost identificate 139 de victime, dintre care 116 victime adulte (29 de femei şi 87 de bărbaţi) şi 23 de victime copii (20 de fete şi 3 băieţi), comparativ cu anul 2019 s-a atestat o descreştere cu 50 % a victimelor adulte identificate şi cu 79% a victimelor copii, drept urmare a măsurilor şi restricţiilor impuse în vederea prevenirii şi reducerii riscului de infectare cu COVID-19, fapt ce a generat un şir de dificultăţi şi impedimente în lupta cu TFU. Comparativ cu anul 2021, în care au fost identificate 357 de victime (335 adulte: 130 femei/204 bărbaţi) şi 22 de victime copii (21 de fete/1 băiat), în anul 2022 se atestă o descreştere a numărului de victime cu aproximativ 130%, care a fost determinată de câteva investigaţii de proporţii în cadrul echipelor comune de investigaţii desfăşurate de Secţia specializată a Procuraturii Generale (în continuare – PG) în comun cu Centrul pentru combaterea traficului de persoane (în continuare – CCTP): una creată cu Republica Italia (peste 70 de victime femei) şi alta cu Republica Franceză (peste 200 de victime bărbaţi). Însă, conform unei evaluări ştiinţifice realizate în anul 2019 de specialiştii organizaţiei de cercetare "Info Sapiens" din Ucraina la solicitarea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (în continuare – OIM), anual circa 7 700 de cetăţeni ai Republicii Moldova sunt supuşi TFU şi exploatării (Misiunea OIM în Ucraina (2019), Studiul: Survey on migration and human trafficking in Ukraine, Moldova, Belarus and Georgia, 2019 (IOM/UN Migration, 2019), p. 13).

16. Următorii factori contribuie, în primul rând, la persistenţa fenomenului TFU în Republica Moldova (Raport analitic C.I. "La Strada" Moldova: Chişinău, 2020: "Noi tendinţe în evoluţia fenomenului traficului de fiinţe umane în Republica Moldova în contextul factorilor externi de influenţă", p. 5):

1) niveluri persistente de sărăcie şi inegalitate, violenţă în familie;

2) cerere mare de forţă de muncă ieftină în ţările dezvoltate;

3) consolidarea rolului agenţilor economici care prestează servicii de angajare în domeniul muncii în străinătate cu încălcarea legii.

17. Pandemia COVID-19 şi crizele multiple din cauza invaziei pornite de Federaţia Rusă în Ucraina intensifică toţi factorii menţionaţi. Tendinţele şi riscurile neprevăzute semnificative, în special cele asociate cu afluxul masiv de persoane refugiate, în contextul agresiunii asupra Ucrainei (până în prezent în Republica Moldova au fost înregistrate 108,620 persoane refugiate din Ucraina – Operational Data Portal, https://data.unhcr.org/en/country/mda), crizele economice şi energetice sporesc vulnerabilitatea populaţiei, precum şi faptul că Republica Moldova a devenit ţară de destinaţie a TFU, sporind atenţia internaţională faţă de problema TFU. Noi forme de TFU apar în mod constant şi necesită analiză şi ajustare continuă a răspunsului din partea actorilor antitrafic.

18. Analiza cazurilor TFU arată că principala formă de exploatare a victimelor adulte se menţine ca şi în anii precedenţi – exploatarea prin muncă, iar ţările de destinaţie în care sunt exploataţi cetăţenii Republicii Moldova, începând cu anul 2019, sunt ţările UE. Principala formă de exploatare a victimelor traficului de copii rămâne exploatarea sexuală, iar locul exploatării – teritoriul Republicii Moldova (Raportul naţional de realizare a politicii de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane pentru anul 2022). Traficanţii îşi adaptează modelele de afaceri la "noua normalitate" creată de pandemia COVID‑19, mai ales prin abuz al tehnologiilor moderne de comunicaţii (UNODC, Impactul pandemiei de Covid-19 asupra traficului de persoane - constatări preliminare şi mesaje bazate pe un bilanţ rapid). GRETA a subliniat tendinţa de creştere a TFU care are loc online şi/sau facilitat de noile tehnologii (Raportul GRETA "Traficul de fiinţe umane online şi facilitat de tehnologie"), ceea ce are o relevanţă deosebită şi în contextul persoanelor refugiate din Ucraina (Recomandările OSCE privind sporirea eforturilor de identificare şi atenuare a riscurilor de trafic de fiinţe umane în mediul online ca urmare a crizei umanitare din Ucraina). Conform datelor liniei fierbinţi pentru migraţie sigură şi antitrafic a C.I. "La Strada", peste 80% dintre apelanţii care caută un loc de muncă peste hotare au găsit oferte în străinătate prin intermediul internetului (nota informativă privind activitatea liniei fierbinţi pentru migraţie sigură şi antitrafic a C.I. "La Strada").

19. Pe parcursul anului 2022-2023, activitatea organelor de drept a fost marcată de consecinţele invaziei din Ucraina, care a generat şi generează exodul populaţiei din această ţară, iar traseele de deplasare a refugiaţilor include şi teritoriul Republicii Moldova ca ţară de destinaţie sau de tranzit. În acest context, în legătură cu faptul că teritoriul Ucrainei, Federaţiei Ruse şi a Bielorusiei sunt la momentul actual intens verificate de organele competente privind controlul la frontieră, traseele migraţioniste s-au redirecţionat prin teritoriul Republicii Moldova. Mai mult decât atât, ţinând cont de exodul populaţiei din ţara noastră, de deficitul forţei de muncă necalificate, în special în domeniile agriculturii, construcţiilor şi serviciilor, care au coincis cu creşterile salariale (conform Biroului Naţional de Statistică, în anul 2023 salariul mediu a constituit 11700 lei, adică circa 600 euro), Republica Moldova a devenit o ţară atractivă pentru migranţi din ţările CSI, dar şi din ţările din Asia precum Bangladesh, India etc. Situaţia actuală creează noi riscuri şi provocări pentru instituţiile de a căror competenţă ţine prevenirea şi combaterea TFU, acestea urmând să adapteze actele normative şi instituţionale, inclusiv modul de abordare a traficului intern, care anterior tradiţional era cu implicarea doar a cetăţenilor Republicii Moldova.

20. După cum arată rezultatele analizelor efectuate de către actorii antitrafic (Raport analitic al C.I. "La Strada" Moldova: Chişinău, 2020: "Noi tendinţe în evoluţia fenomenului traficului de fiinţe umane în Republica Moldova în contextual factorilor externi de influenţă", p. 5), în ultimii ani au apărut tendinţe de creştere a numărului de cazuri de exploatare a cetăţenilor străini pe teritoriul Republicii Moldova, care traversează ţara ca parte a fluxurilor migraţioniste mixte de tranzit către ţările UE; vin să lucreze în Moldova în legătură cu lipsa forţei de muncă în interiorul ţării, cauzată de emigraţia masivă a cetăţenilor Republicii Moldova.

2.2. Starea sistemului naţional de prevenire şi combatere a TFU

21. În urma evaluării Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a TFU pentru anii 2018-2023 s-a constatat că implementarea planurilor de acţiuni pentru realizarea acesteia au produs un şir de rezultate pozitive importante în toate domeniile de intervenţie a Strategiei menţionate (Hanna Antonova "Evaluarea Strategiei naţionale a republicii Moldova de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane pentru anii 2018-2023", C.I. "La Strada" Moldova: Chişinău, 2023), p. 7). Acestea au inclus, inter alia, modificări ale legislaţiei şi dezvoltarea cadrului normativ; instruirea actorilor relevanţi; crearea unui serviciu specializat pentru bărbaţi, victime şi prezumate victime ale TFU; campanii anuale naţionale antitrafic pentru informarea şi sensibilizarea publicului larg, având o acoperire naţională; introducerea şi implementarea consecventă a curriculei obligatorii în şcoli, inclusiv TFU; progresele în domeniul investigării financiare în cadrul urmăririi penale, îmbunătăţirea cooperării interinstituţionale, progresele în cooperarea internaţională, în special în domeniul aplicării legii şi angajării în câmpul muncii în condiţii de siguranţă.

22. Totodată, numărul mare de activităţi a fost, cu certitudine, o provocare. Prin urmare, conform evaluării, peste 80% dintre activităţile planificate pentru 2018-2020 au fost implementate sau parţial implementate, iar în 2021-2022, conform analizei Raportului naţional de implementare a politicii de prevenire şi combatere a TFU pentru anul 2022 (anexa nr.1 la Raport) au fost realizate aproximativ 81% dintre activităţile planificate.

23. Problemele care urmează a fi soluţionate în următorul ciclu de planificare a politicilor naţionale în domeniul antitrafic au fost identificate ţinând cont de concluziile şi de recomandările din Raportul de evaluare, din rapoartele altor evaluatori externi, din rapoartele analitice ale organizaţiilor societăţii civile şi rapoartele anuale naţionale de realizare a politicii naţionale de prevenire şi combatere a TFU.

2.3. Probleme referitoare la coordonare

24. Organele de coordonare în domeniul antitrafic, create la nivel central şi local, necesită consolidare. Astfel, se evidenţiază:

1) insuficienţa resurselor umane ale Secretariatului permanent al Comitetului Naţional pentru Combaterea TFU (în continuare – CNCTFU) (din cadrul Direcţiei drepturile omului şi cooperarea cu societatea civilă, Cancelaria de Stat);

2) un mecanism deficitar de activitate al comisiilor teritoriale pentru combaterea TFU şi probleme în coordonarea politicilor antitrafic la nivel naţional şi local, ca urmare a reformelor instituţionale.

25. Necesitatea consolidării CNCTFU este remarcată în Raportul GRETA (publicat la 3 decembrie 2020), unde se recomandă sporirea numărului de specialişti competenţi în elaborarea şi coordonarea implementării Planului naţional de acţiuni (antitrafic). În prezent, conform structurii Direcţiei drepturile omului şi cooperarea cu societatea civilă din cadrul Cancelariei de Stat, un specialist are în atribuţia sa domeniul antitrafic, iar şeful şi şeful adjunct ai direcţiei coordonează mai multe domenii, inclusiv domeniul antitrafic.

26. Activitatea comisiilor teritoriale devine dificilă, pe de o parte, din cauza numărului mare de atribuţii ale specialiştilor care fac parte din comisie, în special ale secretarului acesteia. Aceeaşi specialişti acoperă mai multe domenii de activitate. Pe de altă parte, lipsa interacţiunii şi comunicării dintre toţi actorii cu rol de implicare generează dificultăţi în activitate. Analiza activităţii comisiilor teritoriale (anexa 1 la Raportul naţional de realizare a politicii de prevenire şi combatere a TFU pentru anul 2022) reflectă provocările şi necesităţile acestora, cum ar fi revizuirea componenţei comisiilor în contextul luării în calcul a existenţei mai multor instituţii de coordonare în domeniul social la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, revizuirea mecanismului de activitate a comisiilor etc.

27. În iunie 2022, în contextul invaziei asupra Ucrainei şi crizei refugiaţilor a fost creat Grupul operativ privind traficul de persoane (în continuare – Grup operativ). Grupul operativ este condus de Cancelaria de Stat, Agenţia Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (în continuare – UNHCR) şi OIM. Membrii Grupului operativ sunt autorităţile şi instituţiile publice cu competenţe în domeniul antitrafic, organizaţiile din sistemul Organizaţiei Naţiunilor Unite (în continuare – ONU) şi reţelele organizaţiilor societăţii civile care activează în domeniul antitrafic.

28. În Republica Moldova riscurile sporite de trafic şi exploatare pentru refugiaţi şi pentru resortisanţii ţărilor terţe care fug din Ucraina sunt legate, printre altele, de faptul că majoritatea acestor persoane sunt femei şi copii, de separarea familiei, de accesul limitat la mecanismele de protecţie existente şi de capacitatea limitată a mecanismelor existente de a răspunde necesităţilor sporite. Prin urmare, Grupul operativ a fost creat pentru a susţine acţiunile coordonate în vederea atenuării acestor riscuri, pentru a asigura respectarea drepturilor victimelor şi pentru a oferi protecţie şi asistenţă victimelor în toate etapele de realizare a măsurilor de răspuns, pe baza unei abordări axate pe evitarea daunelor şi pe interesele victimelor. În acest context, sunt necesare acţiuni de consolidare a Grupului operativ.

2.4. Probleme referitoare la cadrul normativ

29. Consolidarea cadrului normativ reprezintă o necesitate constantă în vederea unui răspuns comprehensiv din partea statului referitor la TFU şi la crimele conexe. Cercetările (Raport analitic – "Tendinţe în evoluţia traficului de fiinţe umane în Republica Moldova şi factori externi de influenţă", C.I. "La Strada" şi Raportul de cercetare – "Cartografierea serviciilor existente în Republica Moldova pentru persoanele strămutate din Ucraina. Identificarea riscurilor de exploatare şi trafic de fiinţe umane", C.I. "La Strada", 2022), dar şi practica din domeniu, au identificat un şir de lacune în legislaţia naţională: cadrul normativ naţional parţial armonizat conform Convenţiei de la Varşovia (2005) şi directivelor UE în domeniul TFU, dar şi faptul că nu oferă un răspuns prompt la provocările şi tendinţele noi în evoluţia fenomenului TFU, inclusiv cu referire la tendinţa de transformare a Republicii Moldova în ţară de destinaţie a TFU. În acest context, există probleme în practica judiciară legate de calificarea acţiunilor făptuitorilor potrivit infracţiunii prevăzute la art.165 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002, – TFU în scop de exploatare sexuală necomercială, doar din cauza faptului că Legea nr.241/2005 stabileşte exhaustiv care sunt modalităţile exploatării sexuale necomerciale. Ca urmare, unele fapte de TFU în scopul exploatării sexuale necomerciale, care nu sunt menţionate în Legea nr.241/2005, sunt calificate potrivit art.171 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002. Suplimentar, traficanţii care folosesc modus operandi – lover boy nu sunt atraşi la răspundere pentru exploatarea victimelor TFU, precum şi beneficiarii de serviciile victimei TFU nu pot fi urmăriţi pentru utilizarea serviciilor persoanelor exploatate în conformitate cu art.165¹ din Codul Penal al Republicii Moldova nr.985/2002. Legea nr.241/2005 urmează să fie modificată şi sub alte aspecte, pentru a răspunde ultimelor tendinţe, inclusiv privind necesitatea specializării judecătorilor şi privind asigurarea asistenţei şi protecţiei victimelor şi prezumatelor victime ale TFU.

30. Totodată, se constată lipsa reglementării clare şi a monitorizării activităţii persoanelor fizice în recrutarea şi plasarea cetăţenilor Republicii Moldova în câmpul muncii în străinătate. Astfel, este necesar de a reglementa activitatea persoanelor fizice care desfăşoară activităţi de recrutare şi plasare în câmpul muncii a cetăţenilor Republicii Moldova peste hotare şi a stabili sancţiuni corespunzătoare în caz de neconformare.

2.5. Probleme referitoare la formarea profesională

31. O altă problemă se referă la necesitatea asigurării sistematice (cel puţin de două ori în an) a dezvoltării capacităţilor specialiştilor din cadrul autorităţilor responsabile de domeniul antitrafic. Fiind totodată o recomandare continuă a evaluatorilor internaţionali (Raportul GRETA publicat la 3 decembrie 2020, rapoartele Departamentului de Stat al SUA privind situaţia traficului de persoane pentru anii 2020-2022), aceasta reprezintă şi o necesitate observată la nivel naţional ca urmare a mai multor factori. Deşi cu suportul partenerilor de dezvoltare şi al organizaţiilor societăţii civile se organizează un număr impunător de instruiri pentru specialişti, fluctuaţia cadrelor din domeniu, dar şi metodele noi de lucru ale traficanţilor, apariţia noilor forme de trafic şi exploatare, în special în mediul online, determină necesitatea de continuare a acestora. Totodată, doar anumite categorii de specialişti, cum ar fi judecătorii şi procurorii, sunt instruiţi sistematic conform planurilor de formare continuă ale Institutului Naţional al Justiţiei, cu accent pe modificările în legislaţie, necesitatea aplicării uniforme a legislaţiei, cunoaşterea actelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti naţionale şi internaţionale. Alte categorii de specialişti (inspectori de muncă, asistenţi sociali, psihologi etc.) continuă să beneficieze de instruiri în mod sporadic. Astfel, abilităţile profesionale ale specialiştilor care realizează activitatea de investigare, urmărire penală a cauzelor de TFU, dar şi ale altor specialişti implicaţi în identificarea, referirea şi asistenţa victimelor TFU, necesită consolidare. În plus, este necesară consolidarea procesului de formare continuă în acest domeniu, pentru a fi sistematic.

2.6. Probleme referitoare la colectarea şi analiza datelor

32. Cercetarea fenomenului TFU şi a eforturilor statului în domeniul antitrafic are loc prin colectarea şi analiza datelor. Astfel, este necesară colectarea şi analiza datelor calitative privind TFU, inclusiv profilul traficanţilor şi victimelor acestei infracţiuni, precum şi a datelor despre realizarea politicilor în domeniul antitrafic. Colectarea şi prelucrarea acestor date a devenit dificilă din lipsa/lipsa actualizării bazelor de date/programelor electronice care ar facilita prelucrarea rapidă a informaţiei, precum şi din lipsa capacităţii analitice a specialiştilor. Astfel, se constată că este necesară elaborarea bazelor de date sau actualizarea celor existente pentru prelucrarea rapidă a informaţiei, consolidarea capacităţilor de analiză şi colectarea datelor calitative privind TFU, inclusiv cartografierea suspecţilor şi victimelor acestei infracţiuni.

2.7. Probleme referitoare la prevenirea TFU

33. Creşterea utilizării tehnologiilor informaţionale în toate etapele TFU, inclusiv vârsta victimelor identificate, indică faptul că tinerii şi alte grupuri vulnerabile necesită a fi informaţi şi implicaţi mai mult în campanii de prevenire şi informare. Campaniile de sensibilizare cu privire la riscurile şi consecinţele TFU sunt mijloace importante în prevenirea acestui fenomen. Până în prezent, campaniile de sensibilizare şi informare au fost realizate atât pentru publicul larg în general, cât pentru anumite categorii de grupuri vulnerabile. Pentru următoarea perioadă este planificată continuarea desfăşurării campaniilor de informare, inclusiv pentru publicul larg, cu accent sporit faţă de grupurile vulnerabile: tinerii, în general, şi tinerii specialişti, în special, femeile şi fetele care au suferit în urma violenţei în familie, subiecţi ai probaţiunii, persoanele refugiate, persoanele fără un loc de muncă.

34. Ţinând cont de tendinţa creşterii cazurilor de TFU în scop de exploatare prin muncă pe teritoriul Republicii Moldova, se constată că organizaţiile comerciale nu sunt suficient informate despre problema TFU şi exploatării prin muncă, inclusiv exploatarea în lanţuri de aprovizionare (Raportul analitic – "Tendinţe în evoluţia traficului de fiinţe umane în Republica Moldova şi factori externi de influenţă" C.I. "La Strada").

35. Procesul de monitorizare a activităţii agenţiilor economice private din sectoarele vulnerabile în ceea ce priveşte posibila implicare a acestora în scheme de TFU îşi păstrează importanţa. Legea nr.105/2018 cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă şi asigurarea de şomaj include prevederi referitoare la activitatea agenţiilor private, criterii privind obţinerea licenţei şi intensificarea controlului acestora pentru încălcări, inclusiv suspendarea şi retragerea licenţei de activitate. La fel, este definit mecanismul de control şi pedeapsă pentru desfăşurarea activităţii de recrutare în condiţii ilegale inclusiv fără deţinerea licenţei pentru activitatea dată. Astfel, începând cu data de 7 februarie 2021, Inspectoratul de Stat al Muncii exercită controlul de stat asupra activităţii agenţiilor private şi a intermediarilor nelicenţiaţi care realizează activitatea legată de plasarea în câmpul muncii în străinătate a cetăţenilor Republicii Moldova în condiţiile prevăzute de Legea nr.105/2018. În cazul în care, ca urmare a controlului de stat la agenţiile private sau a intermediarilor nelicenţiat, se constată suspiciuni privind TFU sau munca forţată, Inspectoratul de Stat al Muncii transmite procesul-verbal de control şi alte acte aferente cazului pentru constatarea elementelor constitutive ale infracţiunii Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane. Astfel, este necesar de a continua şi de a intensifica monitorizarea activităţii agenţiilor economice private din sectoarele vulnerabile.

36. O provocare remarcată de GRETA în raportul său se referă la numărul limitat al inspectorilor de muncă, în special al celor din regiuni, în urma cărui fapt inspectorii de muncă rareori efectuează inspecţii în teritoriu. Recomandările Raportului GRETA, publicat la 3 decembrie 2020, şi ale Raportului Departamentului de Stat al SUA privind situaţia traficului de persoane, ediţia 2022, referitoare la creşterea numărului inspectorilor de muncă şi extinderea mandatului lor pentru a le permite să aibă un rol primordial în prevenirea şi identificarea TFU în scopul exploatării prin muncă, inclusiv să poată efectua inspecţii inopinate, sunt în corelaţie cu tendinţa care se menţine în domeniu în ultimii ani, şi anume preponderenţa TFU în scop de exploatare prin muncă a victimelor TFU adulte. În prezent are loc reforma Inspectoratului de Stat al Muncii. În anul 2022 au fost aprobate modificări (Legea nr.355/2022 pentru modificarea unor acte normative) prin care a fost stabilit un nou set de atribuţii pentru Inspectoratul de Stat al Muncii şi a fost inclus un nou temei pentru a face controale inopinate în baza "deţinerii informaţiilor/indiciilor privind utilizarea muncii nedeclarate, achitarea salariului sau a altor plăţi fără reflectarea acestora în evidenţa contabilă, privind traficul de fiinţe umane sau exploatarea în muncă la angajator", care au intrat în vigoare la 1 martie 2023. Totuşi, numărul de inspectori nu a fost modificat.

2.8. Probleme referitoare la protecţia şi asistenţa victimelor TFU

37. Protecţia şi asistenţa acordată victimelor şi prezumatelor victime ale TFU este înglobată în Programul de creare şi dezvoltare a mecanismului naţional de referire pentru protecţia şi asistenţa victimelor infracţiunilor pe anii 2022-2026, elaborat în temeiul Legii nr.137/2016 cu privire la reabilitarea victimelor infracţiunilor. Totuşi, ţinând cont de specificul infracţiunii de TFU şi consecinţele grave pe care le are asupra victimelor, este de remarcat că deseori victimele TFU refuză să participe în cadrul procesului penal sau îşi schimbă declaraţiile din cauza:

1) lipsei asistenţei pe termen lung acordate la locul de reşedinţă şi a sprijinului în reintegrare;

2) lipsei prestaţiilor sociale şi serviciilor specializate pentru victime – participanţi la procesul penal.

38. Ca urmare a invaziei asupra Ucraina, au apărut necesităţi suplimentare pentru specialişti în materiale/suporturi metodologice, care să-i ajute în identificarea victimelor şi prezumatelor victime ale TFU şi exploatării în rândul persoanelor refugiate din Ucraina.

În conformitate cu Legea nr.198/2007 cu privire la asistenţa juridică garantată de stat, victimelor TFU li se acordă asistenţă juridică primară şi calificată indiferent de veniturile lor. Totuşi, conform datelor colectate pe parcursul ultimilor ani, un număr limitat de victime ale TFU (sau chiar nici o victimă) au beneficiat de asistenţă juridică garantată de stat. Victmele TFU continuă să fie asistate de avocaţi angajaţi de parteneri din surse financiare externe. Astfel, este necesară consolidarea acestui aspect.

2.9. Probleme referitoare la investigarea, urmărirea penală şi judecarea cauzelor de TFU

39. Deficienţele privind repartizarea funcţiilor şi coordonarea activităţilor unităţilor structurale competente în combaterea TFU, care fac parte din sistemul Procuraturii cu competenţe în combaterea TFU, reprezintă o altă provocare care se referă la: procurorii din cadrul Biroului antitrafic şi combatere a crimelor cibernetice (în continuare – Birou) al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cauze Speciale (în continuare – PCCOCS), care conduc urmărirea penală în cazuri investigate de Direcţia urmărire penală a Inspectoratului naţional de investigaţii (în continuare – INI) şi de Direcţia urmărire penală a Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (în continuare – IGPF); Biroul este o structură formală, fără competenţe clare incluse în Regulamentul PCCOCS (în cadrul PCCOCS Secţia exercitare are în gestiune o parte de cauze penale în infracţiuni de TFU, iar Biroul antitrafic şi combaterea criminalităţii cibernetice – cauze penale care se află sub conducerea ofiţerilor de urmărire penală), care stabileşte limitele competenţelor; selectarea procurorilor din cadrul PCCOCS pentru activitate în Biroul specializat se face după criterii generale, fără a ţine cont de specificul activităţii în care vor fi antrenaţi; reducerea numărului de procurori ai Secţiei specializate din cadrul Procuraturii Generale în raport cu competenţele subdiviziunii prevăzute de Regulamentul Procuraturii; interacţiunea insuficientă a procurorilor responsabili din cadrul procuraturilor teritoriale, în special pe segmentul schimbului de informaţii şi cooperare la investigarea cazurilor de TFU care au fost săvârşite în mai multe unităţi administrativ-teritoriale.

40. Se constată şi necesitatea unificării practicii judiciare în domeniul TFU şi al crimelor conexe, inclusiv privind abuzul şi exploatarea sexuală a minorilor cu utilizarea tehnologiilor online. Astfel, Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.37/2004 cu privire la practica aplicării legislaţiei în cauzele despre traficul de fiinţe umane şi traficul de copii, în vigoare până în prezent, este depăşită moral şi juridic şi la unele puncte contravine practicilor internaţionale unanim recunoscute; numărul cazurilor de abuz şi exploatare sexuală a copiilor cu utilizarea tehnologiilor online creşte, iar practica judiciară a hotărârii privind infracţiunile respective este neuniformă; lipseşte o analiză actuală a practicii judiciare în domeniul TFU, ceea ce generează lipsa unei analize a omisiunilor admise de organele de urmărire penală şi de instanţele judecătoreşti, care să excludă erori similare în cadrul proceselor ulterioare.

41. Legea nr.137/2016 cu privire la reabilitarea victimelor infracţiunilor a garantat victimelor infracţiunilor dreptul la obţinerea compensaţiei din partea statului, care însă nu este asigurat până în prezent. În pofida existenţei cadrului normativ ce reglementează accesul la compensaţii, în practică multe victime nu sunt informate că ele au dreptul la compensaţie şi nu beneficiază de asistenţă la realizarea acestui drept. Chiar dacă victimele încearcă să obţină despăgubiri de la făptuitori sau depun cerere pentru a obţine compensaţie de la stat, cazurile când primesc asemenea plăţi sunt extrem de rare. Probleme în această sferă sunt multe, începând cu dificultăţi de calculare a mărimii prejudiciului suferit şi terminând cu executarea deciziilor instanţei judecătoreşti de achitare a prejudiciului (Raport analitic "Tendinţe în evoluţia traficului de fiinţe umane în Republica Moldova şi factori externi de influenţă" C.I. "La Strada") .

42. Începând cu anul 2018, au fost instituite instanţe-pilot în cadrul Judecătoriei Chişinău şi al Curţii de Apel Chişinău în vederea specializării judecătorilor pentru examinarea cauzelor privind TFU şi crimele conexe. Ulterior, această practică a fost menţinută până în anul 2021. Specializarea judecătorilor a fost salutată de experţii internaţionali în rapoartele de monitorizare externe (GRETA, Departamentul de Stat al SUA). Totuşi, prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii (în continuare – CSM) nr.164/12 din 19 iulie 2022 au fost abrogate hotărârile sale anterioare cu privire la stabilirea completelor specializate în domeniul combaterii TFU şi a crimelor conexe. Astfel, specializarea judecătorilor pe segmentul TFU a fost desfiinţată, fapt ce afectează negativ examinarea cazurilor de TFU, realizarea drepturilor şi intereselor legitime ale victimelor acestor infracţiuni, precum şi capacitatea statului de a răspunde proporţional unuia dintre cele mai periculoase fenomene infracţionale care încalcă libertatea şi demnitatea omului. Avizul nr.15 (2012) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni privind specializarea judecătorilor a identificat ca potenţiale avantaje ale specializării judecătorilor: cunoştinţele aprofundate în domeniul juridic respectiv ale judecătorului favorizează adoptarea unor decizii de o mai bună calitate; concentrarea dosarelor la un cerc restrâns de judecători specializaţi poate asigura consecvenţă în luarea deciziilor şi, prin urmare, securitatea juridică; specializarea permite judecătorului, prin examinarea în mod repetat a mai multe cauze de aceeaşi natură, să înţeleagă mai bine realitatea referitoare la cauzele care îi sunt repartizate, fie pe plan tehnic, fie social sau economic, şi să găsească soluţii optime acestor realităţi. Practica internaţională, dar şi cea naţională, demonstrează că specializarea judecătorilor ar spori calitatea eficientă a administrării justiţiei, prin asigurarea calităţii procedurilor în faţa instanţelor, precum şi a deciziilor pronunţate de acestea.

43. Investigarea, urmărirea penală şi condamnarea traficanţilor este o recomandare constantă pentru Republica Moldova a Departamentului de Stat a SUA în Raportul anual privind situaţia traficului de persoane. CCTP, creat în anul 2005, reprezintă unitatea primară de combatere a TFU a Poliţiei, în subordinea Inspectoratului naţional de investigaţii (în continuare – INI) al Inspectoratului General al Poliţiei (în continuare – IGP), cu statut de direcţie, care, în condiţiile legii, are misiunea de a investiga infracţiunile de TFU şi cele conexe pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Până în luna iulie 2023, în cadrul CCTP era prevăzută Secţia de urmărire penală specializată în urmărirea penală a cazurilor de TFU. O dată cu reorganizarea INI a fost constituită Direcţia urmărire penală a INI, care a preluat competenţele mai multor secţii de urmărire penală, inclusiv a secţiei nominalizate. Pe parcursul anilor s-au constatat un şir de lacune în organizarea CCTP, ceea ce influenţează direct activitatea sa: lipsa în cadrul CCTP a purtătorilor de informaţie, calculatoarelor, telefoanelor mobile etc.; lipsa în disponibilitatea CCTP a resurselor necesare pentru asigurarea victimelor identificate cu hrană, obiecte de igienă, transport etc.; acte de influenţă necorespunzătoare şi probleme de integritate a unor angajaţi ai CCTP, inclusiv pârghii insuficiente pentru managerii instituţiei de a înlătura aceste riscuri; asigurarea unui răspuns comprehensiv asupra utilizării şi exploatării victimelor de către traficanţi cu utilizarea tehnologiilor online; fluctuaţia cadrelor diminuează profesionalismul angajaţilor şi performanţele acestora; pregătirea insuficientă a angajaţilor CCTP privind formele şi metodele noi ale TFU, asistenţa şi protecţia victimelor, cooperarea internaţională, investigaţiile financiare paralele etc.; suprasolicitarea ofiţerilor din cadrul CCTP inclusiv cu cauze de complexitate redusă sau fără elemente transnaţionale, pasibile a fi instrumentate de subdiviziunile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne.

2.10. Probleme referitoare la dezvoltarea parteneriatului internaţional

44. Parteneriatul stabilit la nivel internaţional rămâne un pilon important pentru politicile de prevenire şi combatere a TFU pentru anii 2018-2023. Au fost stabilite şi continuate colaborările între actorii antitrafic la nivel internaţional:

1) organele de drept au creat 9 echipe comune de investigaţii cu autorităţile competente din România, Olanda, Franţa, Ucraina, Italia;

2) autorităţile competente au înaintat spre executare altor state 146 de cereri de comisii rogatorii ce ţin de investigarea cauzelor de TFU şi infracţiuni conexe şi au primit spre executare 26 de cereri de comisii rogatorii. De asemenea, au fost înaintate 26 demersuri de extrădare a persoanelor învinuite de comiterea TFU şi trafic de copii în diferite state;

3) a fost semnat Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Bulgaria privind reglementarea migraţiei de muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.788/2018. În baza acestuia, au fost angajaţi 52 de lucrători moldoveni;

4) a fost semnat Memorandumul de cooperare dintre Agenţia Federală pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Germania şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale din Republica Moldova privind selectarea lucrătorilor pentru a fi plasaţi la munci sezoniere în Republica Federală Germania (1 iulie 2021). Ca rezultat au fost angajaţi 115 cetăţeni ai Republicii Moldova;

5) în anul 2022 a fost iniţiată negocierea cu Guvernul Statului Israel cu privire la angajarea temporară a cetăţenilor Republicii Moldova în calitate de îngrijitori ai persoanelor vârstnice cu dizabilităţi din Statul Israel;

6) a continuat implementarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statului Israel cu privire la angajarea temporară a lucrătorilor din Republica Moldova în anumite sectoare din Statul Israel (încheiat la 16 octombrie 2012, în vigoare din 1 ianuarie 2013). În baza acestui Acord au fost angajaţi 3933 de cetăţeni în Statul Israel.

45. Este necesară continuarea şi consolidarea cooperării internaţionale în direcţiile menţionate.

46. Cooperarea cu ţările dezvoltate, în primul rând cu ţările UE, este limitată în scopul creării mecanismelor de angajare legală la muncă a cetăţenilor Republicii Moldova în aceste ţări, în formulă de programe comune sau prin încheierea de acorduri bilaterale în domeniul migraţiei în scopul muncii. Chiar dacă au fost încheiate acorduri/memorandumuri de colaborare cu alte state (Statul Israel, Germania, Bulgaria), referitoare la reglementarea migraţiei de muncă, totuşi acestea sunt insuficiente în raport cu numărul de cetăţeni ai Republicii Moldova care emigrează la muncă peste hotare.

47. Aceste şi alte provocări constituie subiecte de abordare în cadrul prezentului Program.

48. În cazul neintervenirii în soluţionarea problemelor existente, există riscul creşterii gradului de vulnerabilitate şi a numărului victimelor şi prezumatelor victime ale TFU şi a situaţiilor de exploatare. Anual, prin intermediul campaniilor de sensibilizare şi informare sunt informaţi aproximativ 200 mii de persoane şi aproximativ 1500 de specialişti cu competenţe în domeniul antitrafic capacităţi prin instruirile organizate (rapoartele naţionale de realizare a politicii de prevenire şi combatere a TFU). Pe de o parte, nesoluţionarea problemelor va avea drept consecinţă lipsa informării/informarea insuficientă a populaţiei despre riscurile şi consecinţele TFU şi a crimelor conexe şi, pe de altă parte, consolidarea insuficientă a specialiştilor din domeniu. Acest fapt va duce inevitabil la creşterea numărului victimelor TFU şi la incapacitatea specialiştilor de a identifica, investiga, urmări penal, examina cauzele de TFU, precum şi de a acorda asistenţă corespunzătoare victimelor. La fel de importantă este analiza, modificarea şi armonizarea cadrului normativ în domeniu la standardele internaţionale, ţinând cont de caracterul fenomenului TFU care evoluează permanent, apar noi forme de exploatare, traficanţii îşi schimbă metodele de lucru etc., astfel încât legislaţia naţională trebuie să fie actualizată să poată răspunde provocărilor din domeniu. Având un caracter transfrontalier, TFU necesită colaborări cu autorităţile din alte state în vederea asigurării angajării sigure şi legale a cetăţenilor Republicii Moldova în străinătate, în domeniul asistenţei juridice. Pe parcursul ultimilor ani au fost depuse eforturi pentru a consolida acest aspect, fiind continuată implementarea acordurilor bilaterale/memorandumurilor cu diferite state în materie de migraţie a forţei de muncă, precum şi aplicarea instrumentelor de bază ale asistenţei juridice internaţionale în materie penală, şi anume echipele comune de investigaţii cu organele de drept ale ţărilor de destinaţie, unele din care au continuat din perioadele precedente, altele fiind iniţiate. Acest fapt asigură, pe de o parte, protejarea cetăţenilor Republicii Moldova la angajarea în străinătate, iar pe de altă parte, asigură investigarea acţiunilor de TFU în cauzele transfrontaliere.

III. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE

49. Obiectivele generale ale prezentului Program sunt corelate cu priorităţile Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030" şi cu prevederile Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi UE prin continuitatea eforturilor de combatere a TFU, promovarea toleranţei zero faţă de TFU, realizarea acţiunilor de prevenire concentrate asupra grupurilor vulnerabile la TFU, consolidarea cadrului normativ şi a capacităţii specialiştilor, menţinerea şi dezvoltarea parteneriatelor durabile. Prezentul Program îşi propune atingerea următoarelor obiective generale şi specifice.

50. Obiectivul general 1 (pilonul "Măsuri generale de susţinere"). Până în anul 2028 sunt create condiţiile pentru răspunsul prompt al ţării la provocările fenomenului TFU, în conformitate cu standardele internaţionale.

51. Programul conţine măsuri pentru consolidarea coordonării şi ajustării cadrului normativ, astfel încât acesta să fie aliniat la standardele europene, să consolideze mecanismul de colectare şi raportare a datelor în domeniu, să asigure fortificarea instituţiilor publice cu atribuţii de prevenire, protecţie şi combatere a TFU şi să răspundă tendinţelor în domeniu.

Obiectiv specific 1.1. Mecanismul de coordonare a politicilor în domeniul antitrafic funcţionează efectiv la nivel central şi local.

Obiectiv specific 1.2. Cadrul normativ naţional este armonizat, până în anul 2028, cu actele internaţionale, actele Uniunii Europene în domeniul TFU, recomandările evaluatorilor internaţionali şi tendinţele în domeniu.

Obiectiv specific 1.3. Sistemul de formare profesională iniţială şi continuă asigură dezvoltarea cunoştinţelor şi abilităţilor necesare ale specialiştilor în domeniul antitrafic.

Obiectiv specific 1.4. Mecanismul colectării datelor şi cercetările, inclusiv în cadrul monitorizării şi evaluării politicilor în domeniul prevenirii şi combaterii TFU, asigură disponibilitatea şi accesibilitatea datelor despre starea fenomenului TFU şi a răspunsului naţional antitrafic la nivel central şi local, până în anul 2028.

52. Obiectivul general 2 (pilonul "Prevenire"). Populaţia şi agenţii economici demonstrează toleranţă zero faţă de toate formele TFU.

Programul pune accent pe informarea publicului larg şi a grupurilor vulnerabile despre fenomenul TFU, precum şi pe informarea agenţilor economici despre consecinţele TFU şi modul în care pot contribui la prevenirea acestei infracţiuni şi la susţinerea şi reabilitarea victimelor sau prezumatelor victime ale TFU.

Obiectiv specific 2.1. Până în anul 2028, grupurile vulnerabile şi publicul larg sunt informaţi anual despre riscurile, consecinţele TFU, metodele de prevenire şi de acţiune.

Obiectiv specific 2.2. Agenţii economici sunt informaţi anual despre fenomenul TFU, până în anul 2028, şi sunt descurajaţi să creeze condiţii care generează TFU şi exploatare.

Obiectiv specific 2.3. Potenţialii lucrători emigranţi şi imigranţi, inclusiv persoanele refugiate din Ucraina, sunt informaţi despre accesul protejat la piaţa forţei de muncă naţională şi de peste hotare.

53. Obiectivul general 3 (pilonul "Protecţie"). Victimele şi prezumatele victime ale TFU au acces la asistenţă şi protecţie necesară în cadrul MNRV.

Prezentul Program este asociat şi va fi susţinut de Programul MNRV pe anii 2022-2026, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.182/2022, care conţine măsuri necesare pentru a crea un mecanism de realizare în practică a drepturilor victimelor infracţiunilor, inclusiv victimelor/prezumatelor victime ale TFU prin:

1) crearea modelului de coordonare eficientă a cooperării tuturor actorilor implicaţi; şi

2) asigurarea unei abordări integrate a politicilor şi a serviciilor destinate victimelor infracţiunilor.

Obiectiv specific 3.1. Până în anul 2028 este instituită şi asigurată funcţionalitatea deplină a mecanismului de referire a victimelor infracţiunilor.

Obiectiv specific 3.2. Până în anul 2028, victimele şi prezumatele victime ale TFU beneficiază de asistenţă juridică primară şi calificată garantată de stat în proporţie de 100%.

54. Obiectivul general 4 (pilonul "Pedepsire"). Sistemul de justiţie penală asigură investigarea, culegerea de informaţii, urmărirea penală completă, obiectivă, sub toate aspectele, judecarea tuturor cauzelor de TFU şi restabilirea drepturilor victimelor TFU.

De asemenea, prin intermediul prezentului Program se vor fortifica capacităţile procurorilor specializaţi şi responsabili de combaterea TFU.

Obiectiv specific 4.1. Procesul de identificare (depistare), urmărire penală şi procesul judiciar a cazurilor de TFU sunt consolidate conform standardelor internaţionale de justiţie penală.

Obiectiv specific 4.2. Victimele TFU sunt informate şi ghidate despre modalitatea solicitării compensaţiilor financiare în baza Legii nr.137/2016 cu privire la reabilitarea victimelor infracţiunilor.

55. Obiectivul general 5 (pilonul "Parteneriat"). Autorităţile publice naţionale cu competenţe în domeniul antitrafic asigură implementarea politicilor de prevenire şi combatere a TFU în mod coordonat cu omologii din alte ţări.

Programul prevede măsuri pentru dezvoltarea colaborării cu alte state, în primul rând cu statele UE asigurând prevenirea TFU, investigarea eficientă a cazurilor TFU transnaţionale şi acordarea protecţiei şi asistenţei pentru cetăţenii Republicii Moldova, care au suferit de TFU şi exploatare în alte ţări.

Obiectiv specific 5.1. Până în anul 2028 sunt create şi/sau dezvoltate parteneriate între autorităţile publice naţionale cu competenţe în domeniul antitrafic cu omologii din alte ţări pentru investigarea cazurilor transnaţionale de TFU, identificarea şi referirea victimelor şi prezumatelor victime ale TFU.

IV. IMPACT

56. Prezentul Program reprezintă un instrument esenţial pentru a contribui la diminuarea cazurilor de TFU şi a situaţiilor de exploatare, astfel contribuind la realizarea obiectivelor conexe domeniului din Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030". Conform angajamentelor privind dezvoltarea durabilă (Obiectiv general 1 şi 9), până în anul 2030 urmează să fie implementate ţintele strategice: eradicarea muncii forţate, a TFU şi a muncii copiilor (ODD 8. 7); stoparea abuzului, neglijării, exploatării, traficului şi a tuturor formelor de violenţă şi de tortură a copiilor (ODD 16. 2).

57. Prezentul Program asigură continuarea eforturilor statului şi consolidarea capacităţilor specialiştilor în vederea promovării unei societăţi paşnice şi sigure, asigurarea angajării legale în câmpul muncii şi reducerea ocupării informale.

58. Fiind deja obţinute multe realizări cu privire la prevenirea şi combaterea eficientă a TFU, care răspund angajamentelor Guvernului, asumate prin ratificarea instrumentelor internaţionale, prezentul Program se concentrează pe problemele nerezolvate în acest domeniu şi pe atingerea standardelor UE. Prin urmare, Planul de acţiuni privind implementarea prezentului Program reflectă acţiuni concrete pentru a preveni acest fenomen, cu accent pe grupurile vulnerabile, pentru a proteja victimele TFU prin crearea unui mecanism viabil de reabilitare şi (re)integrare a victimelor şi prezumatelor victime ale TFU, cu o abordare centrată pe victimă, pentru a criminaliza noi forme de TFU, a pedepsi traficanţii şi pentru a crea parteneriate durabile cu omologii din alte ţări.

59. Pe un termen mediu, Programul va avea un impact şi rezultate pozitive în abordarea TFU prin prisma noilor tendinţe, prin consolidarea capacităţilor specialiştilor şi prin informarea grupurilor vulnerabile despre consecinţele TFU, astfel va scădea riscul acestora la TFU şi exploatare. Victimele şi prezumatele victime ale TFU vor beneficia de suport corespunzător necesităţilor.

60. Indicatorii de impact conform obiectivelor se prezintă în următorul tabel:

V. COSTURI ŞI SURSA DE FINANŢARE

61. Resursele financiare necesare implementării prezentului Program au fost estimate în valoare totală de 17056,4 mii lei.

62. Sursa de finanţare a prezentului Program o constituie alocaţiile din bugetul de stat aprobate autorităţilor administraţiei publice şi instituţiilor responsabile de implementarea Programului în legile bugetare anuale, prin intermediul următoarelor programe/subprograme bugetare:

1. Sectorul "Protecţia socială"

Subprogramul 9012 "Protecţia socială în cazuri excepţionale"

Subprogramul 9004 "Protecţia persoanelor în etate"

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, conform Cadrului bugetar pe termen mediu (CBTM) pentru anul 2024-2026 a planificat pentru finanţarea centrelor de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului de fiinţe umane: pentru anul 2024 – 7473,4 mii lei, pentru anul 2025 – 7488,2 mii lei, pentru anul 2026 – 7502,2 mii lei. Transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale planificate pentru finanţarea centrelor de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului de fiinţe umane şi violenţa în familie pentru anul 2024 – 12 539,6 mii lei, pentru anul 2025 – 12 629,2 mii lei şi pentru anul 2026 – 12 715,1 mii lei.

Pentru realizarea misiunilor de repatriere a copiilor şi adulţilor – victime ale traficului de fiinţe umane, a persoanelor aflate în situaţie de dificultate, precum şi a copiilor neînsoţiţi, sumele alocate constituie: pentru anul 2024 – 227,2 mii lei, pentru anul 2025 – 227,2 mii lei, pentru anul 2026 – 227,2 mii lei.

Pentru funcţionarea Serviciului de asistenţă telefonică gratuită pentru copii, sumele alocate constituie pentru anul 2024 – 896,3 mii lei şi pentru anul 2025 – 896,3 mii lei.

2. Sectorul "Justiţie"

Subprogramul 4012 "Instruire iniţială şi continuă în domeniul justiţiei".

3. Sectorul "Servicii generale de stat"

Subprogramul 0301 "Exercitarea guvernării".

Cancelaria de Stat conform CBTM, pentru organizarea campaniilor naţionale/acţiunilor de informare şi sensibilizare privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane, a planificat 100,0 mii lei pentru anul 2024.

63. Suplimentar, vor fi identificate surse externe de finanţare acordate de donatori, inclusiv donaţii şi sponsorizări oferite în condiţiile legii, pentru realizarea integrală a activităţilor planificate, cu riscul asupra bugetului de stat ce poate interveni în cazul în care nu vor fi identificate surse externe.

64. Resursele financiare necesare pentru implementarea obiectivelor specifice sunt redate în următorul tabel:

VI. RISCURI DE IMPLEMENTARE

VII. AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII RESPONSABILE

65. Instituţia responsabilă de coordonarea şi monitorizarea implementării prezentului Program este Cancelaria de Stat, care va colecta informaţiile sectoriale semestriale şi anuale de progres de la celelalte autorităţi responsabile de implementarea Programului şi va asigura elaborarea rapoartelor anuale şi a notelor informative semestriale.

66. Autorităţile şi instituţiile publice responsabile pentru implementarea prezentului Program sunt:

1) Cancelaria de Stat;

2) Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene;

3) Ministerul Afacerilor Interne;

4) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale;

5) Inspectoratul de Stat al Muncii;

6) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;

7) Centrul pentru asistenţa şi protecţia victimelor şi potenţialelor victime ale TFU, municipiul Chişinău;

8) Centrul de plasament pentru persoane vârstnice şi cu dizabilităţi din municipiul Chişinău;

9) Consiliul Superior al Magistraturii;

10) Ministerul Justiţiei;

11) Institutul Naţional al Justiţiei;

12) Ministerul Finanţelor;

13) Ministerul Educaţiei şi Cercetării;

14) Ministerul Sănătăţii;

15) Ministerul Culturii;

16) Procuratura Generală;

17) Serviciul de Informaţii şi Securitate;

18) Agenţia Servicii Publice;

19) Biroul relaţii cu diaspora din cadrul Cancelariei de Stat;

20) autorităţile publice locale.

67. În calitate de parteneri de implementare a prezentului Program pot participa: mediul academic, organizaţiile necomerciale/ale societăţii civile, organizaţiile internaţionale şi alţi parteneri de dezvoltare.

VIII. PROCEDURI DE MONITORIZARE, EVALUARE ŞI RAPORTARE

68. Monitorizarea implementării prezentului Program este un proces sistematic de colectare a informaţiei şi a datelor statistice despre progresul obţinut, realizat de Cancelaria de Stat.

69. Pe durata implementării prezentului Program vor fi realizate următoarele proceduri de monitorizare şi evaluare:

1) Monitorizare semestrială: la sfârşitul semestrului I al fiecărui an de implementare va fi colectată informaţia şi datele statistice de la instituţiile responsabile de implementare şi realizate note informative pentru a evalua gradul de implementare şi necesităţile. Autorităţile/instituţiile responsabile de implementarea prezentului Program şi a Planului de acţiuni (anexă la prezentul Program) vor prezenta informaţia anual, până la 15 iulie.

2) Monitorizare anuală: anual, vor fi colectate informaţiile şi datele statistice despre implementare Programului şi Planului de acţiuni şi vor fi realizate rapoarte anuale de progres. Rapoartele anuale vor avea un caracter analitic şi vor constitui documente de referinţă pentru planificarea operaţională a următorului an de implementare, inclusiv corectarea lacunelor identificate. Autorităţile/instituţiile responsabile de implementarea prezentului Program vor prezenta informaţia anual, până la 25 ianuarie.

3) Evaluarea intermediară. după 3 ani de implementare a prezentului Program, se va desfăşura evaluarea intermediară, care va conţine înscrierea rezultatelor, punctelor forte şi slabe, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor într-un raport distinct, a cărui menire este verificarea intermediară a atingerii impactului prezentului Program. În procesul de elaborare a raportului vor fi analizaţi indicatorii calitativi şi cantitativi de impact şi vor fi formulate recomandări drept temei pentru modificarea Planului de acţiuni.

4) Evaluare finală: la finalizarea perioadei de implementare a documentului de politici publice va fi efectuată o evaluare finală pentru a estima gradul de implementare a prezentului Program şi a Planului de acţiuni în ansamblu prin prisma indicatorilor de impact.

Anexă

la Programul pentru prevenirea şi combaterea

traficului de fiinţe umane pentru anii 2024-2028

PLAN DE ACŢIUNI

privind implementarea Programului pentru prevenirea şi combaterea

traficului de fiinţe umane pentru anii 2024-2028