Decizie nr.10 din 31.01.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.156g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 7 alin.(6) din Codul civil (acţiunea în timp a legii civile)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.156g/2022 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolului 7 alin.(6) din Codul civil

(acţiunea în timp a legii civile)

nr. 10  din  31.01.2023

 (în vigoare 31.01.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 45-48 art. 33 din 17.02.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 3 octombrie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 31 ianuarie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 7 alin.(6) din Codul civil, adoptat prin Legea nr.1107 din 6 iunie 2002, ridicată de dl avocat Dragoş Grosu în interesele dnei Cristina Captaciuc, în dosarul nr.2a-291/2022, pendinte la Curtea de Apel Bălţi.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecată format din doamnele Stela Procopciuc, Elena Grumeza, Natalia Chircu, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Curţii de Apel Bălţi se află o cauză civilă formulată de dl avocat Dragoş Grosu, în interesele dnei Cristina Captaciuc, împotriva Hotărârii Judecătoriei Bălţi, sediul central, din 26 noiembrie 2021 cu privire la transmiterea în posesie a unui bun imobil ipotecat.

4. La 13 septembrie 2022, dl avocat Dragoş Grosu a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 7 alin.(6) din Codul civil.

5. Prin Încheierea din aceeaşi dată, Curtea de Apel Bălţi a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 15

Universalitatea

"Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea."

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

7. Prevederile relevante ale Codului civil, adoptat prin Legea nr.1107 din 6 iunie 2002, sunt următoarele:

Articolul 7

Acţiunea în timp a legii civile

"(1) Legea civilă nu are caracter retroactiv. Ea nu modifică şi nici nu suprimă condiţiile de constituire a unei situaţii juridice constituite anterior, nici condiţiile de stingere a unei situaţii juridice stinse anterior. De asemenea, legea nouă nu modifică şi nu desfiinţează efectele deja produse ale unei situaţii juridice stinse sau în curs de realizare.

(2) Legea nouă este aplicabilă situaţiilor juridice în curs de realizare la data intrării sale în vigoare.

(3) De la data intrării în vigoare a legii noi, efectele legii vechi încetează, cu excepţia cazurilor în care legea nouă prevede altfel.

(4) În cazul situaţiilor juridice contractuale în curs de realizare la data intrării în vigoare a legii noi, legea veche va continua să guverneze natura şi întinderea drepturilor şi obligaţiilor părţilor, precum şi orice alte efecte contractuale, dacă legea nouă nu prevede altfel.

(5) În situaţiile prevăzute la alin.(4), dispoziţiile legii noi se aplică modalităţilor de exercitare a drepturilor sau de executare a obligaţiilor, precum şi de înstrăinare, preluare, transformare sau de stingere a acestora. De asemenea, dacă legea nouă nu prevede altfel, clauzele unui act juridic încheiat anterior intrării în vigoare a legii noi contrare dispoziţiilor ei imperative sunt, de la această dată, lipsite de orice efect juridic.

(6) Dispoziţiile legii noi privitoare la termenele de prescripţie atât extinctivă, cât şi achizitivă (uzucapiune) se aplică termenului de prescripţie care a început să curgă înainte de data intrării ei în vigoare şi nu a expirat înainte de acea dată. În acest caz, termenul curs anterior se ia în cont. Începutul, suspendarea şi întreruperea termenului de prescripţie se determină, pentru perioada anterioară intrării în vigoare a legii noi, de legea veche.

(7) Dacă termenul de prescripţie prevăzut de legea nouă este mai scurt decât cel prevăzut de legea veche, atunci, începând cu data intrării în vigoare a legii noi, începe să curgă un nou termen de prescripţie în condiţiile legii noi. În acest caz, termenul curs anterior nu se ia în cont. Dispoziţiile prezentului alineat se aplică şi în cazul în care legea nouă declară prescriptibil extinctiv dreptul la acţiune care conform legii vechi era imprescriptibil extinctiv.

(8) În cazul menţionat la alin.(7), dacă termenul de prescripţie prevăzut de legea veche expiră înainte de termenul de prescripţie prevăzut de legea nouă, prescripţia se împlineşte la expirarea termenului stabilit de legea veche."

Articolul 391

Termenul general de prescripţie extinctivă

"(1) Termenul general în interiorul căruia persoana poate să-şi apere, pe calea intentării unei acţiuni în instanţă de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani.

(2) Acţiunile privind apărarea drepturilor personale nepatrimoniale se prescriu numai în cazurile expres prevăzute de lege."

Articolul 392

Termenele speciale de prescripţie extinctivă

"(1) Se prescriu în termen de 6 luni acţiunile privind repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzelor sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârilor judecătoreşti.

(2) Se prescriu în termen de 10 ani acţiunile privind:

a) drepturile reale care nu sunt declarate prin lege imprescriptibile ori nu sunt supuse altui termen de prescripţie;

b) repararea prejudiciului adus mediului."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. Autorul excepţiei susţine că norma contestată încalcă principiul neretroactivităţii legii, deoarece textul de lege instituie un mecanism nou de punere în aplicare a prevederilor legale privind termenele de prescripţie. Autorul menţionează că legea veche stabilea termenele de şase luni, trei ani şi respectiv cinci ani, în cazul viciilor în construcţii, pe când legea nouă stabileşte termenul special de prescripţie extinctivă privind drepturile reale de 10 ani. Astfel, autorul menţionează că aplicarea retroactivă a prescripţiei extinctive prevăzută de legea nouă oferă persoanei posibilitatea să formuleze o acţiune în instanţă, deşi termenul de trei ani prevăzut de legea veche s-a prescris.

9. Autorul sesizării pretinde că dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3), 15, 16 şi 22 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

10. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

11. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul civil, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

12. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 7 alin.(6) din Codul civil. Aşa cum rezultă din sesizare, pe rolul Curţii de Apel Bălţi se află o cauză civilă cu privire la transmiterea în posesie a bunului ipotecat şi încasarea dobânzii de întârziere. Prin urmare, Curtea admite că norma contestată ar putea fi aplicată la examinarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Curtea constată că norma contestată nu a mai constituit anterior obiect al controlului constituţionalităţii.

14. Curtea reţine că autorul sesizării a menţionat incidenţa articolelor 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului], 15 [universalitatea], 16 [egalitatea] şi 22 [principiul neretroactivităţii legii] din Constituţie.

15. Curtea a notat în jurisprudenţa sa că articolul 1 alin.(3) din Constituţie comportă un caracter general şi reprezintă un imperativ care stă la baza celorlalte reglementări. Această normă nu poate fi invocată de sine stătător, ci numai în coroborare cu o altă prevedere din Constituţie, care trebuie să fie aplicabilă (DCC nr.56 din 19 aprilie 2022, § 25). De asemenea, Curtea a reţinut că articolele 15 şi 16 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (DCC nr.177 din 23 noiembrie 2021, § 37).

16. Cu referire la incidenţa articolului 22 din Constituţie, Curtea subliniază că dispoziţiile acestui articol garantează neretroactivitatea legii penale, în sensul larg al noţiunii "penal" (care include dreptul penal şi dreptul contravenţional), adică principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei penale (nullum crimen, nulla poena sine lege). Astfel, exigenţele articolului 22 din Constituţie sunt incidente în cazul normelor de drept penal substanţial (a se vedea DCC nr.37 din 30 martie 2021, § 42; DCC nr.73 din 27 mai 2021, § 18). Totuşi, Curtea reţine că legea contestată nu are un caracter penal.

17. Curtea menţionează că o condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. În condiţiile în care autorul nu a argumentat existenţa unor ingerinţe în alte drepturi fundamentale garantate de Legea Supremă, Curtea nu poate examina prevederile contestate din perspectiva argumentelor expuse în sesizare.

18. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 7 alin.(6) din Codul civil, adoptat prin Legea nr.1107 din 6 iunie 2002, ridicată de dl avocat Dragoş Grosu în interesele dnei Cristina Captaciuc, în dosarul nr.2a-291/2022, pendinte la Curtea de Apel Bălţi.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.